Acordarea de daune materiale potrivit dispozitiilor art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr.221/2009.

In domeniul de reglementare al Legii nr. 10/2001 asa cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 247/2005 nu intra decat terenurile si constructiile (imobile prin natura), precum si utilajele si instalatiile preluate odata cu imobilul (imobil prin destinatie). Decizia nr. 6 din 15.04.2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie stabileste ca in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 221/2009 pot fi acordate despagubiri materiale numai pentru aceleasi categorii de bunuri care fac obiectul actelor normative  speciale de reparatie, respectiv Legea nr. 10/2001 republicata cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr. 247/2005 cu modificarile si completarile ulterioare.
Prin urmare, instanta urmeaza sa constate ca armele de vanatoare pentru care s-au acordat despagubiri materiale in temeiul dispozitiilor art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 221/2009 nu se inscriu in categoria imobilelor precizate in decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

          Decizia civila nr. 406/R din 04.09.2013 a Curtii de Apel Galati   

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Galati sub nr. 9014/121/2012, reclamanta G.E., in contradictoriu cu paratul S.R. prin MFP, a solicitat:
- sa se constate caracterul politic al condamnarii de 2 ani inchisoare corectionala pentru savarsirea delictului de uneltire contra ordinii sociale prevazuta de art. 209 partea a II-a, lit. a, b si c din Codul penal din 1936, republicat in 1948, executata in perioada 05.04.1950 - 03.04.1952 in baza sentintei nr. 874/25.10.1950 pronuntata de Tribunalul Militar Galati in dosarul nr. 896/1950, precum si a masurii administrative de mentinere a starii de detentie in perioada 04.04.1952 - 19.05.1953 la care a fost supus G.P., sotul sau, si
- obligarea paratului la 300.000 lei despagubiri morale si 100.000 lei despagubiri materiale.
In motivare a aratat ca impreuna cu familia a fost supusa masurii aratate, pentru perioada totala de 1.532 de zile, timp in care a suferit privatiuni inimaginabile.
In drept a invocat dispozitiile Legii nr. 221/2009.
Ulterior, la termenul de judecata din 30.10.2012, reclamanta a precizat ca doreste obligarea paratului la 10.000 euro pentru daunele morale si 10.000 euro pentru cele materiale.
Reclamanta si-a precizat actiunea, aratand ca daunele materiale se compun din suma de 80.000 lei profit nerealizat de tatal sau in cei 25 de ani de viata a tatalui sau de dupa liberare si 20.000 lei contravaloarea a doua pusti de vanatoare confiscate de autoritatile comuniste la momentul arestarii.
Prin sentinta civila nr. 255 din 30.01.2013 Tribunalul Galati a respins exceptia lipsei de interes formulata de S.R. prin M.F.P.
A admis in parte actiunea formulata de reclamanta G.E. in contradictoriu cu paratul S.R. prin M.F.P.
A constatat caracterul politic al condamnarii de 2 ani inchisoare corectionala executata in perioada 05.04.1950 - 03.04.1952 in baza sentintei nr. 874/25.10.1950 pronuntata de Tribunalul Militar Galati precum si a masurii administrative  de mentinere a starii de detentie in perioada 04.04.1952 - 19.05.1953 la care a fost  supus G.P.
A fost obligat Statul Roman prin M.F.P. sa plateasca reclamantei suma de 2.000 USD la cursul BNR din data efectuarii platii cu titlu de dauna materiale reprezentand echivalentul valoric al celor doua  pusti de vanatoare confiscate.
Au fost respinse restul pretentiilor ca nefondate.
S-a retinut in motivarea sentintei ca in speta sunt aplicabile dispozitiile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 221/2009 si dispozitiile art. 5 din aceeasi lege.
S-a dispus acordarea daunelor materiale pentru cele doua pusti de vanatoare de care a fost deposedat G.P. prin procesul verbal din 05.04.1950 conform dispozitiilor art. 5 lit. b din Legea nr. 221/2009.
In ceea ce priveste daunele morale acestea nu mai pot fi acordate avand in vedere Deciziile nr. 1358 si 1360/2010 pronuntate de  Curtea Constitutionala prin care dispozitiile art. 5 lit. a din Legea nr. 221/2009 au fost constatate ca neconstitutionale.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Galati si S.R. prin M.F.P.
Parchetul de pe langa Tribunalul Galati a criticat ca nelegala sentinta sub aspectul acordarii daunelor materiale.
Se apreciaza in motivele de recurs ca reclamanta nu a probat in instanta valoarea armelor neprezentand vreun inscris care sa ateste vechimea acestora, marca celor doua pusti criteriul de evaluare fiind aleatoriu.
In sustinerea orala a recursului s-au invocat si dispozitiile Deciziei nr. 6/2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
S.R. prin M.F.P. critica hotararea instantei de fond in primul rand sub aspectul lipsei de interes in ceea ce priveste capatul de cerere privind constatarea caracterului politic al condamnarii sotului reclamantei fapt constatat deja "ope legis" potrivit dispozitiilor art. 1 alin. 2 din Legea nr. 221/2009.
In al doilea rand se critica lipsa de temei a acordarii daunelor materiale acestea putand fi acordate in temeiul dispozitiilor art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 221/2009 doar in considerarea unor imobile de natura celor care constituie obiect al Legii nr. 10/2001.
Se invoca in acest sens Decizia nr. 6/15.04.2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care a fost admis recursul in interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Prin decizia civila nr. 406/R din 04.09.2013 a Curtii de Apel Galati s-au admis ambele recursuri declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Galati si paratul S.R. prin M.F.P. Bucuresti impotriva sentintei civile nr. 255/2013 a Tribunalului Galati s-a modificat in parte sentinta civila nr. 255/2013 a Tribunalului Galati numai in ceea ce priveste  capatul de cerere privind daunele materiale si in consecinta, s-a respins cererea de acordare de daune materiale ca nefondata.
Pentru a se pronunta aceasta decizie, s-au avut in vedere urmatoarele:
Prin Decizia nr. 6/15.04.2013 Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a decis ca in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 221/2009 pot fi acordate despagubiri materiale numai pentru aceleasi categorii de bunuri care fac obiectul actelor normative speciale de reparatie, respectiv Legea nr. 10/2001 republicata cu modificarile si completarile ulterioare si Legea nr. 247/2005 cu modificarile si completarile ulterioare sub imperiul carora partea interesata sa nu fi obtinut deja o reparatie.
Or, asa cum rezulta din continutul prevederilor art. 6 alin. 1 si 2 din Legea nr. 10/2001 in domeniul de reglementare al acestei legi asa cum aceasta a fost modificata si completata prin Legea nr. 247/2005 cu modificarile si completarile ulterioare nu intra decat terenurile si constructiile (imobile prin natura, precum si utilajele si instalatiile preluate odata cu imobilul, imobile prin destinatie).
Prin urmare, instanta a constatat ca armele de vanatoare pentru care s-au acordat despagubiri materiale in temeiul dispozitiilor art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 221/2009 nu se inscriu in categoria imobilelor precizate in decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie .
Sub acest aspect, in conformitate cu dispozitiile art. 312 alin. 1 Cod procedura civila s-au admis recursurile declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Galati si de S.R. prin M.F.P. impotriva sentintei civile nr. 255/30.01.2013 a Tribunalului Galati.
In conformitate cu dispozitiile art. 312 alin. 3 Cod procedura civila s-a modificat in parte sentinta civila nr. 255/30.01.2013 a Tribunalului Galati numai in ceea ce priveste capatul de cerere privind daunele materiale si in consecinta s-a respins acest capat de cerere ca nefondat.
In ceea ce priveste al doilea motiv de recurs invocat de S.R. prin M.F.P., acesta s-a constatat a fi nefondat intrucat chiar daca condamnarea suferita este de drept cu caracter politic potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 221/2009 nu poate fi ingradit dreptul reclamantei de a solicita aceasta constatare ca o satisfactie morala in temeiul legii speciale reparatorii.