Modificarea cererii de chemare in judecata, in sensul indicarii altor persoane in calitate de parati

Reclamanta a investit initial instanta cu o cerere de revendicare si constatare a nulitatii absolute a contractelor de vanzare-cumparare, in baza carora paratii P.D. si P.M. au dobandit imobilul in litigiu. Revendicarea a fost suspendata pana la solutionarea irevocabila a cererii de constatare a nulitatii absolute, ce a fost disjunsa si inregistrata separat.
Dupa ramanerea irevocabila a sentintei civile prin care s-a constatat nulitatea absoluta a contractelor de vanzare-cumparare, dosarul a fost repus pe rol si s-au administrat probe.
Din raportul de expertiza topometrica a rezultat ca nu exista identitate intre imobilul detinut de parati si cel ce a apartinut autoarei reclamantei.
La acel moment, reclamanta a formulat o cerere completatoare, solicitand sa fie introdus in cauza, in calitate de parat, municipiul B, prin Primar, ca posesor neproprietar al terenului revendicat, asa cum rezulta din raportul de expertiza.
Momentul pana la care poate fi modificata cererea de chemare in judecata.

                     Decizia civila nr. 8/A din 27.01.2014 a Curtii de Apel Galati     

Prin actiunea inregistrata la aceasta instanta sub nr. 639/113/2009 reclamanta M.S. a chemat in judecata pe paratii P.M. si P.D. solicitand obligarea acestora sa lase in deplina proprietate si linistita posesie imobilul situat in B, str. V., nr_
In motivarea cererii se arata ca imobilul format din teren in suprafata de 171 mp si constructii, situat in B, str. V., nr_, a fost dobandit de parintii reclamantei in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2108/1940. Se sustine ca in baza certificatului de mostenitor nr. _/10.06.2008 reclamanta este sigura mostenitoare a parintilor sai. Imobilul a fost nationalizat, iar paratii au dobandit bunul prin cumparare, in baza contractelor autentificate sub nr. 6461/30.06.2005 si 9706/15.09.2005 de la un non-dominus. In aceste conditii se solicita compararea titlurilor de proprietate, constatarea ca titlul reclamantei este preferabil. S-a facut trimitere la d.c. nr. 190/20.01.2004 si d.c. nr. 5613/24.06.2005 ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, d.c. nr. 449/22.03.2007 a Curtii de Apel Craiova.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 480 Cod civil de la 1865, art. 17 din Carta fundamentala a drepturilor omului, art. 1 din Protocolul 1 aditional la Conventie.
In intampinarea formulata paratii P.D. si P.M. arata ca sunt cumparatori de buna credinta, ca a fost verificata cartea funciara in care este inscris imobilul, nu era notat niciun litigiu. Si autorii paratilor au dobandit imobilul cu buna credinta, prin cumparare in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. _/2005.
Prin cerere reconventionala paratii au solicitat in contradictoriu cu reclamanta sa se constate ca sunt proprietarii constructiilor situate pe terenul revendicat.
In motivarea cererii se arata ca paratii sunt constructori de buna credinta, au cumparat o parte a constructiei de la paratii L.V.G. si L.G., constructia fiind terminata in baza autorizatiei de construire eliberata acestora din urma. Pentru ca s-a adus un spor de valoare constructiei, se solicita a fi despagubiti cu contravaloarea bunului.
Cererea reconventionala nu a fost intemeiata in drept.
Reclamanta a completat cererea dedusa judecatii solicitand constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare  autentificat sub nr. 6461/30.06.2005 si a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 9706/15.09.2005 in contradictoriu si cu paratii L.V.G., L.G. si M.G., cerere care a fost disjunsa formandu-se dosarul nr. 9152/196/2010 al Judecatoriei Braila.
La data de 11.06.2012 s-a ridicat de catre reclamanta exceptia nelegalitatii ordinului nr. 419/29.10.2004 emis de Prefectul judetului B paratului M.G., pentru terenul in suprafata de 171 mp, situat in Braila, str. V., nr_, exceptie care a fost respinsa prin incheierea de sedinta din data de 29.10.2012 a Tribunalului Braila.
Prin sentinta civila 767/18 iunie 2013 a Tribunalului Braila s-a respins ca nefondata actiunea, cat si cererea reconventionala.
Pentru a decide astfel, instanta a retinut urmatoarele:
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. _/15.11.1940 C.M. si E.M. au dobandit imobilul situat in Braila, str. V., nr_ cu toate cladirile, imbunatatirile si imprejmuirile aflate pe acesta. Dovada calitatii de mostenitor a reclamantei de pe urma defunctei  K.M. s-a facut cu copia certificatului de calitate de mostenitor nr. _/10.06.2008. Din certificatul aflat la dosar rezulta ca E.M. a lasat ca rude apropriate in viata pe sotia sa, K.M., si pe fiica sa, M.
Nu s-a facut dovada in cauza a preluarii abuzive a imobilului aflat in litigiu, insa prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. _/15.09.2005, paratii P.M. si P.D. au dobandit de la paratii L.V.G. si L.G. cota indiviza de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului situat in Braila, str. V., nr..., inscris in cartea funciara _/N a localitatii B, avand numar cadastral provizoriu _ si o suprafata de 171 mp.
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. _/2005 paratii P.M. si P.D si L.V.G si L.G. au dobandit de la paratul M.G. in cote indivize si egale dreptul de proprietate asupra terenului descris mai sus, vanzatorul detinand bunul imobil prin atribuire in baza ordinului nr. _/29.10.2004 emis de Prefectul judetului B, in baza Legii nr. 341/2004.
Paratii L.V.G. si L.G. au obtinut autorizatia de construire nr. _/27.12.2005 pentru edificarea unei constructii locuinta P+1.
Prin s.c. nr. 8508/17.11.2011 a Judecatoriei Braila, definitiva prin d.c. nr.  170/12.04.2012 a Tribunalului Braila, s-a constatat nulitatea absoluta a contractelor de vanzare-cumparare autentificate sub nr. _/30.06.2005 si _/15.09.2005.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza efectuat in cauza de expert J.N. pe str. V. nu exista imobil cu numar postal 10 bis, secventa de numerotare fiind 6, 8, 10, 10A, 12 etc. Imobilul aflat in proprietatea paratilor P.D. si P.M.  a fost identificat la numar postal 10A. S-a constatat ca acest imobil nu este identic cu imobilul revendicat de reclamanta, care a apartinut autorilor acesteia. Imobilul apartinand autorilor reclamantei a fost identificat pe planul topografic al Municipiului B din anul 1976, prin compararea formei si dimensiunilor imobilelor de pe str. V. cu forma si dimensiunile din schita veche a imobilului revendicat. A fost identificat imobilul apartinand autorilor reclamantei ca fiind cel din str. V., nr_ Reclamanta a facut demersuri pentru depunerea la dosarul cauzei a altei schite aferente contractului de vanzare-cumparare a imobilului revendicat, fara insa a putea fi identificat un astfel de inscris. S-a comunicat expertului o copie a contractului de vanzare-cumparare al vanzatorilor de la care autorii reclamantei au dobandit imobilul, expertul mentinandu-si si in aceste conditii punctul de vedere exprimat.
Pe baza acestor concluzii reclamanta a depus la dosarul cauzei o cerere de modificare a actiunii solicitand chemarea in judecata a paratei Municipiul B, prin primar, pentru lasarea in deplina proprietate si linistita posesie a imobilului situat in Braila, str. V., nr_, cerere care a fost respinsa prin incheierea de sedinta de la data de 16.05.2013, in temeiul dispozitiilor art. 132 Cod procedura civila.
Actiunea in revendicare este acea actiune prin care proprietarul, care a pierdut posesia unui bun individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului si sa redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara a fi proprietar.
S-a retinut ca, din probele administrate in cauza nu rezulta ca imobilul revendicat de reclamanta se afla in posesia vreunui parat, motiv pentru care tribunalul, in temeiul art. 480 Cod civil de la 1865, a respins actiunea dedusa judecatii ca nefondata.
In ceea ce priveste cererea reconventionala s-a retinut ca a fost precizata de parati in sensul ca inteleg sa se judece doar cu paratul M.G., proprietar al terenului pe care a fost edificata de catre acestia constructia, avand in vedere constatarea nulitatii absolute a celor doua contracte de vanzare-cumparare.
Pe de o parte, s-a retinut ca la momentul edificarii constructiei, terenul se afla in proprietatea paratilor reclamanti, locuinta fiind edificata in baza unei autorizatii de construire. Nu s-a luat in considerare sustinerea potrivit careia autorizatia a fost eliberata inainte de incheierea celor doua contracte pe numele paratilor L.V.G. si L.G., si ca urmare aceasta nu le profita, atat timp cat modificarile ce trebuie efectuate se pot face pe cale administrativa in baza unei cereri.
Paratii au sustinut chiar ca o parte a constructiei a fost ridicata de paratii L.V.G. si L.G., fiindu-le instrainata. Pe de alta parte, cererea intemeiata pe dispozitiile art. 111 Cod procedura civila, prin care se solicita sa se constate ca paratii reclamanti sunt proprietari asupra constructiilor, nu este fondata, acestia putand solicita sa se constate in temeiul dispozitiilor art. 492 Cod civil ca sunt constructori de buna credinta, deoarece au edificat constructiile cu consimtamantul proprietarului terenului, respectiv paratul M.G. Edificarea unei constructii pe terenul altuia cu materiale proprii nu este de natura a duce la dobandirea unui drept de proprietate, drept ce se poate dobandi doar in conditiile legii.
Pentru aceste considerente, tribunalul in baza textelor de lege invocate a respins ca nefondata cererea reconventionala dedusa judecatii.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel atat reclamanta, cat si paratii-reclamanti P.M. si P.D.
Reclamanta S.M. a criticat solutia instantei de fond, in principal, sub urmatoarele aspecte:
1) Instanta de fond, in mod nelegal, a respins cererea de introducere in cauza a municipiului B. si stabilirea obiectului actiunii, incalcandu-se astfel disp. art. 129 pct. 5 Cod procedura civila, care instituie indatorirea judecatorului de a starui, prin toate mijloacele legale, la aflarea adevarului si disp. art. 132 Cod procedura civila, ce reprezinta mijlocul pus la dispozitia reclamantului pentru a da eficienta principiului instituit prin art. 129 pct. 5 Cod procedura civila.
Necesitatea modificarii actiunii a rezultat dupa administrarea probei cu expertiza, astfel incat erau imposibil de prevazut momentul promovarii actiunii aceasta imprejurare, neputand exista certitudinea identificarii exacte, a suprapunerii perfecte cu imobilul reclamantei.
Intrucat disp. art. 132 Cod procedura civila nu sunt imperative, e permisa modificarea cererii si dupa prima zi de infatisare, in conditiile in care profita fara dubiu si partilor din cadrul procesual initial, iar reclamantei nu i se poate reprosa nicio culpa procesuala.
Paratii-reclamanti au criticat solutia instantei de fond numai sub aspectul modului de solutionare a cererii de acordare a cheltuielilor de judecata, in cuantum de 5.000 lei (3.500 lei onorariul pentru cele doua expertize si 1.500 lei onorariul de avocat).
Examinand solutia instantei de fond prin prisma motivelor de apel, Curtea retine urmatoarele:
Apelul reclamantei
Pentru a verifica aplicarea corecta a disp. art. 132 Cod procedura civila, in speta, e necesara analiza atitudinii procesuale a reclamantei pe parcursul solutionarii dosarului.
Astfel, prin cererea de chemare in judecata formulata la data de 23.02.2009, reclamanta S.M. a investit instanta cu o actiune in revendicare  in contradictoriu cu paratii P.M. si D., prin care a solicitat sa fie obligati paratii sa-i lase in deplina proprietate imobilul ce a apartinut parintilor sai, C.M. si E.M., imobilul ce se identifica in prezent cu acela situat in str. V. nr. 10A.
Parintii-reclamanti P.D. si P.M. au formulat cerere reconventionala prin care au solicitat sa se constate ca sunt constructori de buna-credinta ai imobilului si, in eventualitatea admiterii actiunii in revendicare, sa fie obligata reclamanta, prin aplicarea dispozi?iilor din materia accesiunii, la plata contravalorii constructiei.
La data de 22.06.2009, reclamanta-parata S.M. a formulat cererea completatoare, prin care a solicitat constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare _/30.06.2005, precum si a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. _/15.09.2005, prin care paratii-reclamanti P.D. si P.M. au dobandit de la M.G. si respectiv L.V. si L.G. imobilul in litigiu.
Prin incheierea din 08.10.2009 a Tribunalului Braila s-a dispus disjungerea cererii completatoare si formarea altui dosar si, in conformitate cu disp. art. 244 pct. 1 Cod procedura civila, a fost suspendata actiunea in revendicare pana la ramanerea irevocabila a sentintei pronuntate in cererea completatoare.
Prin sentinta civila 8508/17.11.2011 a Judecatoriei Braila s-a  admis cererea formulata de reclamanta S.M. si s-a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. _/30.06.2005 de BNP Societatea civila "V.si A." si a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. _/15.09.2005 de BNP Societatea civila "V. si A.".
S-a respins cererea de obligare a paratilor la plata cheltuielilor de judecata.
Recursul declarat de parati impotriva acestei sentintei a fost respins ca tardiv formulat.
Prezentul dosar a fost repus pe rol la data de 12.06.2012, termen la care reclamanta S.M. a invocat exceptia de nelegalitate a Ordinului nr. 419 din 29.10.2004, emis de Prefectul judetului B in baza Legii nr. 341/2004, prin care paratului M.G. i-a fost atribuita in proprietate suprafata de 171 mp teren, situat in str. V. nr...
Prin incheierea din 29.10.2012, Tribunalul Braila a respins ca nefondata cererea de sesizare a Sectiei a I-a civila si de contencios administrativ cu exceptia de nelegalitate a Ordinului 419/29.10.2004, cu motivarea ca nu e vorba de un act administrativ, ci de un act civil, ce poate fi atacat pe calea dreptului comun.
In cauza, au fost efectuate doua rapoarte de expertiza, una topometrica de identificare a imobilului revendicat si alta tehnica imobiliara.
Dupa ce din concluziile raportului de expertiza topometrica a rezultat ca imobilul detinut de parati pe strada V. nr...  nu este cel dobandit de autorii reclamantului, reclamanta a solicitat la data de 26.04.2013 suplimentarea obiectivului expertizei cu un nou punct, respectiv identificarea imobilului ce a apartinut autorilor reclamantei.
La data de 16.05.2013, reclamanta a formulat o cerere completatoare prin care a solicitat sa fie introdus in calitate de parat si municipiul B, prin primar, argumentand la fel ca in motivele de apel, ca necesitatea modificarii a reiesit din aspectele noi ce rezultau din raportul de expertiza topografica si ca nu i se poate reprosa nicio cupa procesuala, avand in vedere situatia probatoriului din cauza.
Prin incheierea din 16.05.2013 s-a respins ca tardiv formulata cererea modificatoare.
Ulterior, din raportul de expertiza suplimentar a rezultat ca nu exista identitate intre imobil detinut de paratii-reclaman?i P.M. si P.D. si cel dobandit la 15 noiembrie 1940 de autorii reclamantei, E. si C.M.
Apelan?ii afirma ca, raportat la dispozitiile  art. 129 Cod procedura civila, ce stipuleaza indatorirea judecatorului de a starui prin toate mijloacele legale de aflare a adevarului, raportat la imprejurarile concrete ale spetei, in situatia in care necesitatea modificarii a reiesit dupa administrarea probei, dincolo de orice culpa procesuala a reclamantei, era posibila modificarea actiunii la acel moment, avandu-se in vedere si dispozi?iile supletive ale art. 132 Cod procedura civila.
Sus?inerile apelan?ilor nu pot fi primite.
Potrivit art. 132 alin 1 Cod procedura civila, la prima zi de infatisare, instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii precum si pentru a propune noi dovezi. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, pentru a face intampinare.
Pentru a verifica daca modificarea adusa de reclamanti cererii lor initiale a fost ori nu facuta in termenul legal trebuie asadar, sa ne raportam la definitia data institutiei primei zile de infatisare. Potrivit art. 134 Cod de procedura civila, este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care par?ile legal citate, pot pune concluzii. De acest moment se leaga posibilitatea efectuarii unor acte procesuale menite a intregi cadrul procesual si de a complini anumite deficiente, de a invoca anumite exceptii, neefectuarea acestora pana la termenul considerat prima zi de infatisare atragand sanctiunea decaderii din dreptul de a le mai putea indeplini ulterior. Privind prin prisma importan?ei efectelor pe care le are aceasta prima zi de infatisare, interpretarea data notiunii de "a putea pune concluzii", a fost aceea ca partile sa aiba cunostinta de posibilita?ile procedurale pe care legea le pune la dispozitie pentru a-si apara drepturile si de a avea efectiv posibilitatea punerii de concluzii in cauza
In speta, este dincolo de orice indoiala ca modificarea cererii de chemare in judecata a fost formulata cu mult dupa prima zi de infatisare.
Astfel, in cauza, instanta luase act la data de 22.06.2009 de o cerere modificatoare (completatoare) pentru solu?ionarea careia dosarul a fost suspendat tip de 2 ani si 6 luni, fiind repus pe rol a 12.06.2012.
La acel moment instanta a solutionat si o cerere de sesizare a instantei de contencios administrativ cu excep?ia de nelegalitate a Ordinului Prefectului privind suprafata de teren revendicat.
Mai mult, in cauza s-au incuviintat si administrat probe: expertiza topografica si tehnica - imobiliara.
In concluzie, la data de 16.05.2013 cand s-a formulat cererea completatoare era cu mult depasita prima zi de infatisare .
Se admite, totusi, ca disp. art. 132 Cod procedura civila nu au caracter imperativ si ca atunci cand partea adversa nu se opune, cererea completatoare poate fi solutionata in cadrul aceluiasi dosar.
In caz contrar, instanta urmeaza sa constate decaderea dreptului reclamantului din dreptul de a modifica cererea (art. 132 Cod procedura civila si art. 103 alin. 1 Cod procedura civila).
Aceasta din urma este situatia din speta, din mai multe considerente:
1) Paratii-reclamanti P.N. si P.D. nu au fost de acord cu cererea modificatoare, exprimandu-si opozitia la termenul din 16.05.2013.
2) Asa numita cerere completatoare era in realitate o cerere cu totul noua vizand un alt imobil, situat in str. V. nr_, judetul B si alt parat municipiul B, prin primar general.
3) Admiterea unei astfel de modificari/completari ar fi insemnat nu numai incalcarea disp. art. 132 Cod procedura civila, ci si incalcarea dispozitiilor art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil, caci ar fi rupt echilibrul procesual intre parti.
Astfel, ca urmare a unei erori a reclamantei, paratii au fost chemati in judecata la data de 23.02.2009 pentru revendicarea imobilului pe care l-au dobandit in baza a doua contracte de vanzare-cumparare din anul 2005, imobil ce nu coincidea cu acela al autorilor reclamantei.
Mai mult, prin admiterea cererii formulate de reclamanta s-a dispus anularea actelor de proprietate ale paratilor-reclamanti si s-a incercat si anularea Ordinului Prefectului cu privire la teren.
Reclamanta-parata nu se poate prevala de lipsa oricarei culpe referitoare la identificarea imobilului pentru ca, in baza schitei anexa la contractul de vanzare-cumparare al autorilor ei, putea apela anterior declansarii procesului, la serviciile unui expert topometrist.
Modificarea/completarea actiunii ar fi extrem de impovaratoare pentru paratii-reclamanti, chemati in garantie in judecata inca din anul 2009, sub aspectul duratei rezonabile de solutionare a cauzei, intrucat practic ar incepe un nou proces in care s-ar administra probatorii, in contradictoriu cu noul parat, municipiul B, dar ar figura in continuare in calitate de parti si P.M. si P.D., cu privire la care nu s-a renun?at la judecata.
Din toate aceste considerente, Curtea apreciaza ca apelul reclamantei este nefondat si avand in vedere dispozitiile art. 296 Cod procedura civila urmeaza sa fie respins ca atare.
Apelul paratilor
Din considerentele retinute la pct. 3 din analiza apelului reclamantei, retinand culpa reclamantei in declansarea procedurii, avand in vedere dispozitiile art. 274 Cod procedura civila, cheltuielile probate (contravaloarea expertizei topografice necesara pentru solutionarea, cererii in revendicare - 2.500 lei si  ½ din onorariul de avocat - 1.500 lei), dar si imprejurarea ca reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecata  legate de respingerea cererii reconventionale, urmeaza sa admita apelul declarat de paratii-reclamanti P.M. si P.D. si sa schimbe solutia instantei de fond numai cu privire la capatul de cerere privind cheltuielile de judecata.
In consecinta, va obliga pe reclamanta la plata sumei de 4.000 lei.
Onorariul de 1.000 lei platit pentru efectuarea expertizei tehnice imobiliare nu poate fi acordat, deoarece viza solutionarea cererii reconventionale formulate de parata, respinsa pe fond, solutiei ce nu a facut obiectul criticii in apel.
Avand in vedere dispozitiile art. 274 Cod procedura civila, reclamanta va fi obligata la cheltuieli de judecata in apel.