Plangere carte funciara

Dupa 11 ani de procese si 11 cicluri procesuale reclamantii au obtinut o hotarare irevocabila, pe calea dreptului comun, prin care li s-a recunoscut dreptul la despagubiri, in cuantum de 4.200.000 Euro, in contradictoriu cu C.L.Galati.
Paratul a refuzat sa execute de buna voie hotararea judecatoreasca timp de 4 ani si a incercat sa se sustraga de la executarea silita, promovand in mod repetat contestatii la executare si contestatii la titlu. Raportat la dispozitiile interne din Legea nr. 215/2001, Legea nr. 213/1998, reclamantii sunt la acest moment in imposibilitatea de a executa aceasta hotarare ce a fost pronuntata in contradictoriu cu un organ deliberativ al autoritatii administrative, fara patrimoniu propriu.
Aplicarea dispozitiilor art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

                                                        Decizia civila nr. 246/R din 26.05.2014 a Curtii de Apel Galati
        
Prin cererea inregistrata sub nr. 14777/233/21.07.2011 pe rolul Judecatoriei Galati, petentul CL Galati, in contradictoriu cu intimatii OCPI Galati, TC si SE, a solicitat instantei sa pronunte o hotarare prin care sa se desfiinteze incheierea de carte funciara nr. 37460/17.06.2011.
In fapt a invocat ca prin incheierea de carte funciara nr. 27310/10.05.2011, intimatul OCPI Galati a dispus intabularea in cartea funciara a unui sechestru asupra imobilului situat in Galati, str. T.,  iar prin incheierea de carte funciara nr. 37460/17.06.2011 a fost respinsa cererea de reexaminare promovata de petent. Sustine ca imobilul nu se afla in proprietatea sa, ci a Municipiului Galati. De asemenea, a sustinut ca bunurile din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.
In drept, a invocat Legea nr.7/1996.
In dovedirea pretentiilor, a solicitat proba cu inscrisuri.
Intimatul OCPI Galati a depus intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca nefondata.
In aparare, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri.
Intimatii TC si SE au depus intampinare prin care au invocat urmatoarele exceptii: lipsa calitatii procesuale active a petentului;  tardivitatea cererii; lipsa de interes in promovarea cererii si inadmisibilitatea cererii. Pe fond a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.
In contraproba, au solicitat administrarea probei cu inscrisuri.
La termenul din data de 10.01.2013, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a OCPI Galati, avand in vedere Decizia nr. LXXII (72)/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Bucuresti.
La acelasi termen s-au respins ca nefondate exceptiile lipsei calitatii procesuale active a petentului, a tardivitatii cererii, a lipsei de interes in promovarea cererii si a inadmisibilitatii cererii.
Prin sentinta civila nr. 4450/25.04.2013, Judecatoria Galati a admis plangerea, a dispus anularea incheierii nr. 27310/10.05.2011 pronuntata de OCPI Galati si radierea sechestrului judiciar din Registrul Digital de Transcriptiuni si Inscriptiuni Imobiliare cu privire la imobilul situat in Galati, str. T.
Pentru a pronun?a astfel a retinut urmatoarele:
Prin incheierea nr. 27310/10.05.2011, OCPI Galati - BCPI Galati a admis notarea sechestrului judiciar in Registrul Digital de Transcriptiuni si Inscriptiuni Imobiliare asupra imobilului situat in Galati, str. T., aflat in proprietatea C.L. Galati, pentru suma de 4.200.000 euro si 468.690 lei, in favoarea intimatilor TCA si SE, emis in baza titlului executoriu sentinta civila nr. 804/2009 a Tribunalului Galati si a decizia civila nr. 45/A/2010 a Curtii de Apel Galati.
Impotriva acestei incheieri petentul C.L. Galati a formulat cerere de reexaminare care a fost respinsa prin incheierea nr. 37460/17.06.2011.
Petentul a formulat plangere impotriva incheierii prin care a fost respinsa cererea de reexaminare, invocand faptul ca bunul face parte din domeniul public al Municipiului Galati. Din adresa nr. 675145/20.12.2012 a M. Galati, rezulta faptul ca imobilul situat in Galati, str. T. face parte din patrimoniul M. Galati si nu din domeniul public al acestuia.
In aceste conditii, instanta a constatat ca in mod gresit OCPI Galati a admis cererea formulata de BEJ MPL si a notat sechestrul judiciar in Registrul Digital de Transcriptiuni si Inscriptiuni Imobiliare in contradictoriu cu CL Galati, motiv pentru care a admis plangerea astfel cum a fost formulata.
Impotriva sentintei civile nr.4450/25.04.2013 pronuntata de Judecatoria Galati au declarat apel intimatii TC si SE.
Prin motivele de apel, in esenta, au sustinut ca adresa nr. 675145/20.12.2012 a M. Galati, a fost emisa pro causa. Instanta trebuia sa solicite dosarul de la Cartea Funciara pentru a vedea cine este proprietarul imobilului asupra caruia s-a notat sechestrul.
Au sustinut ca in mod irevocabil si cu autoritate de lucru judecat s-a stabilit ca bunurile celor doua autoritati locale pot fi executate silit.
Prin motivele suplimentare de apel, au precizat ca se inscriu in fals impotriva adresei nr. 675145/20.12.2012 a M. Galati. Totodata au contestat dispozitia privitoare la obligarea lor la plata cheltuielilor de judecata.
Intimatul CL Galati a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentant a avocatului AP, iar pe fond a solicitat mentinerea sentintei apelate cu motivarea ca nu este proprietar al bunului asupra caruia s-a notat sechestrul.
Intimata OCPI a solicitat mentinerea solutiei dispusa cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
Prin decizia civila nr. 23 din 30.01.2014 a Tribunalului Galati s-a respins exceptia nulitatii apelului, pentru lipsa calitatii de reprezentant.
S-a admis apelul declarat de parati, a fost schimbata in tot sentinta civila si, in consecinta, a fost respinsa plangerea ca nefondata.
Pentru a decide astfel, instanta a retinut urmatoarele:
Intimata CL Galati a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentant a avocatului AP, cu motivarea ca acesta nu are delegatie de reprezentare nici la fond, nici in apel.
Intr-adevar la fond, intimatii TC si SE au depus intampinare prin intermediul avocatului AP, dar acesta nu a depus delegatia de reprezentare la dosar.
Apelantii TC si SE au declarat apelul prin avocat AP, dar acesta nu a anexat si delegatia de reprezentare.
In dosarul instantei de apel, exista exemplare ale apelului si ale motivelor de apel insusite prin semnatura de cei doi apelanti.
Pe fondul cauzei, apelul este fondat pentru urmatoarele motive:
a) Apelantii au un titlu impotriva CL Galati, respectiv sentinta civila nr. 804/2009 pronuntata de Tribunalul Galati, pentru suma de 4.200.000 Euro si pentru cheltuielile de judecata.
In vederea executarii silite a titlului executoriu, intimatii-apelanti au solicitat notarea sechestrului judiciar in Registrul Digital de Transcriptiuni si Inscriptiuni Imobiliare cu privire la imobilul situat in Galati, str. T.
Petenta-debitoare CL Galati a contestat aceste masuri cu motivarea ca imobilul situat in Galati, str. T., nu este proprietatea sa si apar?ine domeniului public.
Din adresa nr. 675145/20.12.2012 a Municipiului Galati, rezulta faptul ca imobilul situat in Galati, str. T. face parte din patrimoniul Municipiului Galati si nu din domeniul public al acestuia.
Ca urmare, sustinerea petentei CL Galati cu privire la caracterul insesizabil al acestui imobil nu se confirma.
b) In referire la sustinerea potrivit careia imobilul nu este proprietatea sa, se constata ca aceasta aparare se confirma, insa o asemenea aparare trebuia invocata de proprietarul bunului si nu de o terta persoana.
c) In referire la aceeasi aparare, astfel cum s-a retinut cu putere de lucru judecat si in alte hotarari judecatoresti, se constata ca potrivit art. 21 din Legea nr. 215/2001, unitatea administrativ-teritoriala este persoana juridica de drept public cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu, iar Consiliul Local unitatea deliberativa, insa statul este obligat sa garanteze cetatenilor executarea in concret a hotararilor judecatoresti pe care le-au obtinut, ca parte integranta a  unui proces, in sensul art. 6 din Conventie. O solutie contrara ar lipsi in mod nejustificat de efecte o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
In  speta, in ceea ce priveste executarea silita a sentintei civile nr. 804/2009 pronuntata de Tribunalul Galati, exista o confuzie cu privire la debitor, creata si mentinuta chiar de catre aceste institu?ii (CL Galati si Municipiul Galati) datorita faptului ca fiecare act emis de catre primarul municipiului poarta ca antet "Primaria Municipiului Galati"sau "Consiliul Local Galati". In aceste conditii, o solutie de respingere a executarii silite, echivaleaza cu sanctionarea intimatilor pentru fapta culpabila a intimatei-petente.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs atat reclamantul, cat si paratii TC si SE.
I. Reclamantii au solicitat, in principal, casarea cu trimitere spre rejudecare la instanta de apel, iar in subsidiar casarea cu retinere si, in rejudecare, respingerea plangerii.
Criticile formulate au vizat, in esenta, urmatoarele aspecte:
1). Instanta a depasit limitele puterii judecatoresti atunci cand a retinut ca motivul ce vizeaza notarea sechestrului asigurator putea fi invocat doar de proprietarul bunului, reiterand din oficiu exceptia lipsei de interes in promovarea plangerii, cu incalcarea principiului tantum devolutum quantum apellatum.
In plus, potrivit art. 36 alin. 2 lit. c din Legea nr. 215/2001 justifica interes deoarece administreaza bunurile ce fac parte din domeniul public si privat al comunei, orasului sau municipiului, iar potrivit art. 31 alin. 1, 2 din Legea nr. 7/2006 orice persoana interesata poate face cerere de reexaminare.
2). In cadrul unei plangeri impotriva unei incheieri de carte funciara, instanta a nesocotit autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 45/2010, cat si a deciziei civile nr. 319/2011, stabilind ca, desi calitatea de debitor apartine Consiliului Local, aceasta calitate trebuie extinsa si la Municipiul Galati. In acest mod, principiul disponibilitatii  in procesul civil, ce lasa la aprecierea reclamantului fixarea cadrului procesual si a limitelor cererii, inclusiv persoanele cu care intelege sa-si dispute obiectul procesului, a fost nesocotit.
Obligatia statului de a garanta executarea unei hotarari judecatoresti nu include decat obligatia de a asigura cadrul legislativ si institutional, iar nu de a garanta in concret executarea hotararilor.
3). Hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina, iar putinele motive expuse sunt straine de natura pricinii.
Instanta nu a inlaturat critica ce viza incalcarea dispozi?iilor art. 22 lit. a din Legea nr. 7/1996, in sensul ca se putea face numai impotriva celui inscris ca proprietar la momentul cererii.
4). Hotararea este data cu aplicarea gresita a legii, in conditiile in care, oricat de frumos ar suna prevederile art. 6 din Conventie, ele nu pot justifica inlaturarea in bloc a dispozitiilor legale incidente in cauza.
Paratii SE si TC au criticat considerentele deciziei nr. 23/30.01.2014, in privinta retinerii ca imobilul nu este proprietatea Consiliului Local, ci al Municipiului Galati si au reiterat exceptia lipsei de interes, in situatia in care din probe rezulta un astfel de drept de proprietate.
Prin decizia civila nr. 246/R din 26.05.2014 a Curtii de Apel Galati s-a respins ca inadmisibil recursul declarat de parati si ca nefondat recursul declarat de reclamant.
Noul Cod de procedura civila a schimbat vechea viziune in ceea ce priveste partea din hotarare ce poate fi atacata, reglementand expres posibilitatea de a promova apel sau recurs doar impotriva considerentelor hotararii prin care s-au dat dezlegari unor probleme ce nu au legatura cu judecarea acelui proces ori care sunt gresite ori cuprind constatari de fapt ce prejudiciaza partea.
Aceste dispozitii nu pot fi aplicate insa, conform dispozitiilor art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Noului Cod de procedura civila, decat proceselor incepute dupa intrarea acestuia in vigoare.
Conform vechiului Cod de procedura civila puterea de lucru judecat trebuie atasata doar dispozitivului, deoarece numai aceasta parte a hotararii cuprinde ceea ce a fost efectiv judecat, iar nu considerentele prin care se argumenteaza in fapt si in drept solutia pronuntata.
Din aceste considerente, in lumina dispozitiilor vechiului Cod de procedura civila nu este admisa posibilitatea exercitarii cailor de atac impotriva motivarii, ci doar impotriva dispozitivului hotararii, care este favorabil paratilor.
Din aceste considerente, calea de atac promovata de acestia urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila.
1). Primul motiv de recurs este intemeiat, dar nu duce la modificarea solutiei pronuntate. In conditiile in care apelantii nu au reiterat exceptia lipsei de interes, instanta nu putea sa o analizeze fara incalcarea principiului tantum devolutum quantum apellatum, sens in care va fi inlaturat din motivare considerentul b).
2). Al doilea motiv de recurs nu este intemeiat.
In prealabil, se impune o scurta prezentare a situatiei de fapt particulare din speta, care a determinat adoptarea acestei solutii oarecum atipice.
Prin actiunea initiala, introdusa la 18.12.2000, reclamantii au solicitat obligarea paratului Primarul Municipiului Galati la restituirea suprafetei de 1,5 ha intravilan, comuna F., intemeindu-si cererea pe dispozitiile dreptului comun, art. 480, art. 482-483 Cod civil.
Prin sentinta civila nr. 13/16.01.2003 a Tribunalului Galati s-a respins cererea, pe motiv ca nu pot fi solicitate direct in instanta despagubiri.
Prin decizia civila nr. 111/25.08.2003 a Curtii de Apel Galati s-a admis apelul declarat de reclamati, a fost anulata sentinta civila, apreciindu-se ca instanta de fond a incalcat principiul disponibilitatii atunci cand a schimbat temeiul de drept al actiunii.
Dupa anularea sentintei, in rejudecarea cauzei, cererea a fost respinsa ca nefondata pe de o parte, deoarece imobilul nu putea fi restituit in natura, pe de alta parte deoarece reclamantii nu au respectat termenul stabilit de lege pentru completarea cererii de chemare in judecata.
Decizia din apel a fost casata prin decizia nr. 6244/2004 a ICCJ prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru solutionarea cererii de acordare a despagubirilor, cu motivarea ca paratul a achiesat tacit la intregirea actiunii.
Ulterior s-a pronuntat decizia civila nr. 783/A/2006 a Curtii de Apel Galati care a fost din nou casata, definitiva prin decizia civila nr. 5305/30.05.2006 a ICCJ cauza a fost trimisa spre rejudecare la instanta de fiind pentru solutionarea cererii privind plata despagubirilor.
In rejudecare, prin sentinta civila nr. 1213/29.06.2007 a Tribunalului Galati a fost respinsa actiunea formulata de reclamanti pentru lipsa calitatii procesuale pasive a Consiliului Local, considerandu-se ca doar Statul Roman, reprezentat de Ministerul Economiei si Comertului ar avea calitate intr-o astfel de actiune intemeiata pe dreptul comun.
Prin decizia civila nr. 373/A/03.10.2007 a Curtii de Apel Galati s-a admis apelul declarat de reclamanti si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
S-a retinut in motivare ca, la acel moment, terenul revendicat se afla in domeniul public al Municipiului Galati, astfel incat Consiliul Local are calitate procesuala pasiva. S-a stabilit totodata, temeiul juridic legal al actiunii, art. 1073, 998 Cod civil.
In rejudecarea cauzei, dupa desfiintarea cu trimitere, prin sentinta civila nr. 804/2009 a Tribunalului Galati a fost admisa actiunea si a fost obligat paratul Consiliul Local Galati (Municipiul Galati), reprezentat de Primar la plata sumei de 4.200.000 Euro, cu titlu de despagubiri civile, reprezentand contravaloarea suprafetei de 1,5 ha teren intravilan, situat pe teritoriul Cartierului F. - Municipiul Galati.
Prin decizia civila nr. 45/A/10.02.2010 a Curtii de Apel Galati s-a admis apelul, a fost schimbata in parte sentinta civila, in sensul inlaturarii din dispozitiv a obligarii Municipiului Galati la plata despagubirilor, retinandu-se ca Municipiul Galati nu a fost parte in proces.
Solu?ia a ramas irevocabila prin decizia civila nr. 319/20.01.2011 a ICCJ.
Prin urmare, dupa un proces care a durat 11 ani si a parcurs 11 cicluri procesuale, reclamantii au obtinut o hotarare irevocabila prin care li s-a recunoscut dreptul la despagubiri in cuantum de 4.200.000 Euro, in contradictoriu cu paratul Consiliul Local.
Prin decizia civila nr. 373/A/03.10.2007 a Curtii de Apel Galati a fost dezlegata si calitatea procesuala pasiva a paratului Consiliul Local, raportat la situatia de fapt retinuta in cauza, potrivit careia terenul ce a apartinut autorilor reclamantei se afla in domeniul public al Municipiului Galati.
Prezenta cauza pune in discutie a doua faza procesuala a unui proces civil, si anume punerea in executare a unei hotarari judecatoresti irevocabile, pentru obtinerea careia reclamantii au asteptat 11 ani.
In aceste conditii, in mod corect, raportat la datele concrete ale spetei, potrivit carora paratul din proces a fost Consiliul Local Galati, iar bunul urmarit apartine Municipiului Galati, doua institutii ale unui organism bicefal al administratiei publice romanesti, instanta de apel a adus in discutie, aplicarea dispozitiilor art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Prin urmare, revolta recurentului ce invoca incalcarea autoritatii de lucru judecat a unor hotarari definitive si executarea unei hotarari impotriva unei terte persoane, ce nu a fost nicicand obligata, nu este intemeiata. Tribunalul a pastrat un just echilibru, pe de o parte intre respectarea dreptului procesual si material intern si, pe de alta parte, dreptul unei persoane de a obtine executarea unei hotarari judecatoresti, dupa un proces ce a durat 11 ani.
In jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca "Dreptul de acces la justitie, garantat de art. 6 din Conventie, protejeaza de asemenea, si executarea hotararilor judecatoresti definitive si obligatorii care, intr-un stat care respecta preeminenta dreptului, nu pot ramane fara efect in detrimentul unei parti. In consecinta, executarea unei hotarari judecatoresti nu poate fi impiedicata, anulata sau intarziata intr-un mod excesiv" (hotararile Hornsby impotriva Greciei din 19 martie 1997, Burdov impotriva Rusiei din 7 mai 2002; Jasiuniene impotriva Lituaniei din 6 martie 2003; Ruianu impotriva Romaniei din 17 iunie 2003, Sabin Popescu impotriva Romaniei, 2005).
“Executarea unei sentinte sau a unei decizii, indiferent de instanta care o pronunta, trebuie considerata ca facand parte integranta din «proces», in sensul art. 6 alin. 1 din Conventie. Dreptul de acces la justitie ar fi iluzoriu daca ordinea juridica interna a unui stat contractant ar permite ca o hotarare definitiva si obligatorie sa ramana fara efect in detrimentul unei parti (Immobiliare Saffi impotriva Italiei, Sandor impotriva Romaniei). [...] Pe cale de consecinta, daca administratia refuza sau omite sa execute o hotarare judecatoreasca ori intarzie in executarea acesteia, garantiile art. 6 de care a beneficiat justitiabilul in fata instantelor judecatoresti isi pierd orice ratiune de a fi" (Hornsby impotriva Greciei, Hotararea din 19 martie 1997 si SC Ruxandra Trading impotriva Romaniei, 2007).
In cazul Burdov contra Rusiei (Hotarare a CEDO din 7 mai 2002), Curtea a decis ca "o autoritate a statului nu ar putea invoca o lipsa a resurselor pentru a nu onora o obligatie bazata pe o decizie a justitiei. Sigur ca o intarziere in executarea unei hotarari poate fi justificata de circumstante particulare, dar intarzierea nu poate avea drept consecinta atingerea substantei dreptului protejat de articolul 6 paragraful 1?.
Cu privire la dreptul de proprietate, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca despagubirea recunoscuta printr-o decizie definitiva si executorie constituie un bun in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1; neexecutarea platii intr-un termen rezonabil constituie deci, o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca si faptul ca lipsa de lichiditati nu poate justifica un asemenea comportament (Ambruosi impotriva Italiei, 2000, Burdov impotriva Rusiei, 2002).
In fine, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit, cu valoare de principiu, la paragraful 70 al hotararii, urmatoarele:
-  Complexitatea procedurii interne de executare sau a sistemului bugetar public nu este de natura sa exonereze statul de la obligatia sa prevazuta de Conventie de a garanta tuturor dreptul de a fi executate intr-un termen rezonabil acele hotarari judecatoresti care sunt obligatorii si executorii.
- Nu este permis autoritatilor statului de a se preleva de lipsa de fonduri sau a altor resurse ca scuza pentru a nu onora debitul stabilit prin hotarare judecatoreasca.
- Este obligatia statelor contractante de a-si organiza sistemul juridic in asa fel incat autoritatile competente sa isi poata executa obligatiile.
Prin urmare, din jurisprudenta Curtii expusa anterior rezulta ca administratia publica (Consiliul Local) avea obligatia sa execute de buna voie hotararea judecatoreasca irevocabila.
Curtea de Apel constata ca, desi au trecut 4 ani, de cand hotararea a devenit executorie, debitorul nu numai ca nu a executat de buna voie hotararea, ci nu a facut altceva decat sa incerce sa se sustraga de la executarea ei silita si sa tergiverseze executarea, promovand tot felul de contestatii, ignorand obligatiile instituie cu autoritate de lucru judecat.
In conditiile in care hotararea nu este executata de buna voie, Curtea de Apel urmeaza sa analizeze in ce masura creditorul poate obtine executarea ei silita.
Raportat la dispozitiile interne din Legea nr. 215/2001, Legea nr. 213/1998, Curtea de Apel observa ca la acest moment, reclamantii sunt in imposibilitatea de a executa aceasta hotarare, care astfel ar ramane fara nicio finalitate, o simpla hartie, fara vreo valoare economica.
Or, simplul fapt ca reclamantii nu au avut abilitatea sa introduca in cauza si Municipiul Galati, prin Primar, nu poate lipsi de eficacitate o hotarare judecatoreasca, pronuntata in contradictoriu cu o autoritate administrativa romana, in conditiile in care instantele judecatoresti au stabilit irevocabil ca pentru bunul aflat in prezent in domeniul public al Municipiului Galati, preluat fara temei legal de la autorii intimatilor, Consiliul Local Galati datoreaza despagubiri in cuantum de 4.200.000 Euro.
Din studiul cadrului legislativ intern in materie, Legea 215/2001 si Legea 213/1998 rezulta, ca principiu, ca in procesele vizand dreptul de proprietate au calitate procesuala pasiva unitatile administrativ-teritoriale, comunele, orasele, judetele reprezentate dupa caz, de primar sau de presedintele Consiliului Judetean.
Tot unitatile administrativ-teritoriale au capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu si sunt subiecte juridice de drept fiscal si titulare de drepturi si obligatii, in raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii (art.21 alin. 1, 2 din Legea nr. 215/2001).
Pe de alta parte, conform dispozitiilor art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, consiliile locale, comunale si orasenesti sunt organe deliberative, iar primarii sunt autoritati executive.
In acest context, este evident ca aceasta hotarare irevocabila nu ar putea fi pusa in executare silita niciodata in contradictoriu cu un organ deliberativ, care nu are patrimoniu propriu.
In plus, nu poate fi retinuta nicio culpa a reclamantilor, in nepromovarea actiunii in contradictoriu si cu Municipiul Galati, in contextul in care legea nu continea dispozitii foarte clare, a se vedea dispozitiile art. 12 alin. 4-6 din Legea nr. 213/1998 (in forma in vigoare la momentul promovarii actiunii).
De altfel, nici jurisprudenta instantelor nu a fost unitara, in sensul ca se recunostea calitatea procesuala a Consiliului Local, in solutionarea acestui tip de litigii.
Din aceste considerente, desi aparent aceasta hotarare incalca un principiu de baza al dreptului procesual civil privind autoritatea de lucru judecat si institutii de drept material din Legea nr. 7/1996, art. 22 lit. a, punand in balanta  datele concrete ale spetei ce au fost expuse anterior detaliat si raportat la faptul ca intotdeauna, autoritatea administrativa trebuie sa dovedeasca respect fata de justitie si sa se conformeze de buna voie obligatiilor instituite printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, in contradictoriu cu persoane fizice sau juridice, Curtea de Apel apreciaza ca interpretarea data de tribunal asigura un just echilibru intre respectarea dreptului procesual si material intern si dreptul unei persoane de a obtine executarea unei hotarari judecatoresti, dupa un proces ce a durat 11 ani.
Prin motivarea de la punctul 2 s-a raspuns implicit si ultimului motiv de recurs.
3). Nici motivul 3 de recurs nu este intemeiat. Intr-adevar, instanta de apel nu a analizat critica privind incalcarea dispozitiilor art.22 lit. a din Legea 7/1996, dar raportat la cele retinute la pct. 4 hotararea judecatoreasca nu se impune a fi modificata.