Contestatie decizie de concediere. Nulitatea deciziei. Prescriptia termenului de aplicare a sanctiunii disciplinare.

CONTESTATIE DECIZIE DE CONCEDIERE. NULITATEA DECIZIEI. PRESCRIPTIA TERMENULUI DE APLICARE A SANCTIUNII DISCIPLINARE. TRIBUNALUL HUNEDOARA. SECTIA LITIGII DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE. SENTINTA CIVILA NR.855/LM/2008

Prin sentinta civila nr. 855/LM/2008 Tribunalul Hunedoara a admis contestatia formulata de contestatorul T.F. impotriva Hotararii nr. 242/2007 emisa de parata C.J.Hd. si drept consecinta s-a dispus anularea hotararii atacate, reintegrarea contestatorului in functia avuta Totodata intimatul a fost obligat la plata unei despagubiri echivalente cu drepturile salariale cuvenite incepand cu data desfacerii contractului de munca si pana la reintegrare, actualizate cu rata inflatiei, precum si la plata cheltuielilor de judecata.
In cuprinsul hotararii, prima instanta a retinut ca desi in cuprinsul hotararii atacate, printre temeiurile de drept sunt enumerate art. 61 lit. a si art. 264 lit. f Codul Muncii, text ce prevede desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, in fapt s-a dispus eliberarea din functie a contestatorului - sanctiune disciplinara inexistenta in legislatia muncii.
S-a retinut de asemenea ca si sub aspectul respectarii conditiilor de forma, decizia este deficitara, nefiind indeplinite cerintele prevazute de art. 268 al. 2 Codul Muncii referitoare la elementele obligatorii din cuprinsul deciziei (nu s-a descris fapta care constituie abatere disciplinara (lit. a); nu s-au precizat prevederile din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat, nu s-au mentionat motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare), masura concedierii fiind nelegala intrucat aceste norme au un caracter imperativ.
In plus, se arata in continuare, faptele retinute, constand in lipsa de experienta in domeniu, necunoasterea legislatiei, lipsa calitatilor manageriale apar mai mult ca o necorespundere profesionala pentru functia detinuta si nu ca o abatere disciplinara astfel cum este definita de art. 263 al. 2 Codul Muncii.
In cauza, nu s-a facut dovada, in conditiile art. 287 Codul Muncii, a convocarii in scris a salariatului conform si nici nu a fost respectat dreptul la aparare al salariatului. masura dispusa fiind nelegala si sub aspectul indeplinirii conditiilor privind cercetarea disciplinara, care nu a fost efectuata conform procedurii legale.
S-a mai aratat ca termenele de aplicare a sanctiunilor disciplinare, prevazute in art. 268 al. 1 Codul Muncii, sunt termene de prescriptie a raspunderii disciplinare, textul legal prevazand doua termene diferite, respectiv un termen de 30 de zile calendaristice, care curge de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare si un termen de 6 luni, calculat de la data savarsirii faptei, implinirea acestora avand drept consecinta pierderea dreptului angajatorului de a-l mai sanctiona disciplinar pe salariatul vinovat, masura concedierii contestatorului fiind luata cu nerespectarea acestor termene.
Sentinta a devenit irevocabila ca urmare a respingerii recursului formulat de intimata, prin decizia civila nr. 1107/2008 a Curtii de Apel Alba Iulia.