Opozitie la executare. Cec in alb emis cu titlu de "garantie". Consecinte

Opozitie la executare. Cec in alb emis cu titlu de "garantie". Consecinte

- Legea nr. 59/1934: art. 23, art. 55
- Normele B.N.R. nr. 7/1994: pct. 67-69, 257-259

      Cecul in alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea nr. 59/1934. Primitorul cecului in alb, cat si oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu mentiunile cerute de art. 1, conform intelegerilor care au avut loc anterior intre semnatarii cecului, fara a mai fi necesara interventia tragatorului, dreptul de completare trecand de la un posesor la altul odata cu predarea cecului.
      Intrucat cecul este un instrument de plata, beneficiarul il poate incasa chiar daca el i-a fost remis cu titlu de "garantie", pentru ca de indata ce un asemenea titlu este emis si el indeplineste cerintele emisiunii, acesta are valoare de cec (titlu cambial), chiar si atunci cand nu este destinat sa efectueze o plata, ci doar serveste sa garanteze executarea unei obligatii asumate de emitent fata de beneficiar.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia a II-a civila,
Decizia civila nr. 1325 din 27 iunie 2012, dr. C.B.N.
      
      Prin sentinta civila nr. 11281 din 9 noiembrie 2011 pronuntata in dosarul nr. 644/191/2011 Judecatoria Arad a admis actiunea formulata de contestatoarea S.C. L S.R.L. Blaj in contradictoriu cu intimata S.C. K S.R.L. Arad si a anulat fila cec seria BRDE1BA 0137792, completata la data de 16 martie 2011, si executarea silita pornita in dosarul executional nr. 85/2011 al Biroului Executorului Judecatoresc S.F., precum si interdictia bancara inscrisa sub nr. 2721122/2011 in Fisierul National al Incidentelor de Plati (F.N.I.P.), respingand actiunea impotriva B.N.R. - C.I.P. Bucuresti, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
      Prin decizia civila nr. 99A din 24 februarie 2012 Tribunalul Arad a respins apelul declarat de intimata S.C. K S.R.L. Arad impotriva sentintei civile nr. 11281 din 9 noiembrie 2011 a Judecatoriei Arad.
      Impotriva acestei hotarari a declarat recurs creditoarea S.C. K S.R.L. Arad, solicitand desfiintarea ei si respingerea ca nefondata a opozitiei la executare formulata de debitoarea S.C. L S.R.L. Blaj, precum si mentinerea tuturor formelor de executare efectuate in dosarul executional nr. 85/2011 de catre Biroul Executorului Judecatoresc Sapta Florian, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
      Prin decizia civila nr. 1325 din 27 iunie 2012 Curtea de Apel Timisoara a admis recursul creditoarei si a modificat in tot hotararea tribunalului, in sensul admiterii apelului creditoarei, schimbarea in parte a sentintei civile nr. 11281 din 9 noiembrie 2011 pronuntata de Judecatoria Arad in dosarul nr. 644/191/2011, ca urmare a admiterii in parte a opozitiei la executare formulata de debitoarea S.C. L S.R.L. Blaj, cu consecinta anularii in parte a titlului - fila cec nr. BRDE1BA 0137792 din 16 martie 2011, pentru ceea ce depaseste suma de 32.749,64 lei, la care se adauga penalitati de intarziere de 1%, urmand ca si actele de executare silita sa fie mentinute in limita acestei sume.
      Pentru a decide astfel, instanta de control judiciar a retinut ca toate criticile aduse deciziei atacate se subsumeaza motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila. In consecinta, analizand recursul declarat de creditoarea S.C. K S.R.L. Arad in raport de criticile formulate, de apararile intimatei, de inscrisurile care exista la dosarul cauzei, de dispozitiile legale incidente, cat si din perspectiva art. 304 pct. 9 si art. 3041 din Codul de procedura civila, Curtea a constatat ca acesta este fondat, avand in vedere urmatoarele considerente:
      Prevederile art. 304 pct. 9 vizeaza aplicarea unui text de lege strain situatiei de fapt prin restrangerea sau extinderea nejustificata a aplicarii normelor unei situatii de fapt determinata, interpretarea si aplicarea gresita a textului de lege la o anumita situatie de fapt sau incalcarea unor principii generale de drept. O hotarare este lipsita de temei legal atunci cand, din modul cum este redactata, nu se poate determina daca legea a fost sau nu corect aplicata, lipsa de temei legal netrebuind a fi confundata cu violarea legii sau cu nemotivarea. Lipsa de baza legala a hotararii inseamna absenta unei norme juridice care sa poata constitui premisa majora a silogismului judiciar fata de solutia data. Cu alte cuvinte, urmeaza a se constata, pe de o parte, ca hotararea nu este motivata in drept (daca ea este motivata, dar gresit, atunci viciul consta in violarea legii, cu nuantele ei - gresita interpretare sau aplicare a legii), iar pe de alta parte, ca nu exista in legislatia in vigoare o norma juridica aplicabila ca premisa majora pentru concluzia la care s-a ajuns in cauza.
      Chiar daca judecatoria si tribunalul au retinut in mod corect starea de fapt, au aplicat partial gresit prevederile Legii nr. 59/1934 asupra cecului si cele ale Normelor-cadru ale Bancii Nationale ale Romaniei nr. 7/1994 privind comertul facut de institutiile de credit cu cecuri.
      Astfel, cu toate ca au constatat faptul ca art. 55 din lege statueaza ca in procesele pornite fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie, la somatia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decat exceptiunile de nulitate a titlului prevazute de art. 2, precum si cele care nu sunt oprite de art. 23, exceptiunile personale vor trebui sa fie de grabnica solutiune si intotdeauna intemeiate pe o proba scrisa si ele trebuie invocate la primul termen de infatisare (in limine litis), prin primul termen de infatisare intelegandu-se primul termen de la prima instanta, cand procedura fiind indeplinita, partile pot pune concluzii in fond, indiferent daca paratul sau oponentul nu se prezinta, iar potrivit pct. 257 din norme, exceptiile pe care o persoana obligata prin cec le poate opune posesorului cecului se impart in urmatoarele categorii: a) exceptii privitoare la nulitatea cecului; b) exceptii decurgand din raporturile personale dintre posesorul cecului si debitor (exceptii personale); c) exceptii privitoare la conditiile de exercitare ale actiunii sau executarii in temeiul cecului (exceptii procedurale), instantele de fond au omis sa aiba in vedere imprejurarea ca, desi, in principiu, emiterea unui titlu cambial (in speta, cec) da nastere unui drept nou, independent de raportul juridic fundamental, in cazul in care ne aflam in prezenta unor raporturi directe intre aceiasi comercianti, care sunt parti si in raportul fundamental, trebuie sa se tina seama de conditiile in care s-a format acest din urma raport juridic, care are influenta asupra raportului cambial.
      Este adevarat ca doar exceptiile privitoare la nulitatea titlului se pot referi la aspecte de natura sa conduca la constatarea nulitatii, nu si cele care decurg din raporturile personale, caci altfel nu s-ar justifica includerea acestora din urma intr-o categorie separata in enumerarea exceptiilor pe care o persoana obligata prin cec le poate opune posesorului.
      Insa, tot normele-cadru ale bancii centrale reglementeaza (la pct. 258) faptul ca exceptiile privitoare la nulitatea cecului sunt: a) exceptii deduse din insasi forma cecului (exceptii formale); b) exceptii bazate pe lipsa de valoare juridica a conditiilor de forma numai aparent existente (incapacitatea, falsul, lipsa de mandat), iar pentru ca un cec sa fie valabil nu este necesar ca el sa intruneasca conditiile esentiale mentionate in art. 1 din Legea asupra cecului din chiar momentul emiterii sale, ci din momentul prezentarii la plata, completarea cecului trebuind sa se faca in conformitate cu intelegerea intervenita intre tragator si primitor (pct. 259).
      Asadar, cata vreme debitorul, odata cu semnarea contractului pentru livrarea de marfuri cu plata la termen nr. 74/09.11.2010, a inteles sa remita furnizorului si o fila cec in alb, avand nr. BRDE1BA 0137792, partile facand mentiune in chiar cuprinsul actului juridic (instrumentum) ca acest cec constituie "garantie contract, dar nu se va putea introduce la decontare, numai dupa o prealabila anuntare cu 5 zile inainte de a fi introdus", este justificat ca, in cazul in care beneficiarul nu a platit contravaloarea bunurilor livrate in temeiul acestei conventii (1.078 mc. balast, la pretul 24,5 lei/mc., fara T.V.A.), posesorul sa aiba dreptul, in conformitate cu dispozitiile legale, sa completeze cecul cu mentiunile impuse de art. 1 din Legea nr. 59/1934 si sa-l introduca la banca pentru incasare, dupa prealabila anuntare a tragatorului.
      In acest sens, prezinta relevanta pct. 67-68 din norme, potrivit carora cecul in alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea nr. 59/1934. Mentiunile care lipsesc trebuie sa fie completate de catre posesor atunci cand acesta prezinta cecul la plata sau il remite unei institutii de credit pentru prezentarea la plata, fiind obligatoriu ca cecul in alb sa aiba completat numele posesorului in momentul prezentarii la plata. Primitorul cecului in alb, cat si oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului, conform intelegerilor care au avut loc anterior intre semnatarii cecului, fara a mai fi necesara interventia tragatorului, dreptul de completare trecand de la un posesor la altul odata cu predarea cecului.
      Chiar daca pct. 69 statueaza ca, pentru ca posesorul cecului sa nu depaseasca intelegerile initiale dintre semnatarii cecului, in cazul cecului in alb se va adauga o clauza care sa contina una dintre urmatoarele formulari: a) "Inaintea platii posesorul va completa cecul" - in cazul dreptului nelimitat al posesorului cecului in alb privind completarea acestuia; sau b) "Inaintea platii posesorul va completa cecul, fara a depasi (...)" - in cazul dreptului limitat al posesorului cecului in alb privind completarea acestuia, limitarea dreptului posesorului cecului in alb de a completa instrumentul urmand a se face in legatura cu una sau mai multe din mentiunile obligatorii prevazute la art. 1 din Legea asupra cecului, respectand standardele de continut din normele-cadru, masura de protectie care nu a fost luata de catre intimata, sunt intemeiate apararile acesteia privitoare la exceptiile ce decurg din raporturile sale personale cu posesorul cecului.
      Art. 23 din Legea nr. 59/1934 prevede ca persoanele impotriva carora s-a pornit actiune, in baza unui cec, nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara numai daca posesorul dobandind cecul a lucrat cu stiinta in paguba debitorului. Or, desi este adevarat ca pentru ca un cec sa fie valabil nu este necesar ca el sa intruneasca conditiile esentiale mentionate in art. 1 din Legea asupra cecului din chiar momentul emiterii sale, ci din momentul prezentarii la plata, completarea cecului trebuie sa se faca in conformitate cu intelegerea intervenita intre tragator si primitor. Tot in normele-cadru emise de banca centrala se arata ca exceptiile personale deriva din raporturile juridice care intervin intre partile semnatare ale cecului. Aceste raporturi constituie, de regula, raportul fundamental din care a derivat obligatia abstracta asumata prin cec. Exceptiile personale sunt: a) exceptii referitoare la raportul fundamental care a determinat crearea sau circulatia cecului; b) exceptii referitoare la viciile de consimtamant; c) exceptii izvorand din raporturi ulterioare crearii cecului (pct. 264).
      Insa, Curtea considera ca, desi este de netagaduit ca recurenta, in calitate de posesor al titlului cambial, nu a respectat intelegerea avuta cu emitentul cecului, o asemenea imprejurare nu este de natura sa determine, cum in mod gresit au apreciat instantele de fond, nulitatea titlului, cu consecinta anularii tuturor formelor de executare silita in dosarul executional nr. 85/2011 al Biroului Executorului Judecatoresc S.F., insasi oponenta recunoscand faptul ca, in baza contractului nr. 74/09.11.2010, a incheiat cu recurenta o conven?ie pentru livrare de marfuri cu plata la termen avand ca obiect furnizarea unei cantitati de 4.500 mc. balast intr-o perioada de 60 de zile la pretul de 24,5 lei/mc., fara T.V.A., in baza unei comenzi prealabile, plata intregii sume urmand sa se faca dupa facturare, dar creditoarea, dand dovada de rea-credinta si cu incalcarea pct. 67 si 69 din Normele-cadru ale Bancii Nationale a Romaniei nr. 7/1994, a completat cecul cu o data nereala si o suma care include nu numai contravaloarea cantitatii de balast care a facut obiectul contractului, ci si valoarea unor alte marfuri si servicii, care exced contractului semnat de parti. Oricum, in speta nu se pune problema falsitatii datei cecului, tocmai pentru ca acesta a fost emis in conditiile pct. 67 din norme, astfel ca nu suntem nici in prezenta inscrierii abuzive a unei date calendaristice, care sa atraga nulitatea titlului, cum fara temei sustine intimata oponenta.
      Apararile sale privitoare la faptul ca, din cuprinsul conventiei, rezulta ca acest titlu de credit a avut rol de garantie pentru obiectul contractului (balast, nu si alte bunuri sau servicii, pentru care nu exista nici contract si nici facturi acceptate) si, pe cale de consecinta, nu reprezinta un instrument de plata, nu pot fi primite, neprezentand relevanta juridica raportat la natura si caracterele juridice ale cecului (instrument de plata, respectiv titlu la ordin, complet si formal, care incorporeaza o obligatie abstracta de a plati neconditionat "la vedere" o suma de bani, mentionata in titlu). In alte cuvinte, intrucat cecul este un instrument de plata, beneficiarul il poate incasa chiar daca el i-a fost remis cu titlu de "garantie", pentru ca de indata ce un asemenea titlu este emis si el indeplineste cerintele emisiunii, acesta are valoare de cec (titlu cambial), chiar si atunci cand nu este destinat sa efectueze o plata, ci doar serveste sa garanteze executarea unei obligatii asumate de emitent fata de beneficiar.
      Fata de cele aratate, intrucat creditoarea nu a dovedit extinderea efectelor contractului nr. 74/09.11.2010 si cu privire la celelalte bunuri si servicii pe care le-a facturat pe seama debitoarei intimate si a caror valoare a inclus-o in suma trecuta pe cec, iar tribunalul nu a ignorat natura conventiei din moment ce intelegerea partilor este clar determinata - in baza unei comenzi primite in prealabil, furnizorul va livra beneficiarului cantitatea de 4.500 mc. balast, intr-o perioada de 60 de zile -, nefiind vorba, asadar, de un contract-cadru pentru bunuri si servicii de santier, recurenta neadministrand vreo dovada a afirmatiilor sale (inscrisurile atasate notelor scrise, fiind depuse dupa inchiderea dezbaterilor, nemaiputand fi avute in vedere de instanta de control judiciar), in sensul ca toate relatiile comerciale au avut loc in considerarea aceluiasi contract si in baza acelorasi garantii, Curtea constata ca se impune modificarea hotararii tribunalului, in sensul admiterii apelului acesteia, schimbarea doar in parte a sentintei civile nr. 11281 din 9 noiembrie 2011 pronuntata de Judecatoria Arad in dosarul nr. 644/191/2011, ca urmare a admiterii in parte a opozitiei la executare formulata de debitoarea S.C. L S.R.L. Blaj, cu consecinta anularii numai in parte a titlului cambial, pentru ceea ce depaseste suma de 32.749,64 lei, care reprezinta contravaloarea balastrului, obiect al conventiei partilor, la care se adauga si penalitati de intarziere de 1%, potrivit Capitolului V alin. (3) din contract, urmand ca si actele de executare silita sa fie mentinute in limita acestei sume.
      Relevante, sub acest aspect, sunt si prevederile pct. 70 si 71 din Normele-cadru ale Bancii Nationale ale Romaniei nr. 7/1994 privind comertul facut de institutiile de credit cu cecuri, potrivit carora posesorului de buna-credinta al cecului nu i se poate imputa nerespectarea intelegerilor dintre tragator si beneficiar stabilite cu ocazia emiterii cecului, daca cecul respectiv a fost completat abuziv de catre beneficiar sau de catre un posesor de rea-credinta. Nerespectarea intelegerilor stabilite in momentul emiterii cecului, cu ocazia completarii lui, va putea fi opusa posesorului numai daca se face dovada ca acesta a dobandit cecul cu rea-credinta sau a savarsit o greseala grava in dobandirea lui. Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare nu vor putea primi un cec in legatura cu care le-a fost notificat de catre tragator faptul ca a fost completat abuziv si apoi pus in circulatie, chiar daca cecul le este prezentat de catre un posesor de buna-credinta.
      Critica referitoare la nelegala admitere a capatului de cererea privitor la anularea actelor de executare silita pe motiv ca o asemenea cerere are un alt regim juridic nu este intemeiata, reclamanta oponenta fiind cea care are dreptul, raportat la principiul disponibilitatii, sa determine cadrul procesual, atat in ceea ce priveste petitele cu care intelege sa investeasca instanta de judecata, cat si persoanele cu care doreste sa se judece in contradictoriu, riscul neintroducerii in proces a tuturor persoanelor interesate fiind suportat exclusiv de ea.