Competenta teritoriala in cazul in care se solicita dezbaterea mai multor succesiuni. Lipsa calitate procesuala activa

Dosar nr. 9582/215/2009

189. Competenta teritoriala in cazul in care se solicita dezbaterea mai multor succesiuni. Lipsa calitate procesuala activa. R O M A N I A
TRIBUNALUL DOLJ

SECTIA I CIVILA

Decizia civila nr. 784
      Asupra recursului civil de fata:
      
      
      Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Craiova, la data de 24.04.2009,  sub nr. 9582/215/2009, reclamantii B. I. S., C. M., R. I., B. D. si B. S. au chemat in judecata pe parata T. I. C., pentru ca, prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a testamentului autentificat sub nr. 524/02.12.2008 la BNP Asociati, pentru neindeplinirea conditiilor de forma-lipsa semnaturii testatoarei C. G. si pentru lipsa de discernamant a acesteia; sa se constate deschisa succesiunea defunctei P. M., casatorita B., iar ca mostenitori pe: reclamanta R. I., fosta B.-fiica, C. G.-fiica, decedata fara copii, B. A.-fiica, decedata, avand doi copii: B. I. S. si C. M., pe B. I.-fiu, decedat, avand copii pe B. D. si B. S.
      Masa succesorala a defunctei se compune din terenurile extravilan si intravilan prevazute in anexa la TDP nr. 156, situate in comuna B., sat , jud. Mehedinti. Sa se dispuna iesirea din indiviziune in cotele de 1/4 pentru fiecare descendent al autoarei P. M., casatorita B., decedata la 03.12.1985. Sa se constate deschisa succesiunea defunctei C. G., la 06.03.2009 in Craiova, avand ca mostenitori pe fratii sai-colaterali privilegiati si anume: B. A.-decedata, prin descendentii sai B. I. S. si C. M., R. I., fosta B., pe B. I.-decedat prin fiii sai B. D. si B. S. Masa succesorala a autoarei C. G. se compune din: 1/4 din terenurile mai sus mentionate, mostenite de pe urma mamei sale, P. M., casatorita B.; apartament situat in Craiova,  jud. Dolj, dobandit prin contractul de vanzare cumparare nr. 1300/1991. Sa se instituie sechestrul judiciar conform art. 598 C.p.c. asupra tuturor bunurilor imobile, intrucat bunurile sunt folosite in mod exclusiv de catre parata si exista pericolul de instrainare a bunurilor de catre aceasta.
      Reclamantii au aratat ca se inscriu in fals impotriva testamentului autentic nr. 524/02.12.2008, intocmit de BNP Asociati, intrucat semnatura de pe acest testament nu apartine testatoarei C. G., aceasta fiind lipsita de discernamant la data intocmirii lui din 02.12.2008, testatoarea fiind grav bolnava, administrandu-i-se medicamente ce aboleau discernamantul, imprejurare ce contrazice mentiunile notarului, in sensul ca avea discernamant si si-a dat consimtamantul la intocmirea testamentului ce a avut loc la domiciliul testatoarei (nefiind deplasabila, batrana si bolnava).
In drept, actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 728 si urm. Cod civil, art. 180 si urm. Cod proc. civ.  si art. 598 Cod proc. civ.
      Parata B. I. C. a depus la dosar intampinare prin care solicita respingerea actiunii.
      Cu privire la primul capat de cerere s-a aratat ca testamentul autentificat sub nr. 524/02.12.2008 este un act juridic valabil care indeplineste cerintele de validitate ale actelor juridice, in general, si cerintele cerute pentru testament privitoare la vointa, capacitate, obiect, scop.
      Cererea pentru inscrierea in fals se poate face numai personal  de catre partea care defaimeaza inscrisul sau prin mandatar cu procura speciala, in speta, cererea de chemare in judecata a fost promovata de reclamanti prin avocat fara ca acesta sa prezinte procura speciala. Primul capat de cerere- lipsa semnaturii, lipsa discernamantului - nu este intemeiat in drept.
      Cu privire la cel de-al doilea capat de cerere, s-a invederat ca la decesul autoarei P. M., casatorita B. M., s-a eliberat certificatul de mostenitor  nr. 137/07.04.1986 in dosarul nr. 104/1986 al Notariatului de Stat Mehedinti in care se consemneaza ca autoarea B. M. a avut ultimul domiciliu in comuna B., jud. Mehedinti, iar pe de alta parte ca autorii reclamantilor au renuntat expres la succesiune (B. I., B. A., R. I.), succesiunea fiind acceptata doar de C G.  Prin urmare, reclamantii nu au calitate procesuala activa in ceea ce priveste succesiunea autoarei B. M.
      Cu privire la capatul trei de cerere prin care se solicita sa se constate deschisa succesiunea autoarei C. G., parata a aratat ca este beneficiara testamentului autentic care indeplineste cerintele cerute pentru testament privitoare la vointa, capacitate, obiect, scop.
      In ceea ce priveste terenurile mentionate in titlul de proprietate nr. 156 se poate observa ca la rubrica mostenitori apare numai C. G.
      In ceea ce priveste capatul patru de cerere privind instituirea sechestrului judiciar s-a aratat ca mentionarea faptului ca exista pericol de instrainare nu justifica instituirea sechestrului atata timp cat reclamantii pot exercita controlul  asupra bunurilor succesorale, neexistand nici macar pericol de deteriorare.
      La data de 09.12.2009 reclamantii au depus la dosar o precizare prin care au aratat ca din eroare a fost introdusa in cauza numita C. M, aceasta neavand calitatea de mostenitor in procesul de partaj, motiv pentru care solicita scoaterea din cauza. De asemenea, precizeaza ca temeiul juridic al punctului doi din actiune il reprezinta disp. art. 948 si urm. Cod civil.
      La termenul din 09.12.2009 instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei C. M. si a dispus scoaterea acesteia din cauza. De asemenea, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor in ceea ce priveste cel de-al doilea capat de cerere, respectiv sa se constate deschisa succesiunea defunctei P. M., casatorita B.
      Instanta a dispus efectuarea unei adrese catre Parchetul de pe langa Judecatoria Craiova in  vederea  efectuarii  cercetarilor  cu  privire la savarsirea  infractiunii  de  fals, respectiv  de  a  se  preciza  daca  semnatura de  la  rubrica  testatoarei - semnatura ce apare in testamentul autentificat  sub nr.  524/02.12.2008 -  apartine  defunctei C.  G., raspunsul fiind comunicat cu adresa nr. 265/P/2010.
      La data de 10 martie 2010, la cererea reclamantului B. I. S., instanta a dispus suspendarea judecatii cauzei in temeiul art. 244 alin.1 pct. 2 C.p.c., pana la solutionarea dosarului penal nr. 265/P/2010, cauza fiind repusa pe rol la data de 04 martie 2011.
      La data de 04 martie 2011 s-a dispus efectuarea unei adrese catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova pentru a comunica daca s-a formulat plangere impotriva rezolutiei de scoatere de sub urmarire penala nr. 212/P/04.11.2010, in conformitate cu art. 278 C.p.p. si, de asemenea, daca s-a formulat plangere impotriva solutiei procurorului in fata instantei, in baza art. 278 ind.1 C.p.p., raspunsul fiind comunicat cu adresa nr. 212/P/14.03.2011.
      La solicitarea instantei, a fost inaintat dosarul nr. 212/P/2010 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova.
      La dosar s-au depus: contract de vanzare-cumparare nr. 1300/1991, testament autentificat sub nr. 524/02.12.2008, acte de stare civila, titlu de proprietate nr. 156, certificat de mostenitor nr. 137/1986, procura judiciara autentificata sub nr. 1902/12.10.2009,  rezolutia din 04.11.2010 dispusa in dosarul nr. 212/P/2010 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova.
      Prin sentinta civila nr. 9610 din 27.05.2011 pronuntata de Judecatoria Craiova a fost respinsa actiunea formulata de reclamantii B. I. S., R. I., B. D., B. S., in contradictoriu cu  parata B. I. C., ca neintemeiata.
      Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:
      In legatura cu criticile reclamantilor relativ la testamentul autentificat sub nr. 524/02.12.2008 la BNP Asociati, acest testament este denuntat de reclamanti ca inform, prin lipsa semnaturii testatoarei si ca fiind intocmit de catre testatoare in lipsa discernamantului necesar intocmirii actelor juridice.
      In privinta indeplinirii conditiilor de forma a respectivului testament instanta observa ca acest act juridic civil este un act autentic ce respecta intocmai dispozitiile art. 858 si 1171 C.civ. Lipsa semnaturii testatoarei sau mai precis semnatura in fals atribuita acesteia, nu vizeaza forma actului.
      Conform dispozitiilor art. 180 alin. 1 Cod proc. civ., reclamantii s-au inscris in fals cu privire la faptul ca semnatura de pe testamentul criticat nu apartine testatoarei C. G. Fiind incident cazul prevazut de art. 183 C.p.p. instanta a sesizat Parchetul competent in a cerceta respectivul fals. Procedura penala a vizat identificarea autorului semnaturii suspecte si stabilirea in mod cert a faptului ca respectiva semnatura nu apartine defunctei C. G. In urma probatorului administrat de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova inclusiv o expertiza criminalistica, s-a stabilit ca, in legatura cu testamentul respectiv nu s-a savarsit vreun fals. Fata de aceste imprejurari si in lipsa altor probe, instanta nu are motive sa constate contrariul.
      Reclamantii au mai denuntat testamentul si pentru existenta unei cauze de nulitate, anume lipsa discernamantului testatoarei.
      In legatura cu lipsa discernamantului, care este o cauza de nulitate relativa a unui act civil, se vor face urmatoarele precizari:   
Se stie ca pentru valabilitatea unui testament, privit ca liberalitate pentru cauza de moarte, este necesar ca testatorul sa aiba capacitatea de a dispune, sa prezinte  o vointa libera si neviciata si sa existe o cauza valabila.
      In ceea ce priveste capacitatea de a dispune, aceasta apartine tuturor persoanelor fizice, cu exceptia celor pe care legea le considera incapabile, ceea ce nu s-a probat in cauza.
      In ceea ce priveste vointa libera si neviciata a testatorului, aceasta decurge in mod esential din existenta discernamantului, acesta fiind definit ca acea aptitudine psihica de care dispune o persoana si care ii permite sa aiba reprezentarea certa a realitatii si a actelor juridice, privite ca operatiuni juridice creatoare de efecte juridice.
      In cauza, reclamantii au invocat doar lipsa discernamantului testatoarei la momentul intocmirii testamentului, independent de existenta manoperelor dolosive, ca elemente de natura a altera consimtamantul.
      De la bun inceput se impune o precizare: lipsa discernamantului exclude viciile de consimtamant si aceasta deoarece, in cazul in care persoana in cauza nu poate avea reprezentarea certa a realitatii, nu poate fi nici victima manoperelor dolosive in oricare din formele dolului (sugestie sau captatie).
      Pentru a forma convingerea instantei, in sensul celor de mai sus,  reclamantii au solicitat proba cu acte. Fata de inscrisurile depuse de reclamanti, avand in vedere ca acestea nu contin informatii menite sa lamureasca instanta cu privire la existenta sau inexistenta discernamantului, instanta nu poate subscrie la cele invederate de catre reclamanti in cererea indroductiva in sensul ca, datorita starii de sanatate precare, testatoarea avea la momentul intocmirii testamentului discernamantul abolit. Aceste sustineri vin in contradictie cu constatarilor personale ale notarului, dintre cele care suporta dovada contrara acelea ca, testatoarei i s-a citit actul si a fost de acord cu continutul lui, imprejurari care conduc, cel putin indirect, la concluzia ca testatoarea avea la momentul respectiv reprezentarea faptelor sale.
      Prin urmare, devreme ce testamentul ramane in fiinta si reclamantii, colaterali privilegiati de grad II si III, nu sunt mostenitori rezervatari ai defunctei C. G., parata in calitate de legatar universal al acesteia conform disp. art. 888 C.civ., va culege intreaga mostenire, cu consecinta respingerii si a capatului de cerere privind deschiderea succesiunii defunctei C. G.
      Relativ la capatul de cerere privind deschiderea succesiunii defunctei P. M., casatorita B., instanta, la termenul din 09.12.2009, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor, avand in vedere ca reclamantii au renuntat expres la succesiunea autoarei lor, astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr. 137/1986.
      Fata de cele ce preced, urmare a recunoasterii efectelor depline ale testamentului prin care reclamantii nerezervatari au fost exheredati in mod indirect, prin instituirea paratei ca legatar universal cu consecinta inlaturarii totale de la mostenirea testatoarei, si ca urmare a neinsusirii in mod solemn a titlului de mostenitori fata de prima autoare, instanta a constatat ca reclamantii sunt straini, atat fata de mostenirea numitei P. M. (casatorita B.), cat si fata de mostenirea numitei C. G. 
      Impotriva sentintei civile nr. 9610/27.05.2011, pronuntata de Judecatoria Craiova a declarat recurs reclamantul B. D. prin care a solicitat casarea hotararii cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta pe care a invocat-o drept competenta, respectiv Judecatoria Strehaia.
      In esenta, recurentul a solicitat calificarea caii de atac ca fiind apel iar nu recurs; a aratat ca hotararea recurata s-a pronuntat cu incalcarea competentei instantei in raport de dispozitiile art. 14 C.pr.civ, intrucat fiind solicitata partajarea averii succesorale si de pe urma defunctei B. (P.) Maria, cu ultimul domiciliu in localitatea Butoiesti, judetul Mehedinti, competenta teritorial ar fi fost Judecatoria Strehaia iar nu Judecatoria Craiova. A aratat de asemenea ca terenurile a caror partajare s-a solicitat se afla pe raza localitatii B., ceea ce atrage competenta teritoriala absoluta a Judecatoriei Strehaia.
      In continuare, recurentul a aratat ca instanta nu a motivat solutionarea cererii care privea nulitatea testamentului pentru lipsa discernamantului, aceasta avand obligatia sa administreze probe cu privire la sustinerea reclamantilor, mai ales proba testimoniala cu care sa faca dovada existentei sau nu a discernamantului testatoarei in momentul incheierii testamentului.
      Recurentul a precizat de asemenea, in motivele de recurs, faptul ca instanta a retinut lipsa de calitate procesuala a reclamantilor in a solicita iesirea din indiviziune asupra terenurilor ce au apartinut lui B. M. fara a face nici un fel de referire la titlul de proprietate emis pe numele lui B. M. din care rezulta manifestarea dreptului de optiune succesorala in conformitate cu legea speciala a tuturor reclamantilor. A invocat prevederile art. 13 din Legea nr. 18/1991 si imprejurarea ca mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, sunt socotiti repusi in drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor.
      Recursul nu a fost intemeiat in drept.
      Recursul a fost timbrat cu taxa de timbru in cuantum de 35 lei, achitata prin chitanta nr. 1075304-25-0124/25.01.2012 si timbru judiciar de 2,5 lei.
      Prin incheierea de sedinta din data de 25.01.2012 a fost calificata calea de atac ca fiind recurs avand in vedere dispozitiile art. 112 alin. 1 pct. 3 C.pr.civ, jurisprudenta Curtii de Apel Craiova cu privire la valoarea ce trebuie avuta in vedere pentru calificarea caii de atac si evaluarea indicata la fila 22 din dosarul de recurs.
      In vederea justei solutionari a cauzei instanta a solicitat relatii la Primaria Butoiesti si O.C.P.I. Dolj in sensul de a comunica o copie conforma cu originalul a titlului de proprietate nr. 156 de la fila 24 din dosarul de fond, de a preciza daca titlul intimatei nr. 156 a fost retractat si inlocuit cu alt titlu de proprietate de pe urma aceluiasi autor cu aceeasi suprafata de teren si sa remita titlul eliberat in locul celui retractat, relatii inaintate la dosar pentru termenul din 11.04.2011.
      Examinand actele si lucrarile dosarului, prin prisma criticilor recurentilor si in raport cu prevederile legale incidente, incluzand art.3041 C.pr.civ, Tribunalul retine urmatoarele aspecte:
      In ceea ce priveste primul motiv de recurs referitor la calea de atac, acesta s-a lamurit  in cursul solutionarii cauzei la instanta de control, in sensul stabilirii caii de atac ca fiind recurs iar nu apel, pentru considerentele mentionate in incheierea de sedinta din data de 25.01.2012.
      Cel de-al II-lea motiv  de recurs referitor la necompetenta instantei de fond este neintemeiat avand in vedere ca in situatia mostenirilor succesive, care se dezbat deodata, s-a considerat in  literatura de specialitate ca este competenta instanta de la ultimul domiciliu al celui din urma defunct. Cum in speta,  recurentii-reclamanti solicitasera dezbaterea succesiunilor de pe urma defunctelor P. M. (B.), decedata la data  de 3.12.1985 si C. G., decedata la data de 06.03.2009, aceasta din  urma avand, potrivit certificatului de deces nr. 906797 ultimul domiciliu in Mun.Craiova, hotararea recurata a fost pronuntata de instanta competenta  din punct de vedere teritorial.
      Nu poate fi primita nici sustinerea recurentilor privind faptul ca existenta unor bunuri succesorale in alta localitate decat Mun. Craiova ar atrage o competenta diferita intrucat litigiile dintre mostenitori avand ca obiect iesirea din iesirea din indiviziune  asupra masei succesorale, sunt de competenta instantei ultimului domiciliu al defunctului chiar daca in masa de impartit sunt si imobile care nu se afla in raza instantei ultimului domiciliu al defunctului.
      Sunt nefondate de asemenea, criticile recurentilor privind lipsa rolului activ al instantei in administrarea unor probe suplimentare pentru stabilirea discernamantului testatoarei la momentul incheierii testamentului intrucat rolul activ desi presupune aflarea adevarului judiciar nu inseamna incalcarea principiului disponibilitatii in procesul civil, obligatia de a proba pretentiile revenind reclamantilor in conditiile art. 1169 Cod civil.
      In mod corect, instanta de fond a retinut indeplinirea conditiilor de forma ale testamentului autentificat sub nr. 524/02.12.2008 ca urmare a caracterului autentic al acestuia, fiind intocmit in cadrul unui birou notarial cu respectarea conditiilor prevazute de art. 858 si 1171 Cod civil iar in ceea ce priveste lipsa semnaturii testatoarei C. G., invocata de recurentul-reclamant, instanta de fond a procedat in mod judicios, valorificand statuarile necontrazise ale Rezolutiei nr.212/P/2010.
       Potrivit acestei Rezolutii emise de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, impotriva careia  nu s-a formulat plangere la procurorul general, asa cum rezulta din adresa nr. 212/P/2011 din 14.03.2011, nu a rezultat ca semnatura de pe testamentul in discutie, nu ar apartine testatoarei C. G. Dimpotriva, s-a retinut  ca nu este exclusa versiunea sustinuta de notar si confirmata prin declaratiile martorilor audiati, potrivit careia C. G. a semnat testamentul autentificat prin  incheierea nr.524/01.12.2008 in locuinta sa.
      Nu pot fi primite  nici criticile recurentilor referitoare la modul de solutionare a capatului de cerere privind dezbaterea succesorala de pe urma defunctei B. M., instanta de fond retinand in mod corect lipsa calitatii procesuale active ca urmare a renuntarii acestora la mostenire prin certificatul de mostenitor nr. 137/07.04.1986 emis de Notariatul de Stat Mehedinti.
      Rezulta in mod evident calitatea de unica mostenitoare a numitei C. G.  de pe urma  defunctei B. M.
      Faptul ca ulterior s-a emis titlul de proprietate nr. 156 in care initial au fost mentionati la rubrica "mostenitori" C. G. si B. I., R. I., B. G. si B. I.-S., nu constituie o imprejurare de natura a anihila efectul renuntarii consemnate in certificatul de mostenitor mai sus mentionat. Sustinerile recurentilor privind dispozitiile art. 13 din Legea nr. 18/1991 referitoare la posibilitatea repunerii in termenul de acceptare a succesiunii a succesibililor care au renuntat la mostenire, nici nu ar putea fi primite, fiind de notorietate faptul ca prin Decizia nr. XI din 05.02.2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectiile Unite in recurs in interesul legii, s-a statuat ca pot beneficia de repunerea in termenul de acceptare a succesiunii  doar mostenitorii care nu au  acceptat-o in termenul  si conditiile prevazute de art. 700 Cod civil iar nu  si cei care au renuntat la succesiune, in conditiile art. 696 Cod civil.
      Prin efectul renuntarii, mostenitorul este socotit ca nu a fost niciodata mostenitor iar vocatia sa succesorala este retroactiv desfiintata.
      Oricum, acest aspect  a fost clarificat intrucat prin sentinta civila nr. 974/25.05.1995 pronuntata de Judecatoria Strehaia in dosarul nr. 2814/1994, irevocabila prin decizia nr. 204/A/2004 a Tribunalului Mehedinti s-a retinut ca titulara dreptului de proprietate este C. G. conform titlului de proprietate nr. 156 iar urmare a acestei hotarari judecatoresti, asa cum rezulta din adresa nr. 2354/02.04.2012 emisa de Primaria com. B., a fost emis un nou titlu cu nr. 156 unde figureaza ca mostenitoare doar C. G.
      Pentru considerentele aratate, Tribunalul, in baza art.312  alin.1 Cod proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat.
      Avand in vedere ca dreptul la un proces echitabil include  in continutul sau  si o lichidare corespunzatoare a cheltuielilor de judecata, in conformitate cu dispozitiile art. 274 alin. 1 C.pr.civ, tinand cont de efectuarea acestora in fata  instantei de recurs, va obliga recurentii la plata catre intimata-parata a sumei de 2000 lei, dovedite prin chitanta de plata a onorariului avocatial nr. 2011006 din 27.11.2011.
      
      
7