Succesiuni, mosteniri

Prin sentinta civila nr. 5763 din 9.10.2009 a Judecatoriei Sibiu a fost respinsa  exceptia lipsei de interes, a fost admisa actiunea civila promovata de reclamantele R. M., prin mandatar M. E., C. A.M. si R. C.-I., prin mandatar R, S,-M., in contradictoriu cu intimata R. A.-O.-A. si a fost admisa in parte cererea reconventionala promovata de intimata in contradictoriu cu reclamantele-intimate, constatandu-se deschisa succesiunea defunctului R. C.-L., decedat la data de 6.01.2006, dupa care au ramas succesori legali acceptanti reclamanta R. M. (mama) si intimata R. A.(nepoata de fiu predecedat), ca reclamantele2 si 3 sunt straine de succesiune prin neacceptare, ca urmare a recunoasterii testamentului, ca defunctul si-a testat la data de 28.12.2005 intreaga avere reclamantei 1,care a fost instituita legatar universal, fiindu-i deferita astfel intreaga mostenire, iar reclamantele 2 si 3 au fost exheredate de la mostenire prin incheierea testamentului; s-au compensat cheltuielile de judecata. Sentinta a fost completata prin Incheierea din 4.12.2009.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut in esenta ca reclamanta R. M. cumuleaza calitatea de mostenitor legal acceptant si legatar, ca testamentul lui de cujus este scris si semnat de defunct, indeplinind conditiile de valabilitate pentru a produce efecte juridice, celelalte reclamante au fost expres exheredate si nu si-au exprimat optiunea succesorala in termen legal, R. A.-O.-A. a acceptat succesiunea in termen legal, cererea de partaj nu a putut fi admisa, caci succesiunea este testamentara si nu legala, iar reclamanta nu se gaseste in indiviziune cu nepoata sa.
Impotriva sentintei a declarat apel intimata R. A.-O.-A., care critica solutia si concluziile instantei, bazate pe lucrarile expertizelor grafologice efectuate in cauza, testamentul fiind apreciat de ea ca fals.
Apelul este fondat si, intemeiat pe prevederile art. 296 si urm.si 295  C.pr.civ., va fi admis cu consecinta desfiintarii sentintei si trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiasi instante, pentru urmatoarele considerente.
Astfel, pe fondul cauzei, s-a constatat ca instanta a omis sa se pronunte asupra cotelor succesorale(derivand din cererea reconventionala, fila 30, cu motivarea ca nu poate fi tratata cererea ca petit distinct, ci derivat, in contextul unei actiuni succesorale), a cererii privind predarea succesiunii, cea privind partajul succesoral(cu motivarea ca succesorii au drept diferit, din succesiune legala unul si testamentara, celalalt,precizarea de actiune) si intabularea in CF a drepturilor dupa sistarea starii de coproprietate, incalcand astfel prevederile art. 261 pct.5 si 6 C.pr.civ. In conditiile in care petitul IV, privind masa succesorala, a fost disjuns, acestea nu mai puteau fi admise, dar trebuiau aratate considerentele, care au format parerea instantei asupra acestui aspect sau trebuiau si aceste petite disjunse odata cu celalalt.
De asemenea, tergiversarea judecarii cauzei(fapt neimputabil instantei, decat pentru ingaduinta prea mare, caci partile au obtinut nenumarate termene de amanare- intemeiate sau mai putin intemeiate; termenii art. 89, 126, 132, 138,155,156,157 C.pr.civ., limiteaza posibilitatile de amanare a judecarii cauzelor, retinand faptul ca opereaza principiul celeritatii si cel al judecarii intr-un termen rezonabil-art.6 din Conventia CEDO), alaturata pozitiei agresive a tuturor partilor, au tensionat situatia, determinand solutia de fata. Verificand dosarul, prin prisma normelor procedurale si a celor de fond, instanta de control a sesizat nereguli, ce nu pot fi inlaturate decat prin trimiterea spre rejudecare a cauzei la instanta de fond.
Apoi, intervenind un incident procedural, este preferabil ca, daca este posibil, instanta sa se pronunte de indata asupra lui, altfel fiind in pericol de a omite pronuntarea asupra acestuia, astfel cum s-a intamplat in cauza de fata. Instanta, a prorogat termenele de pronuntare asupra exceptiilor invocate de parti, fara a mai relua, ulterior, problema. Asa a fost cazul:
- nepronuntarea asupra cererii privitoare la decaderea din proba interogatoriului, insa, ulterior, interogatoriul e apreciat ca inutil, in conditiile in care proba fusese admisa;
- nepronuntarea asupra exceptiei lipsei calitatii procesual active  si a interesului legitim ale intimatei in a promova cererea reconventionala, nepronuntarea asupra exceptiei lipsei de interes a reclamantelor 2 si 3,
- nepronuntarea asupra cererii de conexare);
- nepronuntarea asupra exceptiei lipsei de calitate a intervenientilor.
Cererea de indreptare a erorilor materiale, privind mai multe incheieri de sedinta, dupa ce instanta a dispus verificarea caietului grefierului de sedinta, si nu a dispus indreptarea, este omisa de la pronuntare.
In ce priveste disjungerea petitului IV din actiune, dispozitia a fost una nefericita, caci este vorba de o succesiune, ale carei probleme se cer rezolvate impreuna; faptul ca au intervenit diversi terti in cauza, trebuia sa determine instanta la a verifica atat calitatea acestora de a interveni, cat si legatura pe care o au pretentiile lor cu cauza in derulare. Pentru situatia in care aceasta legatura era fragila, era indicat sa fie pronuntata imediat solutia si tertii sa fie scosi din cauza, sau cererea lor sa fie imediat disjunsa, nu sa se ingaduie ca acestia sa emita cereri si sa influenteze cauza, in ce priveste fondul acesteia.
In ce priveste norma procedurala, s-a observat ca nu exista incheiere prin care sa se dispuna scoaterea de pe rolul instantei, investita cu judecarea si trimiterea dosarului la Judecatoria Sibiu, astfel ca , in afara deciziei de stramutare, nu se intelege cum a ajuns cauza la aceasta ultima instanta.
Referitor la regulile privind forma hotararilor judecatoresti, este de observat faptul ca, dispunandu-se disjungerea cererii de interventie, aceasta nu figureaza in dispozitivul hotararii, ea gasindu-se undeva in textul stufos al considerentelor acesteia. Retinand faptul ca executoriu din hotararea judecatoreasca este dispozitivul, se observa ca acesta nu contine prevederi cu mare impact asupra cauzei, adica(printre altele) disjungerea unui capat de cerere.
La rejudecare, vor fi avute in vedere cheltuielile de judecata ocazionate de exercitarea prezentei cai de atac.