Revendicare

Prin cererea adresata Judecatoriei Falticeni la 16 decembrie 2005 reclamanta M. A. a chemat in judecata pe paratii C. C. L.,  I. V. si S. J. solicitand obligarea primilor doi parati sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 1.500 mp teren intravilan situat in parcela nr. 30 in suprafata de 5.022 mp din tarlaua "Tarincuta" si stabilirea liniei de hotar dintre cele doua proprietati pe locul vechiului amplasament, deoarece paratii prin depasirea liniei de hotar au ocupat o fasie de teren din lotul sau.
 A solicitat de asemenea sa se constate nulitatea absoluta partiala a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1271/21.04.2005 incheiat intre paratii C. C. L. si I. V., in calitate de cumparatori si parata S. J., in calitate de vanzatoare deoarece acesta a vandut aproximativ 1.500 mp din terenul sau.
In motivare a aratat ca este proprietara suprafetei de 5.022 m.p. aflata in tarlaua "Tarincuta", parcela 30, aflata in intravilanul Municipiului Falticeni, din care ½ a dobandit-o prin inzestrare de la parinti si ½ prin act de vanzare-cumparare.
Pentru aceste terenuri i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Legii 18/1991 si i s-a eliberat T.P. nr. 1395/1996 pentru trupul de 5.022 m.p
In urma partajului succesoral dupa parinti, acest loc a ramas in proprietatea sa.
Cu prilejul aceluiasi partaj succesoral, in vecinatatea parcelei sale, a primit parata S. J., suprafata de 1 ha, care in realitate insuma doar 0,85 ha, asa cum a rezultat si din raportul de expertiza judiciara intocmit in dosarul de partaj (2440/2002 al Judecatoriei Falticeni).
Desi au cunoscut despre aceasta lipsa, mostenitorii au tranzactionat si au acceptat ca S. J. sa primeasca 1 ha conform T.P. nr. 2035/2002, urmand ca aceasta sa rezolve cu privire la diferenta de 1.500 m.p. cu organele in drept, abilitate pentru aplicarea Legii 18/1991.
Partajul a ramas definitiv prin Decizia nr. 2044/29.06.2004 a Curtii de Apel Suceava, paratei S. J. revenindu-i parcela de 1,00 ha, desi ii lipseau 1.500 m.p. si fara a rezolva aceasta problema, s-a grabit si a instrainat parcela de 1,00 ha in cote egale de ½ paratilor I. V. si C. C. L..
La intocmirea actelor de vanzare-cumparare si celor pentru intabulare, diferenta de 1.500 m.p. s-a completat si masurat din suprafata de teren a sa (a reclamantei) de 5.022 m.p.
In temeiul art. 115-118 Cod procedura civila, paratii C. C.- L. si I. V., au formulat intampinare (filele 21-13) prin care au solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, din urmatoarele motive:
Prin  contractul de vanzare - cumparare nr. 1271/21.04.2005 incheiat la B.N.P. Dragos Nicolae Apostol, au cumparat in cote egale de cate ½ suprafata de 10.000 m.p. (1,00 ha) intravilan pe raza municipiului Falticeni, in parcela "Tarincuta 30" cu vecinii: mostenitori T., drum exploatare si M. A. pe doua laturi, identica cu parcela 1 A , nr. Cadastral al corpului de proprietate 3361 al comunei cadastrale Falticeni, si suprafata de 3600 m.p. teren arabil, intravilan in parcela "Tarincuta 30" pe raza municipiului Falticeni, cu vecinii: hotar comuna Radaseni, I. C., str. Ion Creanga si N. N., identica cu parcela 1 A, nr. Cadastral al corpului de proprietate nr. 3376 al comunei cadastrale Falticeni, de la numita S. J., parata in cauza.
Vanzatoarea, S. J., a dobandit aceste terenuri in urma partajului succesoral dupa parinti, solutionat prin Decizia nr. 2044/29.06.2004 a Curtii de Apel Suceava, ramasa irevocabila la 12 aprilie 2005.
Din sentinta de partaj a rezultat ca parata S. J. si reclamanta M. A. au fost parti in acest partaj si au tranzactionat cu privire la aceste terenuri, inscrise ca suprafete si vecinatati in T.P. nr.2035/2002 si T.P. 879/1995.
Reclamanta, M. A., in urma acelei tranzactii nu a primit niciun teren in tarlaua "Tarincuta".
Terenurile au fost masurate si identificate prin schite cadastrale si in baza actelor legal emise si apoi intabulate, intrand in circuitul civil.
Reclamanta, desi a semnat tranzactia, prin actiunea de fata, a contestat dreptul de proprietate al paratei S. J. pentru 1,00 ha teren, aratand ca in realitate erau 8.500 m.p. conform raportului de expertiza care insa nu le este opozabil si ca diferenta de 1.500 m.p. urma sa fie dobandita "in conditii ce urmau sa fie ulterior cercetate si stabilite de cei in drept".
In aceste conditii, prin contractul de vanzare-cumparare au cumparat exact suprafetele pentru care vanzatoarea poseda acte de proprietate, s-au delimitat suprafetele prin schitele de plan cadastral, incat ei nu ocupa teren al reclamantei si actiunea este neintemeiata, solicitand a fi respinsa.
Paratii prezenti in instanta si-au mentinut cele aratate in intampinare si au solicitat respingerea actiunii.
Reclamanta, reprezentata prin mandatar - B. E. si asistata de avocat Mamaliga Sergiu, si-a mentinut actiunea cu toate capetele de cerere, solicitand admiterea ei.
Vazand intampinarea paratilor, a solicitat admiterea probei cu expertiza judiciara topo, proba admisa de instanta.
Paratul I. V., prezent in instanta, la al doilea termen de judecata, a aratat ca a vandut o suprafata de teren la 3 persoane si a depus in copie contractul de vanzare-cumparare autentice (filele 41-43).
Urmare acestor aratari, reclamanta - prin avocat, a solicitat introducerea in cauza, pentru opozabilitate si a cumparatorilor M. S. D., M. P., S. D. M. si G. O., in calitate de parati si citarea acestora cu mentiunea "personal la interogatoriu".
Parata S. J., desi legal citata, nu s-a prezentat in instanta si nu a formulat intampinari, cereri reconventionale sau de probe, fiind reprezentata dupa al 3-lea termen si solicitand incuviintarea probei cu expertiza topo, prin mandatar G. M. - care este de acord cu expertiza judiciara depusa (fila 48).
Abia la al 5-lea termen, in afara termenelor procedurale, parata S. J., prin mandatar, a depus intampinare (note scrise) prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantei, aratand ca aceasta are terenul invecinat cu str. Ion Creanga si s-a largit mult, iar pentru terenul luat din parcela ei a fost despagubita.
Pentru a dovedi sustinerile sale, reclamanta, prin mandatar si avocat, a solicitat admiterea si a probei cu martorii M. E. si V. C., proba admisa de instanta.
Martora M. E. (fila 95) a declarat ca a cultivat din anul 1997 un teren al numitei S. J. de la Bucuresti, care era de 48 prajini, adica 8800 m.p., desi aceasta i-a spus ca terenul este de 1 ha, terenul nefiind delimitat cu garduri, borne sau alte elemente, alaturi avand lucerna. Initial a avut cu aceasta o intelegere pentru cumpararea a jumatate din suprafata, de 23 prajini incheind si un precontract la notar pentru care a achitat 2.350 lei, insa fara acceptul sau, parata S. J. a vandut terenul alte persoane.
Martorul V. C., prin declaratia data (fila 96) a aratat ca a avut in arenda si a cultivat terenul apartinand reclamantei, in suprafata de 30 prajini. La data primirii terenului proprietara a aratat ca limite razorul dintre ogoarele invecinate, terenul sau si cel al paratei S. J. nefiind delimitat.
In anul 2008, in august, s-a construit un gard inspre terenul pe cere-l detine, la aproximativ 4 m.l. de la razor, gard construit de persoanele care au cumparat terenul invecinat.
Nu a participat la vreo masuratoare cadastrala. 
A aratat ca reclamanta a vandut primariei o portiune de teren pentru largirea drumului spre Radaseni, teren care face parte din alta parcela si nu cea in litigiu.
Parata S. J., desi citata cu aceasta mentiune, si cu adresa, nu s-a prezentat la interogatoriu, motivand varsta si starea de sanatate (fila 121), aratand ca mandatarul sau este imputernicit sa o reprezinte si sa raspunda cu "Nu" la intrebarile puse prin interogatoriul civil comunicat de instanta.
In cauza s-a dispus efectuarea expertizei judicare topo.
Initial a fost numit expertul Alexandrov Paul, caruia i s-a acordat mai multe termene pentru executarea expertizei.
Desi impotriva acestuia s-a formulat o cerere de recuzare de catre reclamanta, instanta a respins cererea.
Motivat de intarzierea efectuarii lucrarii, instanta a admis cererea de inlocuire cu expert Rachitneanu Natalia Iuliana, care insa a solicitat la randul ei inlocuirea pe motive de sanatate (fila 204).
Intre termenele acordate, expertul Alexandrov Paul a depus decontul de cheltuieli si o parte (scrisa si desenata) a expertizei (filele 216-218) si a mentionat ca va depune lucrarea integrala dupa achitarea decontului.
Cum reclamanta a refuzat sa plateasca valoarea decontului si a renuntat la avansul platit, insistand in efectuarea expertizei de catre expert Rachitneanu Iuliana, a achitat pe numele acesteia avansul si onorariul.
Din raportul de expertiza comunicat (filele 245-251) si urmare a obiectivelor formulate de parti, cenzurate de instanta, consultarea actelor de proprietate depuse la dosar si masuratorile efectuate in teren, concluziile expertizei au fost acelea ca :
s-a identificat terenul de 5.022 m.p. conform TP 1395/1996 al reclamantei, cu o latime de 14,62 m.l. si o lungime de 314 m.l., insa la aceasta lungime, suprafata de 371 m.p. este din teritoriul administrativ al comunei Radaseni (anexa IV) si configuratia din anexa I la raportul de expertiza;
s-au identificat parcelele de 10.000 m.p. si 3.600 m.p. primite de parata S. J. in urma partajului si inscrise in TP nr. 2035/2002 si 879/1995 si experta detaliaza (fila 247) suprafetele vandute conform actelor autentice de vanzare-cumparare de parata S. J. paratii C. L. si M. si I. V. si G. si apoi de acestia la alte trei persoane - paratii S. M., M. D. si P. si G. O., intocmind planuri de situatie (fila 251).
                   Experta a constatat ca in teren, reclamanta detine doar 3577 m.p. din cei 5022 m.p. din titlu, insa punerea in posesie a reclamantei este gresita, parte din teren fiind pe raza comunei Radaseni (371 m.p.) si 1104 m.p. se regasesc la vecina P. M..
                   Concluzia expertei a fost ca terenul paratei S. J., in prezent dobandit de ceilalti parati urmare vanzari-cumpararii, nu se suprapune pe terenul reclamantei, lipsa terenului invocata de reclamanta datorandu-se punerii in posesie in mod defectuos cu suprafata de 5.022 m.p. conform TP 1395/1996.
                   Conform actelor si masuratorilor in teren, experta a delimitat linia de hotar dintre terenurile partilor ca fiind prin punctele si bornele cadastrale  120- B54- B49-B68-B67 si 122.
                   Experta a atasat si un plan de incadrare a terenurilor in zona (fila 263), planul de situatie privind punerea in posesie a proprietarilor in tarla "30 - Tarincuta" - fila 266.
                   Reclamanta, prin aparator, a formulat obiectiuni la expertiza (filele 278-280) dar care au facut referire la cu totul alte obiective si carora expertul nu  le poate raspunde, respectiv cu privire la largirea cu cca. 4 m.l. a drumului de exploatare 305, dupa punerea in posesie initiala a mostenitorilor lui B. C. si momentul expertizei.
                   Reclamanta a criticat si concluziile expertizei privind punerea in posesie a ei si ca terenul paratilor nu are legatura cu terenul reclamantei.
                   Pe motivele invocate, reclamanta a cerut ca experta sa refaca intreaga lucrare si a anexat in copie TP 1395/1996 (fila 281), fisa proces verbal de punere in posesie (fila 282) cu plan de situatie verso, planul de situatie parcelar "Tarincuta - parcela 30" (filele 283-284).
                   Comunicand obiectiunile, expertul, prin suplimentul intocmit si comunicat (filele 307-308) si-a mentinut constatarile si concluziile raportului intocmit, sustineri facute si prin nota comunicata ulterior (fila 320), dar si noul supliment comunicat (filele 336-337).
                   Inainte de dezbaterile in fond, parata S. J. a comunicat instantei declaratia autentica prin care a retras mandatul numitului G. M. (fila 341).
                   Vazand retragerea mandatului, numitul G. M. si in numele sotiei G. T. si a numitei C. M., a formulat cerere de interventie in interes propriu (fila 347) motivat de faptul ca si ei au in acea tarla un drept de proprietate pentru 0,67 ha teren, ocupat de alte persoane si doresc ca expertiza sa le lamureasca si situatia terenului lor.
                   De asemenea s-a depus o cerere de interventie si in interesul propriu al numitului M. I. (fila 357) prin care a sustinut ca este vecin cu terenul reclamantei si ca nu ocupa teren din terenul acesteia.
                   Desi reclamanta prin avocat a insistat in efectuarea in continuare a expertizei cu solicitarile lor, instanta a constatat ca expertiza si actele dosarului sunt suficiente pentru solutionarea cauzei pe fond.
Prin sentinta civila nr. 484 din data de 2 martie 2009, Judecatoria Falticeni a  respins cererea de repunere pe rol a cauzei, a anulat ca netimbrata cererea de interventie formulata de intervenientii G. M. si G. T., a respins cererea de interventie a intervenientului M. I., ca nefondata, a respins - ca nefondata - actiunea civila avand ca obiect revendicare imobiliara formulata de reclamanta M. A., in contradictoriu cu paratii : S. J., C. C. L., I.V.,  M. S. D., M. P., S. D. M., G.O. si intervenientii in nume propriu G. M., G. T. si M. I. si a obligat reclamanta sa plateasca paratilor I. V. si  C. C. L., 500 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca parata S. J. dobandit legal, dupa partajul succesoral si tranzactia incheiata cu reclamanta, suprafata de 10.000 m.p. teren in parcela "Tarincuta - 30" si suprafata de 3.600 m.p. teren in parcela "Tarincuta - 30", terenuri inscrise in T.p. nr. 2035/2002 si T.P. 879/1995 si care apoi au fost vandute prin acte autentice de vanzare-cumparare celorlalti coparati, terenuri care au fost intabulate si au intrat in circuitul civil.
Faptul ca reclamanta a sustinut ca in realitate suprafata de 10.000 m.p. teren nu exista in teren, trebuia sa faca obiectul unor eventuale cereri de anulare a titlului sau sau de punere in posesie cu diferenta de teren, incat sa nu tranzactioneze in cadrul partajului succesoral.
Punerea in posesie cu suprafata de 10.000 m.p. s-a dovedit cu "planul parcelar Tarincuta - 30" intocmit de Comisia Municipala Falticeni (filele 336-337) care nu a fost atacat si anulat.
Delimitarea terenului paratilor de al reclamantei s-a efectuat prin bornele dispuse la masuratorile cadastrale si prin planurile de situatie ale corpului de proprietate intabulate.
Cererea de anulare a contractului de vanzare cumparare dintre parata S. J. si paratii C. C. L. si I. V. si cele ulterioare dintre acestia doi din urma si paratii M. S. D., M. P., S. D. M. si G. O., a fost nefondata, deoarece s-a vandut suprafata de teren dobandita de prim-vanzatoarea prin acte legale, neatacate si neanulate, incat nu a fost data aratarea reclamantei ca s-a vandut un bun al altuia, respectiv terenul sau.
Pe de alta parte, instanta a constatat ca toate punerile in posesie in parcela "Tarincuta - 30" incep de la drumul de exploatare 305, parcela de 10.000 m.p. dobandita la partaj de parata Savulescu Jana fiind prima si are inscrisa aceasta suprafata.
Pentru aceste motive, s-a constatat ca paratii nu ocupa teren mai mult decat au dobandit prin actele legale pe care le poseda, acte neatacate si neanulate.
   Privind cererea de interventie in nume propriu a intervenientului M. I., aceasta este nefondata, atata timp cat nici una din parti nu au inteles sa i se masoare proprietatea sa si sa se constate daca detine sau nu terenuri in plus si in ce temei.
  Fata de cererea de interventie a numitilor G. M. si in numele sotiei G. T. si a numitei C. M., instanta a dispus acestora sa taxeze si sa timbreze legal cererea inainte de a pune in discutie admisibilitatea ei si cercetarea in fond.
 Cum pana la incheierea dezbaterilor intervenientii nu au indeplinit aceasta dispozitie, in baza Legii 146/1997 privind taxele judiciare si de timbru, aceasta cerere a fost  anulata ca netimbrata.
Vazand si prevederile art. 480 si urmatoarele Cod civil, art. 584, 984 si urmatoarele Cod civil;
 In temeiul art. 274 Cod procedura civila reclamanta a fost obligata sa plateasca paratilor I. V. si C. C. L., cheltuielile de judecata reprezentand onorar avocat.
Impotriva acestei sentinte au formulat recurs intervenientii G. M. si T.prin care au solicitat admiterea acestuia, pentru urmatoarele motive:
In motivare au aratat in esenta ca nu contesta dreptul de proprietate asupra suprafetei de 1 ha al numitei S. J. pe care au mandata-o si au sustinut-o in desfasurarea judecatii.
Dreptul acesteia la proprietate a fost stabilit prin acte definitive, respectiv titlu de proprietate si hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila in aceasta tarla, precum a fost stabilit si dreptul de proprietate al numitei M. A. si a celorlalti beneficiari.
Acestia isi justifica proprietatea cu acte in regula, dar instanta, in baza unor afirmatii false, ale cumparatorului si a unor expertize, care nu redau realitatea din teren, fara a analiza  sustinerile intervenientilor.
Constatarea instantei ca toate punerile in posesie in parcela "Tarancuta 30" incep de la drumul de exploatare 305 este complet falsa, ele au fost facute in anul 1992-1994 cand nu era acel drum, iar acest plan este eronat si neconform cu realitatea, deoarece instanta si expertii aveau obligatia de a lua in considerare toate actele de punere in posesie si nu asa cum a facut obtinand avize pe planuri false, lucru sesizat de expertul Alexandrov.
Comisia Municipala Falticeni de acordare a dreptului de proprietate se impunea a fi chemata in instanta, pentru ca s-au facut multe abuzuri si greseli care trebuie reparate.
Exista si intelegerea dintre parti si comisie, dar aceasta hotararea este nelegala si netemeinica.
In ceea ce priveste cererea lor de interventie, ei au solicitat-o pentru a se clarifica cu Comisia Municipala Falticeni, deoarece si lor li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o diferenta de 0,27 ha cu care nu au fost pusi in posesie, desi este hotarare judecatoreasca definitiva in acest sens, dar tot din cauza superficialitatii comisiei si a unor interese incorecte se refuza rezolvarea.
Solicita a se face o verificare pentru toata tarlaua cu cei ce au acte legale si a se da suprafetele pe care se-au avut nu altora.
Reclamanta a formulat apel, iar tribunalul a inregistrat calea de atac ca fiind recurs.
admiterea  acestuia,  schimbarea in tot a sentintei civile atacate in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata
In motivare a aratat ca  instanta nu s-a pronuntat asupra a ceea ce s-a
cerut: granituirea suprafetelor de teren.
S-a solicitat granituirea proprietatilor. In considerentele sentintei in mod expozitiv se prezinta linia de hotar stabilita de expert, expertiza energic combatuta de apelanta.
Instanta nu analizeaza in contradictor cele doua sustineri si nu trage o concluzie privitoare la linia de hotar prezentata de experta, linie de hotar vehement negata de ea. Lipsesc orice argumente in fapt si in drept, de asemenea lipseste o analiza a instantei privitoare la sustinerile partilor.
Acest aspect este pregnant lecturand dispozitivul, unde instanta nu se pronunta ad voces si in terminis asupra acestui capat de cerere. Nu exista in dispozitiv pronuntarea pe capatul de cerere granituire.
Nu cunoaste pronuntarea pe acest capat de cerere, nu cunoaste linia de hotar stabilita.
In toata perioada de timp dintre data punerii in posesie a reclamantei si pana la intocmirea schitei cadastrale de catre paratii C. C. L. si I. V. nu au existat conflicte intre vecini cu privire la limitele de hotar (fapt confirmat de toti martorii audiati in dosar, dar si de comisia de fond funciar a mun. Falticeni).
Actiunea in granituire trebuia admisa, instanta de fond trebuind asa cum este legal sa restabileasca hotarul initial intre proprietati, conformandu-se elementelor din titlurile initiale de proprietate: nr. 1395/20.12.1996 si nr. 2035/29.05.2010 si nu un hotar ca urmare  a unei expertize.
Stabilirea unui alt hotar decat cei initial,  existent in momentul dobandirii terenului  - in speta anul 1996 pentru reclamanta -  nu poate fi pretinsa si nici abtinuta, chiar daca se invoca date din planul de situatie cadastral (schita cadastrala intocmita in  iunie 2005 de catre paratii C. C. L. si I. V. fiind intocmita in mod eronat, fara verificarea limitelor proprietatilor invecinate, luandu-se ca reper pe latura de est drumul de exploatare D.E. 305 care a suferit o largire neautorizata in ultimii ani). Enunturile din planurile cadastrale nu constituie, in materia granituirii, o proba decisiva, ci doar simple prezumtii ce pot fi coroborate cu continutul inscrisurilor prin care se atesta dobandirea proprietatii.
Reaminteste ca la incheierea vanzarii vanzatorul a fost reprezentat prin mandatar si ca la  acea data nu se intocmise schitele cadastrale in vederea intabulatii, cumparatorii cumparand pe riscul propriu. Ulterior,  in iunie 2005, se intocmesc si documentele cadastrale pentru teren, ocazie cu care la delimitarea terenului paratii C. C. L. si I. V.  incalca linia de hotar vizibila dintre terenuri si ocupa fara drept o suprafata de cea 1500 mp din terenul reclamantei. La scurt timp paratii dezmembreaza terenul si instraineaza o parte din parcelele astfel dezmembrate.
In fapt, de la lipsa analizei asupra capatului de cerere granituire a plecat eroarea in pronuntare:
- in mod absurd, in loc sa se stabileasca linia de hotar in partea de est a proprietatii in suprafata de 5.022 mp din t.p. nr. 1395/20.12.1996, respectiv pe linia de hotar initiala din momentul punerii in posesie, hotar care a fost respectat de vecini pana in vara anului 2006;
- se stabileste linia de hotar existenta dupa vara anului 2006 cand a fost ocupat fara teren de catre paratii C. C. L. si I. V.;
Se ajunge la o situatie absurda in care linia de hotar pe care a fost pusa in posesie apelanta sa fie modificata printr-o  expertiza care a judecat ea prezentul proces, iar nu instanta de judecata.
Instanta nu s-a pronuntat asupra a ceea ce s-a cerut pronuntandu-se asupra a ce nu s-a cerut
Suprafetele de teren ce fac obiectul prezentului litigiu sunt:
- suprafata de 5022 mpsituata in tarlaua Tarincuta parcela 30 din t.p. nr.  1395/20.12.1996 emis pe numele M. C. A., dobandit ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate (la data preluarii abuzive a terenului pe rolul agricol figurand personal M. C. A.);
- suprafata de teren de 10.000 mp  (in fapt 8.500 mp), suprafata situata in parcela 310 din tarlaua Tarancuta, provenita din t.p. nr.2035/29.V.2002 emis pe numele mostenitorilor lui B. E., dobandit ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate, teren ce a facut obiectul unui partaj judecatoresc fiind atribuit prin tranzactia incheiata intre mostenitorii lui B. E. in lotul lui S. J. (tranzactie de care s-a luat act prin hotararea de
expedient a Curtii de Apel Suceava nr. 2044/2004). Ulterior terenul a fost instrainat paratilor C. C. L. si I. V. prin contract de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1271/21.04,2005 la BNP Apostol Nicolae din mun. Falticeni.
Cauza  nulitatii absolute partiale invocate nu este vanzarea lucrului altuia, care nu este o cauza de nulitate, ci frauda la lege comisa de notar privitor    la temeiul  proprietatii si diferenta de suprafata de pe titlul originar de proprietate - tp nr.2035/29.05.2001emis pe numele mostenitorilor lui B. E. - in drept si in fapt.
Titlul originar de proprietate al paratilor este nr.2035/29.V.2002 si nu Decizia Curtii de Apel Suceava nr. 2044/2004 (hotarare de expedient care nu face altceva decat sa constate o tranzactie intervenita intre mostenitorii lui B. E.), asa cum in mod eronat, a retinut notarul care a intocmit contractul de vanzare cumparare.
Motivul de nulitate absoluta este invocarea unui titlu de proprietate inexistent, iar nu vanzarea lucrului altuia.
Instanta insa nu a mai rasfoit lucrarile din dosar  si sustinerile partilor, pentru a cugeta si cumpani la argumentele prezentate si a alege pe cele intemeiate.
Instanta a confundat cererea de nulitate cu cerere de  anulare, respingand ceea ce nu s-a cerut.
Instanta nu s-a pronuntat asupra a ceea ce s-a cerut, interventia in interes  propriu  numitului M.I..
Exemplu tipic de abordare procesuala in prezentul dosar, instanta nu abordeaza in fapt si in drept interventia legala a numitului M. I., la argumentele expuse in interventie, instanta apreciaza ca este nefondata, "deoarece nici una din parti nu au inteles sa i se masoare proprietatea si sa se constate daca detine sau nu  terenuri in plus".
Tocmai acesta este rolul unei instante civile, sa aiba rol activ in propunerea si administrarea probelor, sa ordone orice masura considera optima in vederea aflarii adevarului  pentru care petitionarii s-au dus in justitie.
Este prezenta lacuna procesuala de motivare, lipseste orice argument in respingerea acestei interventii, care se impune a fi cercetata temeinic in apel.
Lipsa de semnificatie si relevanta juridica acordata mijloacelor de proba.
A) inscrisuri imagini
In cauza s-a probat atat prin inscrisuri (raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat de expert ing. Gafincu Constantin in cauza ce a format obiectul dosarului nr. 2440/2002 al Judecatoriei Falticeni - filele 8-10 dosar, schita expertiza efectuata la fond in dosarul de partaj a mostenitorilor numitei B. E. - fila 311, memoriu G. M. - fila 236),  precum si prin depozitiile martorilor M. E. (fila 95), V.C. (fila 96), ca paratii C. C. L. si I. V. au cumparat o suprafata de teren care in fapt masura doar 8500 mp.
S-au depus la dosar fotografii din care se vede clar ca hotarul initial dintre proprietati era altul decat cel din prezent, prin diferentierea de culturi agricole care au fost cultivate pe cele doua parcele In litigiu.
B) marturisirea judiciara a mandatarului paratei S. J.
Este ignorata recunoasterea judiciara pe care a facut-o mandatarul paratei S. J. (filele 106 si 236) in sensul tuturor sustinerilor reclamantei referitor la largirea drumului DE 305 si ocuparea fara drept de catre paratii C. C. L. si I. V. a unei suprafete apartinand reclamantei, ulterioara revocare a procurii de catre S. J. neputand anula actele procesuale (si nici recunoasterile) efectuate pana la acea data de catre mandatar.
C). recunoasterea avocatei paratilor
Recunoasterea pe care a profesat-o avocata paratilor N. L. ce a admis ca in tarlaua Tarincuta nu se mai regasesc cca. 0,13 ha de teren datorita largirii drumului, chiar daca a sustinut ca la partaj reclamanta a inteles sa renunte in favoarea surorii sale parata S.J  la aceasta suprafata care era in minus in tarla. Ultima afirmatie a aparatorului nu poate fi retinuta din simplu motiv ca titlul de proprietate invocat de reclamanta, cu suprafata de 5022 - T.P. nr. 1395/20.12.1996 a fost emis pe numele M. C. A. si nu a facut obiectul tranzactiei dintre mostenitorii lui B. E., fapt ce se poate lesne verifica din lecturarea diapozitivului deciziei nr. 2044/2004 a Curtii de Apel Suceava.
Antejudecarea procesului de catre expert. Prejudecarea cauzei
Proba cu expertiza tehnica judiciara administrata in cauza, mijloc de proba care ar trebui sa fie neechivoca datorita caracterului sau stiintific, se transforma in instrumentul de impartire a dreptatii, in regina probelor.
Fata de calitatea expertizei s-a opus in sedinta din 16 februarie 2009
inceperii dezbaterilor deoarece a considerat probatoriul incomplet in lipsa unui
supliment de expertiza
Raportul de expertiza efectuat trebuia inlaturat in cauza
Expertul, desi avea obligatia legala, nu mentioneaza in cuprinsul raportului de expertiza inscrisurile si explicatiile pe care le-au dat partile pe durata desfasurarii expertei.
Mandatara reclamantei M. A., B. E., a predat expertului un set intreg de acte printre care si titlurile de proprietate ale reclamantei, ale paratei S. J., procesul verbal de punere in posesie, planul de situatie al parcelelor din tarlaua "Tarincuta", raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat de expert ing. Gafincu Constantin in cauza ce a format
obiectul dosarului nr. 2440/2002 al Judecatoriei Falticeni (filele 8-10 dosar), cauza in care a fost generat titlul de proprietate a paratei S. J. care a vandut ulterior celorlalti parati.
Expertul Rachitneanu Iuliana, nu mentioneaza si nici nu tine cont de inscrisurile descrise mai sus,  nu mentioneaza expertul nici explicatiile date de parti cu privire la largirea drumului D.E. 305. Mai mult chiar, insista pe tot parcursul raportului de expertiza cu solicitarea ca reclamanta sa-i puna la dispozitie schita de punere in posesie. In aceste conditii, se naste firesc intrebarea:  cum si in baza caror acte a efectuat expertul expertiza si a formulat concluziile in lipsa unor  inscrisuri atat de importante.
Absenta oricaror mentiuni in raportul de expertiza cu privire la actele depuse si in special la expertiza efectuata in dosarul nr. 2440/2002 al Judecatoriei Falticeni are ca scop evitarea constatarii unui fapt cunoscut in zona - largirea cu cca 4 m a DE 305 din momentul punerii in posesie  a mostenitorilor lui B. C. si pana in momentul de fata, largire neautorizata care s-a produs dupa cum era si logic din trupul terenului atribuit la partaj paratei S. J. de la care au cumparat si ceilalti parati.
Procuratorul paratei S. J. - G. M. confirma acest aspect, confirmat si printr-un inscris separat - memoriu depus la dosar, fila 106, dar si de catre reprezentantii Primariei Falticeni unde partile s-au deplasat pe durata expertizei. In raspunsul la obiectiuni (depus in sedinta din 07.10.2008) expertul nu neaga faptul ca s-a produs o largire a drumului, ci sustine ca in conditiile in care largirea a fost  neautorizata, autoritatile vor proceda la o noua punere in posesie.
Nedorind sa tina cont de un fapt notoriu in zona, si anume largirea DE 305,  largire care a afectat terenul paratilor care este pe latura de est invecinat cu acel drum, experta propune reluarea punerii in posesie pe intreaga tarla  dorind sa deplaseze cu cca 4 m spre vest nu mai putin de17 parcele din tarla, desi in zona nu au mai existat alte conflicte cu privite la suprapuneri de teren, iar paratii C. C.-L. si I. V. au cumparat si ei un teren la vest, teren pe care l-au si intabulat in cartea funciara, ocazie cu care au putut constata ca nu exista divergente cu privire la limitele de hotar.
Deficiente ce pot fi constatate in efectuarea expertizei topo-cadastrale si in redactarea raportului de expertiza duc la concluzia ca acesta nu indeplineste conditiile legale impuse unei asemenea probe si  nu este de natura a conduce la o justa solutionare a cauzei.
In acest dosar judecator a fost expertul.
In concluzie, instanta nu poate fixa un alt hotar decat cel existent initial in titlul de  proprietate indiferent de expertizele ce s-ar produce in dosar; in fapt se observa ca actul de dobandire a proprietatii de catre apelanta prevede o cu totul alta limita decat cea stabilita prin expertiza.
De la dobandire pana in prezent, nici un act juridic de reducere, cenzurare ori contractie a imobilului teren nu a intervenit, iar studiul istoricului proprietatii arata ca terenul apelantei nici nu a fost introdus in circuitul civil. Cu toate acestea, in mod misterios, expertiza din dosarul la fond stabileste un alt hotar.
In fapt,  expertiza creeaza o suprafata noua de teren. Expertul, netinand seama de actele fundamentale de stabilite a situarii si intinderii unei proprietati, respectiv titlurile de proprietate, resitueaza in spatiu terenul apelantei.
O schita a unei expertize, indiferent de care ar fi aceasta expertiza, cadastrala,  judiciara, extrajudiciara, nu poate modifica o suprafata de teren pe care apelanta a fost pusa in posesie.
O schita rezultata dintr-o expertiza care difera de starea de drept se numeste diferenta in fapt. Dar in cazul de fata nu este diferenta in fapt, ci pervertire, pentru ca in fapt apelanta a  fost pusa in posesie pe un teren cu alte megiesii decat cele indicare in expertiza.
Iar o granituire care nu cunoaste daca este admisa sau respinsa, dar ale carei hotare ce difera de actele de proprietate sunt utilizate in respingerea revendicarii este o eroare procedurala juridictionala.
In drept, a invocat disp. art.288 C pr. civ. si urm.
La termenul din 18 decembrie 2009 aparatorul reclamantei a invocat exceptia gresitei calificari a caii de atac, iar la termenul urmator instanta a respins aceasta exceptie fara a indica motivele.
Prin decizia civila nr. 216 din 26 ianuarie 2010 Tribunalul Suceava - Sectia civila a respins recursurile declarate in cauza ca nefondate.
Pentru a hotari astfel, instanta de recurs a retinut ca, in conditiile in care intervenientii nu au inteles sa-si indeplineasca obligatia de plata a taxei de timbru, in mod corect s-a anulat cererea.
Cat priveste recursul reclamantei s-a retinut ca instanta de fond a respins actiunea in  ansamblul ei aratand in subsidiar motivele pentru care a apreciat nefondate toate capetele de cerere asa incat nu se poate retine nepronuntarea cu privire la cererea de granituire.
Atata timp cat instarita a indicat considerentele pentru respingerea cererii de interventie s-a retinut ca s-a pronuntat asupra ei, iar in conditiile in care intervenienta in nume propriu nu a inteles sa formuleze recurs, reclamanta nu justifica formularea de critici in acest sens,
In ce priveste constatarea nulitatii contractului de vanzare - cumparare incheiat intre parti s-a retinut ca reclamanta, in cererea de investire a instantei a invocat vanzarea terenului proprietatea sa, cerere apreciata de instanta ca neintemeiata in conditiile in care vanzatoarea a prezentat un titlu de proprietate, obtinut cu acordul reclamantei.
Pe de alta parte, chiar din motivele de recurs rezulta ca finalitatea urmariti de reclamanta este de a obtine suprafata de 1500 mp pretins a fi uzurpata de parata asa incat nu se poate retine frauda la lege. Acest motiv nu a fost retinut si pe considerentul ca in contract a fost inscrisa hotararea prin care vanzatoarea a dobandit terenul in proprietate exclusiva si nu titlul comun in care se afla in indiviziune.
Nici imprejurarea sugerata de recurenta ca instanta nu a apreciat probele in sensul dorit nu a fost retinuta in conditiile in care instanta a indicat pe larg considerentele pe care s-ar intemeia solutia de respingere a actiunii si care tin de modalitatile privind punerea in posesie in zona, aspect de altfel necontestat.
Impotriva deciziei de declarat recurs reclamanta criticand-o pentru nelegalitate.
In motivarea recursului a aratat ca in mod gresit tribunalul a calificat calea de atac cu care a fost investita ca fiind recurs atata timp cat a declarat apei, calea de atac legala in speta.
Astfel,  conform jurisprudentei, in cazul in care actiunea are ca obiect atat granituirea, cat si revendicarea, calea de atac este apelul.
In al doilea rand a aratat ca in mod gresit a fost ignorata exceptia invocata atata timp cat la trei termene consecutive a fost reiterata.
A aratat de asemenea ca, prin calificarea apelului ca fiind recurs s-a limitat nelegal probatiunea prin transformarea unei cai de atac devolutive in cale extraordinara.
S-a invocat incalcarea dreptului la aparare prin imposibilitatea sustinerii cererilor si administrarii probatoriului propus.
In ce priveste fondul cauzei, recurenta a aratat ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra capatului de cerere privind granituirea si ca exista interes in a critica lipsa de solutionare a interventiei numitului M. I..
La termenul din data de 7 iulie 201,  aparatoarea parat-intimatilor C. C. L.,  G. O., I. V., M. F., M. S. D.l, S. J., S. D. M., a invocat exceptia inadmisibilitatii recursului declarat avand in vedere ca Tribunalul Suceava a calificat corect calea de atac ca fiind recurs.
Aparatorul reclamantei a solicitat respingerea exceptiei ca nefondata.
Prin decizia civila nr. 183 din data de 7 iulie 2010, Curtea de Apel Suceava - Sectia civila si pentru cauze cu minori si familie a admis recursul, a casat decizia civila nr. 216/26 ianuarie 2010 a Tribunalului Suceava si a trimis cauza aceleiasi instante pentru a se pronunta ca instanta de apel.
Pentru a hotari astfel, curtea a retinut ca instanta de fond a fost investita cu solutionarea a trei capete de cerere distincte, respectiv revendicare, stabilire linie hotar si constatare nulitate absoluta partiala a unui contract de vanzare-cumparare.
Prin Decizia nr. 32 din 9 iunie 2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a admis recursul in interesul legii si s-a stabilit ca dispozitiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a si b si art. 2821 alin. 1 din Codul de procedura civila se interpreteaza in sensul ca, in vederea determinarii competentei materiale de solutionare in prima instanta si in caile de atac, sunt evaluabile in bani litigiile civile si comerciale avand ca obiect constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial, constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent daca este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situatiei anterioare.
Din considerentele deciziei rezulta ca a fost avuta in vedere situatia in care, pe calea actiunii in justitie se tinde a se proteja un drept patrimonial, real sau de creanta, evaluarea obiectului litigiului fiind posibila si necesara. Au fost exemplificate in acest sens actiuni ce trebuie considerate patrimoniale, iar actiunea in granituire excede acestei exemplificari.
Prin granituire, se intelege stabilirea hotarului prin semne exterioare si vizibile, hotar ce separa doua proprietati vecine. Desi granituirea este o actiune petitorie reala, ea este un atribut al proprietatii, neevaluabil in bani si care se deosebeste de revendicare, care este o actiune reala legata de un bun corporal evaluabil in bani.
Pe aceasta cale reclamantul urmareste delimitarea proprietatii sale de cea a paratului, in situatia in care se solicita si restituirea unei suprafete de teren cum este cazul in speta, actiunea presupune si revendicare, fara a avea relevanta sub aspectul calificarii actiunii ca fiind evaluabila in bani si implicita calificarii caii de atac ordinea formularii celor doua capete de cerere.
Intrucat actiunea in granituire, ca cerere principala de sine statatoare, nu se regaseste a exceptiile stabilite de art. 2821 Cod pr. civila, unde legiuitorul a gasit de cuviinta, ca in anumite materii, sa suprime apelul, calea de atac exercitata in cauza impotriva sentintei judecatoriei trebuie calificata ca fiind apel, iar competenta de solutionare revine Tribunalului Suceava.
Acest aspect a fost analizat de Comisia de unificare a practicii judiciare la intalnirea din 12 noiembrie 2008 statuandu-se ca prioritara este granituirea constituind o operatiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre doua proprietati vecine implicand si revendicarea in situatia in care se cere o parte din terenul limitrof. In aplicarea art. 17 din Codul de procedura civila s-a retinut ca este principal capatul de cerere in granituire acesta avand drept consecinta stabilirea caii de atac, revendicarea, indiferent de valoarea terenului fiind accesorie.
Asa fiind, apreciaza ca nu sunt incidente in cauza dispozitiile art. 2821 din Codul de procedura civila si ca Tribunalul Suceava a calificat gresit calea de atac ca fiind recurs. Calea de atac impotriva unei hotarari este data de lege, iar partea nu poate fi privata de exercitarea ei datorita unei calificari gresite.
Chiar daca hotararile irevocabile se bucura de puterea de lucru judecat calificarea gresita a caii de atac in speta in recurs in loc de apel da dreptul partii la exercitarea unui recurs la recurs fiind o situatie de exceptie care excede dispozitiile art. 377 alin. 1 respectiv art. 299 alin. 1 din Codul de procedura civila.
Solutia contrara ar determina o discriminare pentru partea care nu beneficiaza de aceleasi grade de jurisdictie ca si alte parti care au promovat actiuni similare si care au beneficiat de o calificare corecta a caii de atac, constituind in acelasi timp o incalcare a dreptului la un proces echitabil din perspectiva art. 6 din CEDO. Aceste aspecte au fost analizate de asemenea de Comisia de unificare a practicii judiciare la intalnirea din 12 martie 2010 statuandu-se in sensul celor mai sus precizate.
Fata de cele aratate Curtea a apreciat ca recursul este admisibil si ca in mod gresit Tribunalul Suceava a solutionat cauza in recurs, iar in temeiul art. 312 din Codul de procedura civila raportat la art. 304 pct. 1 din Codul de procedura civila a  admis recursul, a casat decizia si a trimis cauza aceleiasi instante pentru a se pronunta ca instanta de apel
In cauza doamna judecator Timofte Cristina a formulat opinie separata, aratand urmatoarele:
Principala critica formulata de reclamanta in cadrul prezentului recurs vizeaza calificarea caii de atac declarate impotriva sentintei civile nr. 484 din 2 martie 2009 a Judecatoriei Falticeni.
Apreciaza ca la calificarea caii de atac ce putea fi exercitata de catre reclamanta, parte nemultumita de solutia primei instante, trebuie analizate si califícate capetele de cerere ale actiunii formulate de aceasta. Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat obligarea primilor doi parati sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de l .500 mp teren intravilan, situat in parcela nr. 30 in suprafata de 5,022 mp din tarlaua "Tarincuta" stabilirea liniei de hotar dintre cele doua proprietati pe locul vechiului amplasament deoarece paratii prin depasirea liniei de hotar au ocupat o fasie de teren din lotul sau si constatarea nulitatii absolute partiale a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1271/21.04.2005 incheiat intre paratii C. C. L. si I. V., in calitate de cumparatori, si parata S. J., in calitate de vanzatoare, deoarece aceasta a vandut aproximativ 1500 mp din terenul sau.
In motivarea actiunii, reclamanta releva doar faptul ca i-a fost ocupat de catre parati parte din terenul sau, ca suprafata de teren ocupata a facut deja obiectul unei gresite instrainari intre parati, demersul judiciar avand scopul de a reda folosinta bunului proprietarului - reclamantei - si de a impiedica paratii sa revanda acest teren.
Din motivarea actiunii rezulta ca principalul obiectiv al actiunii promovate il constituie recuperarea bunului imobil ocupat de catre parati, in vederea exercitarii prerogativelor dreptului de proprietate, capatul de cerere privind granituirea avand un caracter subsidiar, lasand sa se inteleaga ca a fost formulat doar in scopul finalizarii conflictului dintre parti, respectiv de a preintampina orice eventual litigiu cu un eventual subdobanditor al terenului de la parati. Desi reclamanta si parata S. J. au fost parti in litigiul avand ca obiect iesirea din indiviziune dispusa prin decizia civila nr. 2044 din 29 iunie 2004 a Curtii de apel Suceava, in cauza nu s-a invocat punerea in executare a acestei hotarari judecatoresti si nici nerespectarea limitelor suprafetei atribuite paratei prin aceasta hotarare.
Considera ca in situatia unei actiuni civile cu mai multe capete de cerere este necesar a se stabili care este capatul principal al actiunii, aceasta calificare impunandu-se a fi realizata in raport de solicitarile concrete ale partilor din fiecare cauza in parte. Nu se poate stabili aprioric, in afara cererilor formulate de partile in litigiu, ca un capat de cerere trebuie considerat principal in raport de un alt capat de cerere, litigiul civil fiind guvernat de principiul disponibilitatii partilor, vointa acestora fiind cea care trebuie identificata si respectata. In cazul in care prima instanta nu a stabilit care este capatul principal al actiunii, capetele accesorii urmand a fi suspuse cailor de atac legale in raport regimul juridic aplicabil acestuia, conform art. 17 din Codul de procedura civila, instanta de control judiciar are datoria de a califica caile de atac exercitate in urma identificarii capatului principal de cerere. Nu se poate exclude existenta mai multor capete de cerere principale de soarta carora sa depinda alte capete de cerere subsecvente, dar nu este de acord cu stabilirea unui capat de cerere ca fiind de sine statator, indiferent de vointa manifestata de parti, de cererile prin care si - au prezentat instantei solicitarile.
In prezenta cauza, fata de modul in care au fost formulate cererile reclamantei recurente, considera ca revendicarea constituie capatul principal de cerere al actiunii introductive de instanta, in raport de acesta trebuind a fi calificate caile de atac exercitate. Apreciind ca granituirea este in cazul de fata un capat de cerere accesoriu, in aplicarea dispozitiilor art. 17 si art. 2821 din Codul de procedura civila, in mod corect Tribunalul Suceava a calificat cererea reclamantei ca fiind o cerere de recurs, in baza art. 377 alin. 1, respectiv art. 299 alin. 1 din Codul de procedura civila, prezentul recurs fiind inadmisibil.
Cauza a fost reinregistrata pe rolul Tribunalului Suceava la data de 11 august 2010 sub nr. 8478/86/2010.
Examinand apelul reclamantei, prin prisma actelor si lucrarilor dosarului, a considerentelor sentintei si a criticilor invocate, tribunalul retine urmatoarele:
A sustinut reclamanta ca cererea sa referitoare la constatarea nulitatii absolute partiale a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1271/21 aprilie 2005 la BNP Apostol Nicolae incheiat intre parata S. J., in calitate de vanzatoare si paratii C.C. - L. si I. V., in calitate de cumparatori, ar fi fost solutionata de catre prima instanta pe alte temeiuri decat cele invocate de catre ea.
Aceste critici nu pot fi insa retinute.
Astfel, asa cum rezulta din cererea introductiva, reclamanta a pretins ca actul contestat ar fi nul absolut motivat de faptul ca parata S. J. ar fi instrainat paratilor C. C. - L. si I. V. suprafata de 1500 mp teren "Tarincuta" din terenul proprietatea sa, fara a se indica in drept motivul de nulitate invocat.
Asa fiind, este evident ca ipoteza de nulitate vizata de catre reclamanta era cea a vanzarii lucrului altuia, astfel ca fara temei se pretinde ca prima instanta s-ar fi pronuntat asupra unui alt motiv de nulitate decat cel invocat.
De altfel, chiar motivele de apel confirma cele mai sus aratate, din moment ce reclamanta apelanta pretinde ca motivul de nulitate invocat ar consta in inexistenta titlului de proprietate al vanzatoarei (a se vedea f. 10 din memoriul de apel).
Chiar daca apelanta face trimitere in apel la frauda la lege pretinsa a fi fost comisa de notar, este de retinut ca fata de disp. art. 129 Cod procedura civila judecatorul nu este tinut de calificarea juridica pe care o dau partile situatiei de fapt dedusa judecatii, acesta fiind obligat sa identifice temeiul juridic real al cererii.
Or, cum in mod incontestabil sustinerile constante ale reclamantei din prima instanta au vizat faptul ca terenul vandut de parata S. J. ar fi fost doar in parte proprietatea ei, in mod corect prima instanta a retinut ca ipoteza de nulitate invocata a fost cea a vanzarii bunului altuia.
De altfel, nulitatea absoluta pentru frauda la lege a contractului de vanzare-cumparare a fost invocata pentru prima oara in calea de atac, demers inadmisibil fata de prev. art. 294 al. 1 Cod procedura civila care stipuleaza ca in apel nu se pot formula cereri noi.
Oricum, pentru a se retine frauda la lege era necesar a se dovedi reaua credinta a partilor contractante, in sensul ca ar fi cunoscut la data incheierii contractului ca bunul tranzactionat nu reprezenta in intregime proprietatea vanzatoarei, chestiune care in speta nu a fost dovedita, cel putin in ceea ce-i priveste pe cumparatorii C. C. - L. si I. V..
Astfel, in conditiile in care vanzatoarea si-a legitimat dreptul de proprietate cu titlul de proprietate nr. 2035/29 mai 2002 si cu decizia nr. 2044/29 iunie 2004 a Curtii de Apel Suceava (dosar nr. 1053/2004) in baza carora a devenit proprietar exclusiv cu efect retroactiv asupra intregii suprafete vandute de 1 ha teren "Tarincuta", este evident ca paratii cumparatori sunt prezumati de buna credinta, nepunandu-si problema ca aceste acte de proprietate ar putea fi afectate de vicii, cum incearca sa acrediteze reclamanta.
Tot sub acest aspect, este de retinut ca pentru a se retine frauda la lege intereseaza pozitia subiectiva a partilor la data incheierii contractului, iar nu cea a notarului, cum sustine reclamanta; in fine, nu intereseaza ca in contractul de vanzare-cumparare s-a mentionat drept act de proprietate al vanzatoarei doar decizia nr. 2044/2004 a Curtii de Apel Suceava pronuntata in partaj, iar nu si titlul ce a stat la baza partajului, nr. 2035/29 mai 2002.
A mai invocat reclamanta ca instanta nu s-a pronuntat asupra a ceea ce s-a cerut prin cererea de interventie in interes propriu formulata de numitul M. I..
Apreciaza tribunalul ca reclamanta nu justifica interes in a critica modul de solutionare a cererii de interventie in interes propriu, singurul interesat fiind titularul cererii.
Or, cum intervenientul in interes propriu nu a inteles sa declare apel, si cum intre reclamanta si acest intervenient nu exista o situatie de coparticipare procesuala, in cauza opereaza principiul independentei procesuale consacrat de art. 48 al. 1 Cod procedura civila, conform caruia actele de procedura ale uneia dintre parti nu pot folosi, nici pagubi celorlalti, ceea ce inseamna ca reclamanta nu justifica vreun interes in a critica modul de solutionare a cererii incidentale.
In ceea ce priveste obiectiunile  la raportul de expertiza intocmit de catre experta Rachitneanu Iuliana, in mod corect au fost inlaturate de catre prima instanta.
Sub acest aspect, reclamanta a criticat concluziile raportului de expertiza, invocand faptul ca experta trebuia sa tina seama ca in realitate terenul paratei S.J. primit la partaj are doar o suprafata de 8500 mp, imprejurare de fapt retinuta de altfel si de expertul Gafincu Constantin numit in dosarul de partaj, si confirmata prin depozitiile martorilor M.E. si V. C..
Intr-o prima opinie a reclamantei, aceasta diminuare a suprafetei inscrisa in titlul de proprietate ce a stat la baza partajului ar fi fost generata de o largire a drumului de exploatare cu care acest teren se  invecineaza, imprejurare de care experta ar fi trebuit sa tina cont.
Intr-o alta opinie, sustinuta pe baza unui raport de expertiza extrajudiciara intocmita de catre expert Anton Costel si depusa in apel, diminuarea suprafetei primita la partaj de catre parata ar fi fost generata de punerea in posesie la locul in litigiu cu o suprafata de 1309 mp teren a mostenitorilor numitului T. T..
Apreciaza tribunalul ca aceste obiectiuni nu pot fi retinute.
Astfel, experta Rachitneanu Iuliana a tinut cont la efectuarea expertizei, cum de altfel era si corect, de punerea in posesie a partilor, ce s-a realizat conform planului de situatie parcelar intocmit de catre inginer Fodor Doina, Diaconita Gheorghe si Alexiu Ancuta pentru tarlaua "Tarincuta", tarlaua 30 parcela 310, plan receptionat de Primaria mun. Falticeni si vizat de Oficiul de Cadastru Suceava.
In baza acestui plan, reclamanta M.A. a fost pusa in posesie cu suprafata de 5022 mp teren cu dimensiunile de 14,69 m (latime) si 341 m, respectiv 343 m (lungime), intre vecinii most. B. C - N, strada Ion Creanga - E, P. M. - S si hotar Radaseni - V, eliberandu-i-se titlul de proprietate 1395/1996 (f. 7, 76, 259, 262, 266).
De asemenea, in baza aceluiasi plan a fost pusa in posesie autoarea partilor dupa care s-a facut partajul, B. E., cu suprafata de 1 ha teren cu dimensiunile 34,60 m (latime) si 291,02 m (lungime), intre vecinii drum exploatare - N, reclamanta M. A. - E, S, most. T. - V, eliberandu-i-se titlul de proprietate nr. 2035/29 mai 2002 (f. 260, 262, 266, 378).
A concluzionat experta ca, tinand cont  de punerea in posesie a partilor, nu exista suprapunere intre terenul reclamantei si cel atribuit la partaj paratei S. J., si ca diferenta de teren ce-i lipseste reclamantei fata de punerea in posesie  se  regaseste partial (371 mp) dincolo de hotarul  cu Radaseni  si partial (1104 mp) la vecina P. M., aceasta situatie fiind generata de modul defectuos de punere in posesie in tarlaua "Tarincuta".
Ceea ce intereseaza in speta in rezolvarea litigiilor intre parti in tarlaua "Tarincuta" este procesul verbal de punere in posesie/planul parcelar anterior mentionat (f. 76, 266), iar nu procesul verbal de punere in posesie incheiat anterior, la data de 22 decembrie 1994 cu caracter provizoriu in favoarea autoarei paratei,  B. E. (f. 6, 7, dosar recurs - primul ciclu procesual).
Este adevarat ca in acest act apare ca vecin al autoarei paratei la V hotarul Radaseni, iar dupa emiterea lui, in planul parcelar ulterior apare ca vecin al aceleiasi autoare numitul T. T., ceea ce inseamna ca intre timp a fost pusa in posesie si aceasta persoana, cum de altfel a semnalat si expertul Anton Costel, insa aceasta chestiune nu intereseaza cata vreme nu acest proces verbal a stat la baza eliberarii titlului de proprietate nr. 2035/2002, ci planul parcelar anterior mentionat dupa care s-a efectuat punerea in posesie a tuturor proprietarilor in tarlaua "Tarincuta", inclusiv a reclamantei.
Or, este stiut ca in materia terenurilor supuse Legii nr. 18/1991, ceea ce intereseaza sub aspectul intinderii si configuratiei terenurilor sunt titlurile de proprietate si procesele verbale de punere in posesie ce au stat la baza eliberarii lor.
Tot sub acest aspect, o chestiune esentiala ce trebuie retinuta in speta si care de altfel a fost semnalata de catre parata S. J. este si faptul ca in sarcina reclamantei exista obligatia de garantie contra evictiunii reglementata prin art. 787 vechiul Cod civil.
Astfel, asa cum rezulta din pozitia procesuala a reclamantei, dar si din probele administrate si la care s-a facut referire anterior (raportul de expertiza intocmit de catre expert Gafincu Constantin in dosarul de partaj), imprejurarile invocate de catre reclamanta, anume ca pretinsa diminuare a terenului paratei, de la 1 ha la 8500 mp s-ar datora fie largirii drumului de exploatare limitrof, fie punerii in posesie peste terenul paratei a most. def. T. T., au fost cunoscute la pronuntarea deciziei nr. 2044/2004 a Curtii de Apel Suceava prin care s-a consfintit tranzactia incheiata de coindivizari, inclusiv de catre reclamanta si s-a consimtit ca parata S. J. sa primeasca in lot intreaga suprafata de 1 ha teren inscrisa in titlul de proprietate comun nr. 2035/2002.
Asa fiind si avand in vedere obligatia de garantie contra evictiunii ce revine copartasilor conform art. 787 vechiul Cod civil, reclamanta nu poate pretinde ca paratei i-ar fi revenit la partaj in fapt numai 8500 mp teren in loc de 10.000 mp teren cat s-a consemnat in tranzactie si in hotararea de expedient si nici nu poate revendica parte din terenul atribuit la partaj pe motiv ca suprafata revendicata ii apartinea in realitate ei in temeiul unui titlu emis anterior partajului.
Prin urmare, cata vreme obiectiunile reclamantei vizau o alta situatie de fapt decat cea stabilita de catre experta, dar care era anterioara incheierii tranzactiei consfintita prin decizia nr. 2044/2004 a Curtii de Apel Suceava, respectivele obiectiuni erau irelevante, prin ele tinzandu-se a se modifica intinderea terenului atribuit printr-o tranzactie neanulata si consfintita  prin hotarare de expedient.
Asadar, independent de faptul ca expertiza efectuata de catre expert Rachitneanu Iuliana este corecta cata vreme materializeaza terenurile partilor asa cum au fost puse in posesie, se mai impune a se retine acest aspect esential anume ca reclamanta nu poate initia nici un demers prin care sa o tulbure pe parata in dreptul de proprietate pe care i l-a recunoscut prin tranzactie si prin hotararea de partaj pentru suprafata de 1 ha teren.
Nefondata este si sustinerea reclamantei in sensul ca parata S. J. ar fi recunoscut prin mandatar sau prin avocat ca terenul ce i-a revenit la partaj ar fi fost diminuat prin largirea drumului de exploatare, cata vreme apararile sale constante vizau imprejurarea ca terenul pe care l-a instrainat este identic cu cel ce i-a fost atribuit prin decizia civila nr. 2044/2004 a Curtii de Apel Suceava.
Intemeiate sunt insa criticile in ceea ce priveste modul de solutionare a cererii de granituire.
In primul rand, se impune a se retine ca instanta s-a pronuntat pe acest capat de cerere cata vreme a respins actiunea reclamantei in intregul sau.
Imprejurarea ca in  minuta si respectiv dispozitivul sentintei nu au fost enumerate toate capetele de cerere nu poate conduce la concluzia omisiunii solutionarii lor, cata vreme in considerente s-a facut referire la toate aceste cereri, expunandu-se temeiurile de fapt si de drept avute in vedere la darea solutiei.
Astfel, in ceea ce priveste cererea de granituire, s-a retinut ca exista o delimitare intre terenurile proprietatea partilor, realizata prin bornele cadastrale si planurile de situatie ale corpurilor de proprietate intabulate, delimitare care s-a considerat a fi cea corecta.
Pe fond, solutia pronuntata este insa gresita.
Raportat la disp. art. 584 din vechiul Cod civil, granituirea presupune o operatiune de delimitare prin semne exterioare a limitelor dintre proprietati, delimitare care, avand in vedere caracterul petitoriu al cererii de granituire, trebuie sa respecte intinderea si configuratia proprietatilor limitrofe.
Actiunea este admisibila si in ipoteza in care limita despartitoare este materializata prin semne exterioare si corespunde aliniamentului real al hotarului.
A admite contrariul si a stabili ca intr-o astfel de situatie cererea de granituire nu ar fi justificata si ca ar fi lipsita de interes, ar insemna sa se perpetueze controversele dintre parti sub acest aspect.
Prin urmare, si in ipoteza in care linia de hotar existenta corespunde celei reale, este necesar ca instanta sa statueze in acest sens.
In cauza, din raportul de expertiza intocmit de catre expert Rachitneanu Iuliana reiese ca hotarul dintre terenurile partilor se afla pe aliniamentul notat prin pct. 120-B54-B49-B68-B67-122 si trasat cu linie rosie pe planul de amplasament anexa la raportul de expertiza (f. 262 dosar prima instanta).
Acest aliniament delimiteaza terenurile partilor din titlurile de proprietate nr. 2035/2002 si nr. 1395/1996, respectand intinderea dreptului de proprietate al fiecareia astfel cum a fost stabilita cu ocazia punerii in posesie, reflectand dimensiunile din planul parcelar anterior mentionat.
Pentru toate considerentele de fapt si drept invederate, in baza art. 296 Cod procedura civila tribunalul va admite apelul reclamantei, va schimba in parte sentinta, in sensul ca va admite capatul de cerere avand ca obiect "granituire", va stabili linia de hotar dintre proprietatile  partilor pe aliniamentul notat prin  punctele 120-B54-B49-B68-B67-122 si trasat cu  linie rosie  pe planul de amplasament anexa  la raportul de expertiza intocmit de catre exp. Rachitneanu Iuliana(f.262 ds prima  instanta).
Va mentine celelalte  dispozitii  ale sentintei care  nu sunt contrare  prezentei decizii.
Fiind partial in culpa procesuala (ca urmare a inlaturarii criticilor din apel referitoare la solutia data capetelor de cerere avand ca obiect "revendicare" si "constatare nulitate absoluta contract de vanzare-cumparare"), in baza art. 274 si art. 276 Cod procedura civila reclamanta apelanta va fi obligata sa plateasca paratilor-intimati  C. C. L. si  S. J. suma de 200  lei  cu  titlu de cheltuieli de judecata, parte din totalul de 500 lei dovedit cu chitanta de avocat nr. 5/14 ianuarie 2010 - f. 53 dosar recurs - primul ciclu procesual.
In ceea ce priveste  apelul declarat de catre intervenientii in interes propriu, in baza art. 296 Cod procedura civila urmeaza a fi respins ca nefondat, urmand a mentine solutia de prima instanta ca legala si temeinica.
Astfel, criticile formulate de catre acestia in legatura cu fondul cauzei se impun a fi inlaturate intrucat prin sentinta apelata cererea de interventie nu a fost solutionata pe fond, ci a fost anulata ca netimbrata, solutie justificata de imprejurarea ca intervenientii nu s-au conformat obligatiei de achitare a taxei de timbru si care nu a fost contestata prin prezentul apel.
Fiind in culpa procesuala, in baza art. 274 Cod procedura civila apelantii intervenienti in interes propriu vor fi obligati sa plateasca paratilor-intimati  C. C. L. si  S. J.  suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru aceste motive,
In numele Legii,
D E C I D E:

Respinge apelul declarat  de catre  intervenientii  in  interes  propriu G. M. si G. T., ambii cu domiciliul in _, impotriva sentintei civile nr.484 pronuntata  la data de 02.03.2009 de Judecatoria Falticeni,in dosar  nr.75/227/2005,  intimati fiind paratii I. V., domiciliat in .., M. S. D., domiciliat in _, S. J., domiciliata in _, C. C. L. , domiciliat in _, M.P., domiciliata  in _,S. D. M. , domiciliat in _, G. O. domiciliat in _ si intervenientul M. I., domiciliat  in _, ca nefondat.
Admite apelul declarat  de  catre  reclamanta  M. A., Aurelia cu domiciliul in _ si cu domiciliul ales la Cabinet de Avoct"Mamaliga Sergiu" cu sediul in Iasi, str. Carpati, nr.14, bl. 912A, sc.B, et.1, ap.3, judetul Iasi, impotriva sentintei civile nr.484 pronuntata  la data de 02.03.2009 de Judecatoria Falticeni,in dosar  nr.75/227/2005,  intimati fiind paratii I. V., domiciliat in _, M. S. D., domiciliat in _, S. J., domiciliata in _, C. C. L. , domiciliat in _, M. P., domiciliata  in _,S. D. M. , domiciliat in _, G.O. domiciliat _ si intervenientul M. I., domiciliat  in _.
Schimba  in parte sentinta civila 484/2.03.2009 a Judecatoriei Falticeni, in sensul ca:
Admite capatul de cerere avand ca  obiect "granituire".Stabileste linia de hotar dintre proprietatile  partilor pe aliniamentul notat prin  punctele 120-B54-B49-B68-B67-122 si trasat cu  linie rosie  pe planul de amplasament anexa  la raportul de expertiza intocmit de catre exp. Rachitneanu Iuliana(f.262 ds prima  instanta).
Mentine celelalte  dispozitii  ale sentintei care  nu sunt contrare  prezentei decizii.
Obliga  pe apelantii - interveninti in interes propriu sa plateasca paratilor-intimati  C. C. L. si  S. J.  suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecata
Obliga  pe reclamanta - apelanta sa plateasca  acelorasi parati-intimati  suma de 200  lei  cu acelasi titlu.
Definitiva.
Cu drept  de  recurs in  termen de  15 zile de  la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 15.11.2011.