Contencios administrativ - Legea 9/1998

Dosar nr.581/88/2008
 R O M A N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI  DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
SENTINTA CIVILA nr.208 
Sedinta publica din data de  06 februarie  2009
 
Prin cererea adresata Tribunalului Tulcea si inregistrata la nr. 581/88/18 martie 2008, reclamanta BM   a solicitat anularea Deciziei nr. 219 din 18 februarie 2008 emisa de catre AUTORITATEA NATIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR -Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si respectiv a Hotararii nr. 1550/2007 emisa de Comisia Judeteana pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 - Tulcea prin care a fost solutionata cererea de acordare a compensatiilor pentru terenul in suprafata de 8 ha, ce a apartinut bunicului sau, AI , in comuna S, judet Caliacra.
In motivare, reclamanta arata ca, la dosar a depus contractul de vanzare-cumparare nr. 314 din 3 iulie 1935, prin care bunicul sau, AI , a dobandit suprafata de 8 ha, situata pe mereaua comunei S, judet Caliacra, in timp ce domiciliul acestuia era in municipiul Constanta, atat la data dobandirii, cat si la momentul aplicarii Tratatului incheiat intre Romania si Bulgaria.
Reclamanta sustine ca, desi Comisia Judeteana pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 Tulcea a invocat ca nu a facut dovada circulatiei juridice a terenului, faptul ca este in posesia contractului de vanzare-cumparare nr. 314/3 iulie 1935 demonstreaza ca terenul nu a fost instrainat, chiar daca nu detine situatia averii imobiliare confiscate bunicului sau, in Bulgaria, ceea ce ii da dreptul la compensatii pentru terenul abandonat, recoltele de porumb, bumbac si floarea soarelui, neculese, si pentru pomi fructiferi.
In dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosar, in copie, decizia nr. 219 din 18 februarie 2008, actul de vanzare-cumparare nr. 314/1935 precum si inscrisurile aflate in dosarul nr. 247 din arhiva M.A.E.
La solicitarea instantei, A.N.R.P. a comunicat intreaga documentatie ce a stat la baza emiterii actelor contestate.
Examinand cauza, in raport cu probele administrate, instanta retine ca bunicul reclamantei, AI , domiciliat in comuna Darabani, judet Constanta, a dobandit in anul 1935, 8 ha teren, situat pe mereaua comunei S, judet Caliacra, in baza contractului de vanzare-cumparare nr. 314/1935.
In anul 1940, conform declaratiei din 10 septembrie, AI  detinea inca cel 8 ha dobandite in anul 1935, in comuna S, veridicitatea celor declarate fiind certificate de catre notarul comunei in care se afla terenul.
Situatia de avere imobila rurala a locuitorului AI  confirma calitatea de proprietar a acestuia in perioada mentionata, toate aceste inscrisuri formand dosarul nr. 247 al Comisiei Mixte Romano-Bulgare pentru aplicarea Tratatului de la Craiova (fila 94), din care face parte si un proces verbal de dezacord, intocmit la 4 februarie 1942, in cae se consemneaza ca Ion Abagiu, proprietar de bunuri imobiliare in comuna S, judetul Durostor nu a intrat in schimbul obligatoriu de populatiuni, intrucat in perioada 14 iunie 1940 - 30 septembrie 1940 nu-si afla domiciliul (asezarea permanenta) in Dobrogea de Sud si ca, in consecinta, urmeaza a fi considerat ca intrand in prevederile art. V din Tratatul de la Craiova.
Cererile formulate de catre BM  si Gheorghe Maria in vederea acordarii de compensatii pentru cele 8 ha teren ce au apartinut autorului lor, AI , au fost respinse prin Hotararea nr. 1550/20 iunie 2007 a Comisiei Judetene pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 - Tulcea, motivandu-se ca nu se face dovada situatiei juridice a terenului detinut in judetul Caliacra.
Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, prin Decizia nr. 219 din 18 februarie 2008, a respins contestatia promovata impotriva Hotararii nr. 1550/2007, pentru ca autorul AI  a fost in dezacord, respectiv a beneficiat de prevederile art. V din Tratatul de la Craiova, iar dosarul nu contine acte doveditoare care sa ateste bunurile abandonate de autor in Bulgaria, verificate si semnate de Comisia mixta romano-bulgara, eliberate de Ministerul Afacerilor Externe - Arhiva pentru evacuatii declarati in dezacord.
Potrivit art. 1 alin. 1 si 2 din Legea nr. 9/1998, cetatenii romani sau mostenitori ai fostilor proprietari, prejudiciati in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, denumit in continuare tratat, au dreptul la compensatiile stabilite potrivit prezentei legi, in masura in care nu au primit anterior sau au primit numai partial compensatii ori despagubiri pentru bunurile imobile - constructii si terenuri - pe care le aveau in proprietate in judetele Durostor si Caliacra, cedate Bulgariei, precum si pentru recoltele neculese de porumb, bumbac si floarea-soarelui, si de prevederile alin. (1) beneficiaza si cetatenii romani, mostenitori legali ai fostilor proprietari.
                    In continuare, acelasi text de lege stipuleaza ca, beneficiaza de prevederile alin. 1 si cetatenii romani prejudiciati in urma imigrarii facultative sau obligatorii prevazute la art. III din tratat, din alte judete ale Bulgariei decat judetele cedate, Durostor si Caliacra.
Tratatul de la Craiova stabileste frontiera dintre cele doua state vecine, Romania si Bulgaria, precum si modul de realizare a schimbului de populatie ca urmare a noii delimitari a granitelor.
In art. III din Tratat, s-a convenit ca problemele tehnice referitoarea la transferul de populatiune sa faca obiectul unui Acord special intre Inaltele Parti Contractante (Anexa C), acord in care la art. IV si V s-a prevazut si ca proprietatile imobiliare rurale apartinand romanilor obligati sa paraseasca teritoriile transferate Bulgariei, devin proprietatea Statului Bulgar, iar Statul Roman ia in sarcina sa despagubirea romanilor ce parasesc aceste bunuri.
Prin art. V din acelasi tratat s-a reglementat distinct ca bunurile rurale - situate in judetele Durostor si Caliacra, dobandite in baza legilor romane si apartinand tuturor romanilor ce nu sunt cuprinsi in transferul de populatiuni, vor putea fi lichidate liber si nesilit de catre proprietarii lor, fara piedici ce ar rezulta din dispozitiuni legislative sau administrative bulgare, intr-un termen de 18 luni, cu incepere de la schimbul instrumentelor de ratificare.
Se mai stabileste, in continuare, ca, dupa expirarea acestui termen, autoritatile bulgare vor putea expropria aceste proprietati, in schimbul unei juste si prealabile despagubiri, stabilita dupa evaluarile facute de Comisia Mixta pentru schimbul de populatii.
Coroborand prevederile Tratatului cu dispozitiile Legii nr. 9/1998, rezulta ca dispozitiile acestui din urma act normativ se aplica numai persoanelor care au facut obiectul schimbului de populatii intre cele doua state, dar nu si celor care au avut in proprietate bunuri imobile in cele doua judete ce au revenit Bulgariei, a caror situatie a fost reglementata distinct, prin art. V, dupa cum s-a aratat.
Aceste categorii de persoane au avut ca alternativa fie vanzarea acestor bunuri in termen de 1 an, fie exproprierea de catre statul bulgar, in cazul in care nu se realiza vanzarea, cu o justa si prealabila despagubire, dar, in nici un caz, despagubirea lor nu cadea in sarcina statului roman, dupa cum rezulta din interpretarea coroborata a textelor mentionate o atare raspundere revenind Romaniei numai in raport cu persoanele ce au facut obiectul schimbului de populatii.
In cazul dat, incadrarea autorului AI  in categoria prevazuta in art. V din Tratat a fost constatata de catre Comisia mixta romano-bulgara, dar nu exista dovezi cu privire la ceea ce s-a intamplat ulterior.
Stabilit fiind ca, in cauza, nu sunt incidente prevederile Legii nr. 9/1998, instanta urmeaza a respinge contestatia promovata, ca nefondata, producandu-si efectele in continuare Decizia nr. 219/2008 si Hotararea nr. 1550/2007 a caror anulare s-a solicitat.

1