Civil- constatare nulitate absoluta

     Prin actiunea civila inregistrata la Judecatoria Tulcea la data de 29 septembrie 2010 sub nr........, reclamanta ....... a chemat in judecata pe paratii Consiliul Local Babadag, Primaria Babadag, ....... si ......., solicitand sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr.185/10.03.2005 de catre B.N.P. ....... pentru frauda la lege si pret neserios, contract intervenit intre Consiliul Local Babadag, Primaria Babadag, in calitate de vanzatori, si ....... si ......., in calitate de cumparatori (adjudecatari ai licitatiei publice din data de 09.02.2005), avand ca obiect imobilul situat in oras Babadag, ......., respectiv teren in suprafata de 1635 mp.
     In motivarea cererii, s-a aratat ca, in anul 2002, in temeiul Legii nr.10/2001, reclamanta a depus o notificare la Primaria Babadag, prin care solicita retrocedarea suprafetei de 550 m2 situata in ....... oras Babadag, sau in subsidiar, conf. art.10 alin.10 din Legea nr.10/2001, compensarea acestei suprafete de teren cu imobilul situat in oras Babadag, ....... (cerere de compensare inregistrata la Primaria Babadag sub nr. 6444/27.08.2004).
     S-a invederat ca, numita ......., secretara a Primariei Babadag, care se ocupa de dosarele de retrocedare, in loc sa propuna Comisiei compensarea suprafetei solicitate de reclamanta, prin intermediul sotului sau, depune o cerere la Primaria Babadag la data de 21.10.2004, solicitand scoaterea la licitatie publica a imobilului situat in oras Babadag, ......., iar prin referatul intocmit de numitul ....... - sef urbanism, se propune C.L. Babadag pe ordinea de zi, scoaterea la licitatie publica a acestui teren intravilan, ignorand cererea sa inregistrata sub nr.6444/27.08.2004 prin care in baza Legii 10/2001, reclamanta avea drept de optiune de a primi in proprietate suprafata de teren susmentionata prin compensare, suprafata pe care o detinea prin inchiriere din anul 1986.
     S-a sustinut ca planul pus la punct de sotii ....... pentru adjudecarea suprafetei de teren in litigiu, se desavarseste prin HCL nr.61/19.11.2004 a Orasului Babadag prin care se scoate la licitatie suprafata de teren intravilan situata in Babadag, ......., jud. Tulcea, insa aceasta hotarare vine in contradictie cu dispozitiile Legii nr.10/2001, terenul putandu-se scoate la vanzare doar dupa solutionarea cererilor de retrocedare, pe cale de consecinta fiind lovita de nulitate devenind in prezent caduca.
      Mai mult decat atat, reclamanta a sustinut ca pretul determinat prin raportul de expertiza (de pornire a licitatiei) este derizoriu in raport cu contravaloarea terenului obtinut fraudulos de parati, la numai 22.000 lei Rol/m2, fapt ce in literatura de specialitate acest contract de vanzare-cumparare intervenit intre parti  este lovit de nulitate absoluta conform art.1303 Cod civil raportat la art.968 Cod civil.
     Prin sentinta civila nr.317/11.05.2011 Judecatoria Tulcea a admis actiunea civila formulata de reclamanta ......., a constatat nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 185/10.03.2005 de catre  de BNP .......  si a obligat paratii la 2327 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamanta.
     Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.185/10 martie 2005 la BNP ......., Consiliul Local Babadag - Primaria orasului Babadag, in calitate de vanzator, au instrainat paratilor ....... si ....... imobilul teren in suprafata de 1635,24 mp situat in intravilanul orasului Babadag, ......., judetul Tulcea, terenul instrainat apartinand domeniului privat al unitatii administrativ teritoriale, pretul total al vanzarii fiind de 39.599.384 lei Rol.
     Anterior instrainarii, terenul a fost detinut de catre reclamanta in baza contractelor de inchiriere incheiate de catre reclamanta cu Primaria Babadag, terenul aflandu-se in folosinta reclamantei in baza contractelor de inchiriere inca din anul 1986 si pana la instrainare, reclamanta proband aceasta imprejurare cu contractele de inchiriere depuse in cauza, cat si cu chitantele privind pretul chiriei achitate inclusiv pentru anul 2004.
     S-a mai retinut ca,  terenul in litigiu a fost proprietatea privata a unitatii administrativ teritoriale Babadag, iar parata .......  a indeplinit functia de secretar al unitatii administrativ teritoriale.
     Instanta de fond examinand intreaga procedura ce a avut ca efect incheierea contractului de vanzare cumparare nr.185/2005 a constatat ca toate actele de procedura ce au prevalat incheierii contractului de vanzare-cumparare au fost atestate pentru legalitate de catre ....... in calitate de secretar.
     A mai aratat prima instanta ca, desi reclamanta notificase Primaria Babadag, in temeiul Legii nr.10/2001, pentru restituirea prin compensatie cu terenul in litigiu, teren pe care il detinea in calitate de chirias inca din 1986, nu s-a dat curs notificarii depuse, invocandu-se ca unitatea detinatoare nu detine rezerva de teren pentru a i se acorda teren in compensatie, hotararile instantelor de control invocate de catre parati in mentinerea dispozitiei emisa de primar fondandu-se pe imprejurarea ca unitatea detinatoare nu detine rezerva de teren pentru a se putea acorda teren in compensare persoanei indreptatite.
     In procesul de solutionare a notificarilor depuse de persoanele indreptatite, institutiile si persoanele implicate in executarea legii au in vedere respectarea principiilor si procedurilor prevazute in normele de aplicare unitara a Legii nr.10/2001 privind regimul juridic a unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 06.03.1945 - 22.12.1989, prevalenta restituirii in natura fiind unul din principiile aplicarii corecte si unitare a legii.
     Contractul de vanzare-cumparare in litigiu a fost incheiat dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001 si dupa adresarea notificarii formulata de reclamanta pentru terenul in litigiu.
     S-a mai constatat ca parata ......., in calitate de secretar al unitatii administrativ-teritoriale, avea interdictia cumpararii de bunuri ale unitatii administrativ-teritoriale, interdictie ce deriva din calitatea sa de functionar public, parata facand parte din categoria functionarilor publici de conducere, astfel cum este definita de dispozitiile art.13 din Legea nr.188/1999, interdictia derivand din dispozitiile art.1308 pct.3 si 4 Cod civil.
     Examinand intreaga procedura ce a avut ca efect incheierea contractului de vanzare-cumparare, prin prisma elementelor de valabilitate a actului juridic, dar si a dispozitiilor legale cuprinse in Legea nr.215/2001 a administratiei locale, a apreciat instanta de fond ca actul in speta este savarsit in frauda legii, in speta eludandu-se norme legale imperative ce reglementau restituirea in temeiul Legii nr.10/2001.
     Aplicarea legii, in litera si spiritul ei, este o necesitate de interes obstesc si de aceea actele juridice savarsite in frauda legii sunt sanctionate cu nulitatea absoluta.
     In privinta bunurilor din domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale,  trebuie sa fie respectate, sub sanctiunea nulitatii absolute, prevederile Legii administratiei publice locale, care sunt de ordine publica, cat si cele prevazute de art.1308 pct.3 si 4 Cod civil, iar participarea paratei la adoptarea hotararilor privind vanzarea la licitatie publica a terenului prin atestarea de legalitate a hotararilor si actelor ce au precedat momentul licitatiei raportat la interdictia cumpararii pe care parata o avea s-a  apreciat de catre instanta de fond  intr-o incalcare a normelor ce privesc conditiile de validitate ale contractului de vanzare-cumparare, interdictia fiind instituita in scopul evitarii unei contrarietati de interese intre functionarii publici si unitatile administrativ-teritoriale.
     Intrucat aceste dispozitii sunt de ordine publica, sanctiunea incalcarii lor este nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare. Contractul de vanzare-cumparare pentru a putea fi valabil incheiat, trebuie sa indeplineasca conditiile esentiale prevazute de art.948 Cod civil, context in care in raport de considerentele sus-retinute  prima instanta a apreciat ca sanctiunea ce se impune este nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare.
     Impotriva acestei sentinte, in termen legal au formulat recurs paratii ....... si .......  , criticand-o pentru nelegalitate si netemeincie pentru mai multe motive, dupa cum urmeaza:
     - In mod gresit a apreciat instanta de fond ca reclamanta este persoana indreptatita  la compensarea  terenului notificat in baza Legii nr. 10/2001cu cel care face obiectul contractului de vanzare-cumparare nr.185/2005 cata vreme Tribunalul Tulcea si Curtea de Apel Constanta au statuat cu autoritate de lucru judecat o situatie contrara.
           Terenul in litigiu a fost proprietatea  privata a Orasului Babadag dat in administrare Consiliului Local Babadag,  fiind distinct de cel notificat, neapartinand vreodata  reclamantei pentru a putea fi pusa in discutie problema retrocedarii si a incidentei prevederilor art.14 din OUG nr. 40/1999. In cauza nu sunt incidente dispozitiile art.14 din Legea nr. 10 /2001 pentru ca notificarea  nu era in legatura cu termenul indicat pana la 31.12.2004.
     Din moment ce terenul in litigiu a fost scos din proprietatea privata a Or. Babadag si a intrat in circuitul civil, nu mai este posibila constatarea nulitatii absolute a vanzarii la licitatie publica, reiterata ulterior in cuprinsul unui contract autentic de vanzare-cumparare din necesitatea respectarii formei autentice, daca acest lucru nu a fost facut in termenul si pe calea prevazuta de legea speciala de organizare a licitatiei. Anularea vanzarii la licitatie implica cenzurarea unor operatiuni de natura administrativa, de competenta instantei de contencios.
     Lipsa interesului subzista si daca nulitatea vanzarii s-ar fi solicitat pentru motive de ordine publica invocate din oficiu de instanta prin punerea in discutie contradictorie a partilor conform art.1308 pct.3 si 4 Cod civil. Constatarea unei astfel de nulitatii (nelegalitatea licitatiei) presupune o anumita procedura si atrage competenta instantei de contencios administrativ.
     - Incalcarea prevederilor art. 1308 pct.3 si 4 Cod civil atrage sanctiunea  nulitatii relative, dar termenul de constatare a acesteia implica incadrarea in termenul general sau special de prescriptie, reclamanta neavand calitatea de a solicita o astfel de nulitate, in cauza fiind implinit si termenul de prescriptie a dreptului material la actiune.
     - Potrivit art. 123 alin. 1 si 2 din Legea nr. 215/2001consiliile locale pot hotari cumpararea sau vanzarea unor bunuri care fac parte din domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale, dar aceste operatiuni pot avea loc numai prin licitatie publica organizata in conditiile legii.
     - Consiliile Locale sunt compuse din consilieri, iar in componenta acestora nu intra si secretarul unitatii administrativ-teritoriale, parata .......  fiind secretara a Orasului Babadag, calitate  care nu se identifica cu cea de administrator al bunurilor orasului.
     - Secretarul unitatii administrativ-teritoriale este intr-adevar functionar public  de conducere  in sensul art. 13 din Legea nr.188/1999 si art.116 din Legea nr.215/2001 dar vanzarea terenurilor la licitatia in cauza nu s-a facut  prin mijlocirea recurentei-parate, care nu a avut mandat in acest sens, si nici nu a facut parte din comisia de licitatie, astfel ca prevederile art. 1308 pct. 4 Cod civil sunt inoperante. Contrasemnarea pentru legalitate a hotararilor Consiliului Local de catre parata, precum si celelate atributii ale acesteia prevazute de art.77 si art.117 din Legea nr.215/2001 si art.34 din O.G. nr.34/2002, nu are nici o legatura cu vanzarea la licitatiei publica.
S-a mai sustinut si ca secretarul unitatii administrativ-teritoriale duce la indeplinire hotararile Consiliului Local si nu se afla in conflict de interese, asa cum acesta este definit de art. 70 din Legea nr. 161/2003. Prima instanta nu a argumentat care este influenta exercitata de catre parata in indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor de serviciu.
            Au mai aratat recurentii ca participarea la licitatie a sotului paratei nu poate fi  asimilat unei vanzari intre soti in sensul art. 1307 Cod civil bunul apartinand unitatii administrativ-teritoriale.
           S-a mai precizat totodata ca plangerile penale formulate de catre reclamanta au fost soldate cu solutii de neincepere a urmaririi penale, mentinute in caile de atac.
          In final s-a solicitat admiterea recursului si rejudecand cauza, sa se dispuna respingerea actiunii ca fiind lipsita de interes sau, in subsidiar, ca nefondata.
         In dovedire, recurentii au depus la dosarul cauzei in copie: raport de expertiza tehnica intocmit de expert  ........, adresa nr. 11.821/03.01.2006 emisa de Primaria Or. Babadag, dispozitia nr. 56 din 31.01.2005 emisa de Or. Babadag prin Primar, adresa nr. 3326 din 21.06.2010 emisa de M.A.I.-Institutia Prefectului-Judetul Tulcea, declaratie din 28.01.2003, Proces-verbal din 30.10.1980 , sentinta penala nr. 112 din 19.04.2011 a Judecatoriei Tulcea,  (fila 8-16, fila 30-33).
         In aparare, intimata ....... a formulat intampinare, aratand ca intimata-reclamanta care a exercitat folosinta si posesia terenului ce a facut obiectul vanzarii, pentru o lunga perioada de timp respectiv din anul 1986 si pana la instrainarea din anul 2005, conform contractelor de inchiriere si chitantelor de plata a chiriei inclusiv pentru anul 2004 depuse la dosarul cauzei, care a folosit efectiv acest teren pentru cresterea stupilor, l-a plantat cu vita de vie si pomi fructiferi, nu este straina de actul juridic si are interesul de a invoca nulitatea absoluta a vanzarii.
         A mai aratat intimata ca, exceptia autoritatii de lucru judecat nu poate fi invocata in cauza, intrucat nu exista  identitate de parti, cauza si obiect, cel mult se poate pune in discutie probleme dezlegate cu putere de lucru judecat prin decizia civila nr. 169/26.09.2006 pronuntata de Curtea de Apel Constanta in dosarul nr. 2152/36/2006, ce a avut ca obiect contestatie impotriva dispozitiei nr. 447/03.03.2005 emisa de Primarul orasului Babadag in temeiul Legii nr. 10/2001.
        Prin recursul formulat, intimata a precizat ca s-a invocat si incalcarea principiului contradictorialitatii, in raport de motivarea privind organizarea si desfasurarea licitatiei din data de 09.02.2005, cu incalcarea prevederilor art.1308 pct.3 si 4 Cod civil, insa aceasta sustinere este total nefondata avand in vedere faptul ca aceste aspecte, respectiv interdictia paratei ....... de a participa la licitatie si de a cumpara un teren aflat in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale in raport de calitatea sa de functionar public-secretar al Orasului Babadag, au fost discutate la termenul din 04.05.2011 si consemnate in incheierea ce face corp comun cu sentinta recurata.
        Analizand legalitatea sentintei atacate in raport de criticile din recurs, precum si din oficiu conform art.304¹ Cod proc. civ., tribunalul constata urmatoarele:
        Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 185 din 10 martie 2005 de BNP ....... Babadag, Consiliul Local Babadag a instrainat catre recurentii-parati un teren situat in intravilanul orasului Babadag, ....... in suprafata totala de 1635, 24 mp, identificat cadastral prin nr. 914, vanzarea avand la baza licitatia publica din 9 februarie 2005 aprobata prin HCL Babadag nr. 61 din 19 noiembrie 2004.
Anterior incheierii acestei vanzari, imobilul mentionat a fost detinut cu titlu de inchiriere de intimata-reclamanta ....... care prin notificarea nr. 136  din 30 octombrie 2001 formulata in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 10/2001 a solicitat acordarea de despagubiri banesti pentru imobilul compus din casa de locuit situat in Babadag, .......... care a fost demolata si restituirea in natura a suprafetei de 550 mp teren aferent casei de locuit.
          Prin Dispozitia nr. 47/3 martie 2005 Primarul Orasului Babadag a respins cererea  de restituire in natura a imobilului, constructii si 550 mp teren aferent, situat in Babadag, .........,  intrucat pe terenul revendicat s-au amplasat constructii autorizate-blocuri de locuinte. Prin aceeasi decizie s-a stabilit valoarea echivalenta a imobilului revendicat, facandu-se oferta reclamantei, in acest sens.
          In urma contestarii acestei dispozitii, Tribunalul Tulcea a pronuntat sentinta civila nr. 397/9 martie 2006 ramasa definitiva si irevocabila prin decizia civila nr. 169/26 septembrie 2006 a Curtii de Apel Constanta prin care s-a respins contestatia ca nefondata.
Potrivit art.20 alin.4¹ din Legea nr. 10/2001modificata prin  Legea nr. 247/2005(in vigoare din  25 iulie 2005) sub sanctiunea nulitatii absolute, pana la solutionarea procedurilor administrative si, dupa caz judiciare, generate de prezenta lege, este interzisa instrainarea, concesionarea, locatia de gestiune, asocierea in participatiune, ipotecarea, locatiunea precum si orice inchiriere sau subinchiriere in beneficiul unui nou chirias, schimbarea destinatiei, grevarea sub orice forma a bunurilor imobile-terenuri si/sau constructii notificate potrivit prevederilor prezentei legi.
Prin urmare la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare a carui nulitate s-a solicitat, dispozitiile legale mai sus evocate nu erau in vigoare, nefiind deci aplicabile conventiei partilor datorita principiului neretroactivitatii legii civile.
        Este adevarat ca, la momentul incheierii conventiei de vanzare-cumparare exista in schimb notificarea intimatei-reclamante depusa in baza Legii nr. 10/2001, insa se impune precizarea ca aceasta notificare nu privea imobilul ce a facut obiectul vanzarii-cumpararii, ci un alt imobil situat in ..........., astfel ca imobilul supus litigiului nu era indisponibilizat in baza legii speciale de retrocedare.
         Pe cale de consecinta, acesta putea fi instrainat sau grevat in oricare din formele prevazute de lege.
Cu toate acestea, intimata-reclamanta are un interes legitim si actul in promovarea prezentei cereri, interes ce decurge din calitatea sa de chirias  existenta din anul 1986 si pana la instrainare, astfel ca primul motiv de critica invocat  de recurentii-parati nu va fi retinut de catre instanta.
     Cat priveste principiul contradictorialitatii, nu se va retine incalcarea acestuia intrucat problema confictului de interese in legatura cu incalcarea art.1308 pct. 3 si 4 Cod civil anterior a fost ridicata de intimata-reclamanta  si supusa dezbaterii contradictorii a partilor la termenul de judecata din data de 4 mai 2011.
Conform art. 1308 alin.3 Cod civil anterior, sub pedeapsa de nulitate nu se pot face adjucatari nici direct, nici prin persoane interpuse administratorii  averii comunelor sau stabilimentelor incredintate ingrijirii lor, iar conform alin.4 al aceluiasi articol, sub pedeapsa de nulitate nu se pot face adjudecatari nici direct, nici prin persoane interpuse oficiantii publici (functionar de stat) ai averilor statului ale caror vanzari se fac printr-insii.
Desi este real, ca intimata-reclamanta in calitate de secretara a unitatii administrativ-teritoriale (orasului Babadag) nu intra in categoria administratorilor bunurilor acestui oras, totusi aceasta are calitatea de functionar public  de conducere (cum arata insasi recurentii-parati) care "contribuie" la operatiile de realizare a vanzarii bunurilor unitatii administrative-teritoriale, ceea ce atrage aplicabilitatea  in cauza a dispozitiilor art. 1308 pct. 4 din Cod civil anterior.
Este de observat faptul ca legea nu indica in mod expres in ce consta aceasta contributie a functionarilor publici, insa o implicare de genul ce o vizeaza pe recurenta-parata este apreciata ca indeplineste cerinta taxtului de lege.
Din intreaga procedura ce a avut ca rezultat incheierea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 185/2005 de BNP ......., se constata ca toate actele de procedura ce au prevalat incheierii conventiei de vanzare-cumparare au fost atestate pentru legalitate de recurenta-parata ....... in calitate de secretar.
In plus aceasta a participat la toate deliberarile Consiliului Local Babadag legate de decizia vanzarii prin licitatie publica a imobilului in litigiu (chiar daca nu a avut drept de vot), situatii care au condus la situarea recurentei-parate pe o pozitie de superioritate in raport de alti potentiali participanti la licitatia organizata in vederea vanzarii imobilului.
Se apreciaza astfel ca aceste implicari ale recurentei-parate in operatiunea vanzarii la licitatie publica  se subsumeaza notiunii de "contributie" impusa de textul de lege analizat si indeplineste cerinta acestuia.
Intrucat legea analizeaza implicarea unui astfel de functionar in procesul vanzarii, interesul ocrotit prin norma juridica analizata  este unul public, general, in raport de toate persoanele care ar dori sa se inscrie la licitatia publica in scopul aproprierii unui astfel de imobil.
Insasi textul analizat instituie sintagma "sub pedeapsa de nulitate", ceea ce impune concluzia existentei unei nulitati absolute si nu relative asa cum in mod nejustificat au sustinut recurentii-parati.
         Pe cale de consecinta, nu sunt incidente in cauza nici dispozitiile legale ce vizeaza prescriptia dreptului la actiune invocata de asemenea de  recurentii-parati.
Chiar daca implicarea in procesul deliberativ nu poate fi atribuita recurentei-parate, date fiind dispozitiile art. 123 alin. 1 si 2 din Legea nr. 215/2001, participarea acesteia la procesul vanzarii fiind limitata la actele mai sus expuse se apreciaza ca aceste acte reprezinta o "contributie la realizarea vanzarii"  solicitata de art. 1308 pct.4 Cod civil anterior.
Pronuntarea unor solutii de neincepere a urmaririi penale de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Tulcea in dosarele nr. 423/P/2006 si 253/P/2007 urmate de respingerea recursului formulat impotriva rezolutiei procurorului, nu inlatura existenta unui conflict de interese in cauza, astfel cum acesta este definit de art. 70 din Legea nr. 161/2003.
Potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003 prin conflict de interese se intelege situatia in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes in judecata de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative.
In speta, recurenta-parata cunoscand ca doreste sa participe la licitatia pentru cumpararea imobilului, trebuia sa se abtina de la participarea la operatiunile premergatoare licitatiei avand aceasta posibilitate conform dispozitiilor legii speciale a functionarilor publici.
Ori, neprocedand de aceasta maniera si avand un interes personal patrimonial, intreaga sa conduita ulterioara se apreciaza intr-o incalcare a normelor ce privesc conditiile de validitate ale contractului de vanzare-cumparare, (cerinta speciala a capacitatii civile), existand o contrarietate de interese intre aceasta si unitatea administrativ-teritoriala, fara a avea importanta  care este exact influenta ce ar putea fi exercitata in indeplinirea atributiilor de serviciu.
Instanta nu va retine nici sustinerile privitoare la competenta instantei de contencios administrativ intrucat nu se arata care este procedura speciala si  termenul special in cadrul carora poate fi constatata o atare nulitate, iar trimiterea partii  intr-o alta cale (de natura contenciosului administrativ) este nepertinenta cata vreme nu s-a solicitat anularea vanzarii la licitatie publica, ci a unui contract de vanzare-cumparare in baza unei norme juridice speciale.
         Fata de toate aceste considerente, instanta va respinge  recursul ca nefondat si in temeiul dispozitiilor art.274 Cod proc. civ. va obliga recurentii sa plateasca intimatei ....... suma de 2000 lei cheltuieli de judecata.