Civil - partaj bunuri comune

DECIZIE CIVILA Nr. 2/2012
Sedinta publica de la 17 Ianuarie 2012

Asupra apelului civil de fata:
     Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatori Tulcea sub nr.   ..../327/2008, reclamantul  ...   ... , in contradictoriu cu parata  ...  ... , a solicitat sa se dispuna partajul bunurilor comune dobandite de catre parti in timpul casatoriei, cu retinerea unei  cote de contributie de cate 50% pentru fiecare.
      In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca in timpul casatoriei cu parata cei doi au dobandit impreuna doua imobile, si anume un apartament si o casa, situate la adresele de domiciliu ale partilor. A mai precizat reclamantul ca la imobilul apartament au fost aduse imbunatatiri tot in timpul casatoriei. Totodata, reclamantul a precizat ca pe parcursul casatoriei ambele parti au realizat venituri din munca si a solicitat ca imobilul apartament sa-i fie atribuit in natura.
      Parata  ...  ... , legal citata, a formulat intampinare si cerere reconventionala, prin prima solicitand respingerea actiunii reclamantului ca nefondata intrucat ea a fost cea care a lucrat pe intreg parcursul casatoriei, in timp ce reclamantul a lucrat pana in anul 1997, fiind ulterior pensionat pe caz de boala. De asemenea, a mai precizat parata ca pentru terenul aferent casei de locuit nu a fost eliberat titlu de proprietate, acesta neputand face parte din masa partajabila si ca de aproximativ patru ani lucreaza in strainatate, ea fiind cea care a intretinut cele doua imobile si care a platit impozitele si taxele aferente acestora.
      Prin cererea reconventionala, parata-reclamanta a solicitat sa se constate ca a avut o cota de contributie de 70% la dobandirea bunurilor comune, obligarea reclamantului-parat sa aduca la masa de partaj suma de 6.500 euro, trimisa de catre parata-reclamanta din strainatate si stabilirea unui drept de creanta in favoarea sa, in suma de 1500 lei, constand in contravaloarea imbunatatirilor aduse imobilului-casa de locuit, dupa momentul divortului.
      In motivarea cererii reconventionale, parata-reclamanta a reluat argumentele expuse in intampinare, aratand totodata ca in momentul achizitionarii apartamentului a vandut o mostenire de la parintii sai, folosind banii pentru cumpararea apartamentului. A mai aratat parata-reclamanta ca o mare parte din veniturile pe care le-a obtinut in strainatate, le-a trimis in tara in contul reclamantului-parat, motiv pentru care a solicitat si introducerea acestor sume in masa partajabila. Totodata, parata-reclamanta a solicitat ca imobilul casa de locuit sa-i fie ei atribuit si introducerea in masa partajabila a unui autovehicul marca Dacia 1310. In ceea ce priveste imbunatatirile aduse casei de locuit, parata-reclamanta a precizat ca acestea constau in schimbarea instalatiei de apa si montarea unui boiler.
      Pe data de 20.05.2010, dupa ce prima instanta ramasese in pronuntare pe fond, reclamantul  ...   ...  a decedat, fiind depus in acest sens fotocopii de pe certificatul de deces (fila 70 din vol. II), motiv pentru care cauza  a fost repusa pe rol, in cauza fiind introdusi mostenitorii reclamantului, si anume  ...   ... , in calitate de sotie supravietuitoare,  ...   ...  si  ...   ... , in calitate de descendenti.
       La termenul din 03.09.2010, numitii  ...   ...  si  ...   ...  au formulat o  cerere completatoare, prin care in contradictoriu cu numita  ...   ... , solicitau partajul averii succesorale ramase in urma decesului reclamantului  ...   ... , solicitand partajarea si a unor bunuri mobile.
      Cu privire la aceasta cerere, la termenul din 15.10.2010, instanta de fond a dispus disjungerea ei, formandu-se un alt dosar cu numarul 7665/327/2010, in care s-a dispus suspendarea cauzei in baza art.244 alin.1 pct.1 C.proc.civ.,  pana la solutionarea irevocabila a cererii avand ca obiect partaj bunuri comune. Sub acest aspect, prima instanta a apreciat ca nu este posibila judecarea concomitenta a cererii completatoare avand ca obiect partaj succesoral cu cererea cu care instanta a fost initial investita, intrucat componenta masei succesorale ramasa in urma decesului reclamantului  ...   ...  depinde de cota de contributie la dobandirea bunurilor comune, in timpul casatoriei cu parata-reclamanta  ...  ... ,  ce va fi retinuta, in mod irevocabil, intrucat desi in prima instanta a fost retinuta o anumita cota de contributie, este posibil ca instanta de control judiciar sa aprecieze intr-un alt mod asupra contributiei partilor initiale la dobandirea bunurilor comune.
     Prin sentinta civila nr. .... din 27.10.2010 pronuntata in dosarul nr. 2948/327/2008 al Judecatoriei Tulcea, s-a admis actiunea principala formulata de catre reclamantul-parat  ...   ... , decedat in cursul procesului, mostenitori fiind numitii   ...   ... ,  ...   ...  si  ...   ... si admisa, in parte, cererea reconventionala formulata de catre parata-reclamanta  ...  ... , in contradictoriu cu reclamantul-parat  ...   ... , decedat in cursul procesului, mostenitori fiind numitii   ...   ... ,  ...   ...  si  ...   ... , avand ca obiect partaj bunuri comune si constatare drept creanta.
S-a constatat ca defunctul  ...   ...  si parata-reclamanta  ...  ...  au dobandit in timpul casatoriei, cu o cota de cate 50% fiecare, urmatoarele bunuri:
- un imobil-casa de locuit, in suprafata de 52,73 mp, alcatuita din trei camere, bucatarie, baie si hol, precum si teren aferent in suprafata de 346,50 mp, situat in Tulcea, str. Elena Doamna, nr.46, potrivit contractului de vanzare-cumparare autentificat prin incheierea nr.8786/04.10.1995 a Notariatului de Stat Tulcea, cu o valoare de circulatie de 263000 de lei, potrivit raportului de expertiza imobiliara intocmit de catre expert Mohonea Victor.
- un imobil-apartament alcatuit din trei camere, cu o suprafata utila de 65,56 mp, situat in Tulcea, str. Pacii, nr.121, bl.128, sc.B, ap.31, potrivit contractului de vanzare-cumparare nr.1618/28.12.1990, cu o valoare de circulatie de 195000 de lei, potrivit aceluiasi raport de expertiza.
- suma de 596,85 euro.
     Valoare totala masa partajabila: 460548,55 lei.
S-a dispus iesirea din indiviziune a partilor.
A fost atribuit numitilor  ...   ... ,  ...   ...  si  ...   ... , in calitate de mostenitori ai defunctului  ...   ... , imobilul-apartament alcatuit din trei camere, cu o suprafata utila de 65,56 mp, situat in Tulcea, str. Pacii, nr.121, bl.128, sc.B, ap.31, cu o valoare de circulatie de 195000 de lei, iar paratei-reclamanta  ...  ... , in proprietate exclusiva imobilul-casa de locuit, in suprafata de 52,73 mp, alcatuita din trei camere, bucatarie, baie si hol, precum si teren aferent in suprafata de 346,50 mp, situat in Tulcea, str. Elena Doamna, nr.46, cu o valoare de circulatie de 263000 de lei, precum si suma de 2548,54 lei, reprezentand echivalentul in lei potrivit cursului BNR de la data pronuntarii hotararii, a sumei de 596,85 euro.
A fost obligata parata-reclamanta  ...  ... , la plata catre numitii  ...   ... ,  ...   ...  si  ...   ... , in calitate de mostenitori ai defunctului  ...   ... , a sumei de 36548,54 lei, cu titlul de sulta, pentru egalizarea loturilor.
S-a respins cererea paratei-reclamanta, de constatare si realizare a unui drept de creanta, avand ca obiect imbunatatirile aduse imobilului-casa de locuit, situat in Tulcea, str. Elena Doamna, nr.46, ca fiind ramasa fara obiect.   
     Pentru a dispune in acest sens, s-a retinut ca atat cererea reclamantului-parat, decedat in cursul procesului, mostenitori fiind numitii  ...   ... ,  ...   ... ,  ...   ...  Marius, cat si cea a paratei-reclamanta, avand ca obiect partaj bunuri comune, sunt intemeiate. Astfel, din inscrisurile depuse la dosar a rezultat ca partile au fost casatorite intre anii 1972 si 2006, timp in care au dobandit impreuna un imobil-apartament situat in Tulcea, str.Pacii nr.121, bl.128, sc.B, ap.31, potrivit contractului de vanzare-cumparare nr. 1618/28.12.1990 si o casa de locuit cu teren aferent in suprafata de 346,50 mp, situata in Tulcea, str.Elena Doamna nr.46, potrivit contractului de vanzare-cumparare nr.8786/04.10.1995.
      In ceea ce priveste terenul aferent casei de locuit, instanta de fond a apreciat ca si acesta face parte din masa partajabila deoarece, potrivit art.36 alin.3 din Legea nr.18/1991, proprietarul casei este si proprietarul terenului. Este adevarat ca in contractul de vanzare-cumparare se precizeaza ca actualii proprietari, adica partile din prezenta cauza, trebuie sa solicite organelor competente ordinul de atribuire in proprietate, insa ordinul prefectului, pe care partile ar fi trebuit sa-l obtina in acest sens, nu reprezinta titlu de proprietate decat ca instrumentum iuris, calitatea de proprietar asupra terenului a cumparatorului derivand din insasi contractul de vanzare-cumparare, aspecte ce rezulta implicit din coroborarea dispozitiilor art.36 alin.3 si alin.6 din Legea nr.18/1991. Astfel, primul dintre aceste texte precizeaza ca terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art.30 din Legea nr.58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor, ceea ce inseamna ca momentul transferului dreptului de proprietate coincide cu momentul dobandirii dreptului de proprietate asupra locuintei, iar ordinul prefectului, mentionat in cel de-al doilea text de lege, are menirea doar de a consfinti o situatie juridica deja existenta.
      Valoarea de circulatie a imobilului-apartament situat in Tulcea, str.Pacii, nr.121, bl.128, sc.B, ap.31, este de 195000 de lei, potrivit raportului de expertiza imobiliara, intocmit de catre expert Mohonea Victor, in timp ce valoarea de circulatie a imobilului-casa de locuit si teren aferent in suprafata de 346,50 mp, situat in Tulcea, str. Elena Doamna, nr.46, este de 263000 de lei, potrivit aceluiasi raport de expertiza.
      Relativ la suma de bani pe care parata-reclamanta a solicitat sa fie introdusa in masa de partaj, prima instanta a constatat ca sustinerea acesteia potrivit careia a trimis diverse sume de bani numitului  ...   ... , pe parcursul casatoriei, este adevarata, insa nu sunt reale sustinerile privitoare la cuantumul sumelor trimise. Astfel, din extrasul de cont inaintat la solicitarea instantei de catre B.C.R. SA - Sucursala Tulcea, a rezultat ca la sfarsitul anului 2006, deci atunci cand casatoria partilor a fost desfacuta prin divort, in contul acestora se afla suma de 596,85 euro. Instanta de fond a apreciat ca doar aceasta suma poate face parte din masa de partaj iar nu si sumele pe care parata-reclamanta le-a trimis ulterior acestui moment sau alte sume de bani, trimise pe parcursul casatoriei, dar care au fost cheltuite, intrucat in masa partajabila pot intra doar bunurile existente in patrimoniul comun al sotilor la momentul desfacerii casatoriei, sumele de bani trimise ulterior, putand constitui eventual obiectul unui drept de creanta, in timp ce sumele trimise dar cheltuite pe parcursul casatoriei nu pot intra in masa partajabila cat timp banii sunt bunuri consumptibile.
      In ceea ce priveste autovehiculul mentionat de catre parata-reclamanta ca facand parte din masa partajabila, din adresa emisa de catre Serviciul de Taxe si Impozite, a rezultat ca acest bun nu mai exista, motiv pentru care nu a fost inclus in masa de partaj.
      Referitor la cotele de contributie la dobandirea bunurilor comune, prima instanta a apreciat ca partile au avut contributii egale, din copiile carnetelor de munca depuse la dosar rezultand ca ambii soti au avut locuri de munca in cea mai mare parte a casatoriei, faptul ca numitul  ...   ...  a fost pensionat pe caz de boala si nu a fost angajat in ultimii ani ai casatoriei, neavand relevanta deosebita, deoarece este compensat de faptul ca, atunci cand a avut loc de munca, acesta a realizat venituri mult mai mari decat parata-reclamanta, fapt ce rezulta din compararea celor doua carnete de munca. De asemenea, desi este adevarat ca parata-reclamanta a vandut un imobil proprietate personala, inainte de cumpararea imobilului-apartament, instanta de fond a apreciat ca aceasta imprejurare nu poate determina retinerea unei cote de contributie superioara in favoarea paratei-reclamanta intrucat intre cele doua operatiuni exista un interval de aproape doi ani, motiv pentru care nu se poate stabili cu certitudine daca banii obtinuti din vanzarea bunului propriu au fost folositi pentru achizitionarea imobilului bun comun, existand doar o prezumtie in acest sens, care insa nu poate fi coroborata cu nici o alta proba, prima instanta apreciind sub acest aspect ca declaratia martorului propus de catre parata-reclamanta nu este relevanta cat timp respectivul martor era copil la momentul desfasurarii celor doua operatiuni de vanzare-cumparare.
      In ceea ce priveste imbunatatirile pe care parata-reclamanta sustine ca le-a adus imobilului-casa de locuit, din probele administrate in cauza, si anume din declaratia martorului propus de catre aceasta, a rezultat ca aceste imbunatatiri au constat in schimbarea instalatiei sanitare.
      Potrivit art.728 C.civ., nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune si oricare dintre coindivizari poate cere oricand sistarea acestei stari. In prezenta cauza, avand in vedere faptul ca masa partajabila este alcatuita din doua imobile, instanta de fond a apreciat ca starea de indiviziune poate fi sistata prin atribuirea unuia dintre aceste imobile paratei-reclamanta  ...  ... , celalalt imobil urmand sa fie atribuit mostenitorilor reclamantului  ...   ... , atat timp cat acesta a decedat pe parcursul procesului. In acest sens, prima instanta a apreciat ca paratei-reclamanta trebuie sa i se atribuie in proprietate exclusiva imobilul-casa de locuit si teren aferent situat in Tulcea, str. Elena Doamna, nr.46, iar mostenitorilor numitului  ...   ... , sa li se atribuie imobilul-apartament, atat timp cat respectivele imobile au fost folosite, fiecare, de catre unul dintre fostii soti, iar cererea partilor este in acelasi sens.
      Deoarece intre cele doua imobile exista o diferenta de valoare, pentru egalizarea loturilor este necesara obligarea paratei-reclamanta la plata unei sulte in favoarea mostenitorilor numitului  ...   ... . Sub acest aspect, desi numita  ...   ...  a renuntat la respectiva sulta, instanta de fond nu a putut lua act de aceasta renuntare, intrucat aceasta ar fi echivalat cu o renuntare la succesiune, suma de bani reprezentand sulta urmand sa intre in compunerea masei succesorale. Bineinteles ca o renuntare la succesiune era posibila, insa nu la acel moment, cat timp inca nu se stia exact alcatuirea masei succesorale.
     In ceea ce priveste cererea paratei-reclamanta de constatare si realizare a unui drept de creanta, constand in imbunatatirile aduse imobilului situat in Tulcea, str. Elena Doamna, nr.46, intrucat acest bun a fost atribuit paratei-reclamanta, a operat confuziunea, cererea avand ca obiect constatarea si realizarea unui drept de creanta ramanand fara obiect.
Impotriva acestei sentinte, criticand-o ca fiind netemeinica si nelegala, au formulat apel mostenitorii defunctului reclamant-parat  ...   ... ,  ...   ...  SI  ...   ... , dar si parata-reclamanta  ...  ... .
In motivarea apelului, parata reclamanta  ...  ...  a invocat doua motive de nelegalitate.
     A aratat ca dispozitia de disjungere a cererii de partaj succesoral de cererea de partaj bunuri comun, descendentii reclamantului parat nu pot avea calitate procesuala in cererea de partaj bunuri comune, cauza ce se poarta intre soti.
     Pe de alta parte, s-a considerat nelegala decizia instantei ca, dupa audierea martorului propus de catre parata-reclamanta, de a se pronunta asupra acordarii unui termen pentru audierea martorului propus de catre reclamatul-parat, desi nevoia audierii acestuia nu a rezultat din dezbateri. Aceasta, in contextul in care reclamatul-parat, pentru audiere, a prezentat instantei martori rude in grad prohibit. Ca atare, a fost incalcat dreptul la aparare al paratei reclamante.
     Cat priveste netemeinicia hotararii apelate, s-a aratat ca masa bunurilor dobandite in timpul casatoriei se compune din imobil apartament, imobil casa fara teren aferent, autoturism Dacia si suma de 6.500 euro.
      Or, instanta a retinut ca masa partajabila este compusa din imobil apartament, imobil casa cu teren aferent  si suma de 596,85 euro.
       S-a aratat ca, in mod gresit, a fost introdusa in masa partajabila suprafata de teren de 346,50 de metri patati, precizand ca prima instanta nu a fost investita in acest sens prin cererea de chemare in judecata si, ca atare, aceasta suprafata nu a facut obiectul cercetarii judecatoresti. De altfel, pentru terenul in cauza, nu a fost formulata o cerere si respectiv nu a fost emis ordin al prefectului pentru atestarea dreptului de proprietate. 
     Hotararea a fost criticata si cu privire la neintroducerea in masa bunurilor comune a autoturismului Dacia. S-a aratat ca la dosar exista factura referitoare la dobandirea acestui bun si nu s-a facut dovada valorificarii sale in timpul casatoriei, precizand ca pentru introducerea acestui bun in masa partajabila se impune efectuarea unei expertize pentru evaluarea bunului.
     A fost criticata si decizia primei instante de a nu  introduce suma de 6.500 euro in masa bunurilor comune pe motiv ca este un bun consumptibil.
     Referitor la cotele de contributie, arata ca prima instanta a refuzat cotele de contributie solicitate si s-a oprit la cota de 50%  pentru fiecare parte. S-a precizat ca sotia a contribuit cu o suma importanta de bani ce provenea dintr-o mostenire.  Mai mult, cei doi descendenti ai partilor au recunoscut ca mama lor a avut o cota de 70%  fata de tata.
     S-a considerat netemeinica hotararea si sub aspectul valorilor date celor doua imobile partajate. Pentru aceasta, partea a ordonat efectuarea unei expertize extrajudiciare, prin care s-a stabilit pentru bunurile partajate valori mult mai mici decat cele stabilite de expertiza efectuata in cauza de catre expert Mohonea Victor.
     S-a aratat astfel ca pentru apartament diferenta este de 1 miliard lei vechi, cu privire la teren diferenta este de 805 milioane lei vechi, iar referitor la casa diferenta este de 825 milioane lei vechi. Cum diferenta totala este de peste doua miliarde lei vechi, considera ca expertiza efectuata contine anomalii, motiv pentru care se apreciaza cu privire la efectuarea unei noi expertize
     A fost criticata hotarare si in ceea ce priveste dreptul de creanta care trebuie sa fie constatat si avut in vedere la stabilirea sultei.
     In motivarea apelului lor, mostenitorii  ...   ...  si  ...   ...  au aratat ca hotararea este nelegala prin dispozitia de disjungere.
     S-a aratat si faptul ca renuntarea la sulta nu constituie implicit si o renuntare la mostenire. Separat de aceasta, a fost criticata valoarea bunurilor, desi instanta a admis obiectiunile formulate, raspunsul formulat de expert este neconcludent. S-a aratat ca valoarea imobilelor este considerabil mai mare decat a pietei imobiliare. Separat de aceasta, s-a aratat ca in contul administrat de defunct se aflau sumele specificate prin actiune, in mod gresit retinandu-se doar suma de 500 euro.
Analizand legalitatea si temeinicia sentintei atacate, in raport de criticile din apel, tribunalul constata ca apelurile sunt intemeiate si le va admite ca atare.
Potrivit art. 297 din Codul de procedura civila, ,,In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va anula hotararea atacata si va judeca procesul, evocand fondul. Cu toate acestea, in cazul in care prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, daca partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin intampinare."
     Instanta de control apreciaza asupra faptului ca prima instanta nu a desavarsit fondul cauzei si sunt astfel incidente prevederile aratate prin aceea ca,  desi la dosar a fost depusa dovada dobandirii de catre soti in timpul casatoriei a unui autoturism Dacia, acest bun nu a fost inclus in masa de partaj. Mai mult, nu au fost administrate probele necesare pentru a hotari in privinta acestui bun.
     Astfel, relativ la imprejurarea daca acest bun se mai gaseste in patrimoniu, se retine ca adresa 110119/10.09.2008 emisa de Serviciul Taxe si Impozite din cadrul Primariei Tulcea aflata la fila 72 a Vol. I a dosarului primei instante si din care rezulta imprejurarea ca partile figurau in evidentele fiscale cu doua imobile nu demonstreaza implicit si faptul ca autoturismul nu mai exisa asa cum s-a retinut, nefiind facuta o mentiune expresa in acest sens. De altfel, luarea in evidenta de catre Serviciul Taxe si Impozite se realizeaza urmare declaratiei pe care contribuabilul o face si de aceea faptul negativ invocat nu constituie o proba absoluta in sensul ca bunul nu se mai afla in proprietate.
     Separat de aceasta, in situatia in care bunul la care s-a facut referire exista si daca partile nu convin cu privire la valoarea lui, in cauza se impune efectuarea unei expertize pentru stabilirea acestui element de fapt.
     Relativ la proba stiintifica la care se face referire, instanta de control concluzioneaza in sensul ca si in privinta celor doua imobile exista incertitudine cu privire la valoarea lor. Tribunalul observa astfel ca apelanta  ...  ... , care a sustinut ca prin expertiza ordonata de instanta de fond imobilele au fost supraevaluate, a prezentat la dosar o expertiza extrajudiciara care stabileste valori reduse pentru cele doua imobile partajate.
     Desigur, pe considerentul ca astfel de proba nu a fost ordonata de instanta, din punctul de vedere al fortei probante, se poate sustine ca are prioritate expertiza judiciara. Forta probanta a raportului de expertiza tehnica, efectuata chiar in cursul procesului, este insa relativa. Concluziile acestuia nu pot fi insusite automat, acesta fapt fiind determinat de nivelul stiintific, dar si de corelatia cu celelalte probe administrate.
      Tribunalul observa ca opinia expertului la care a apelat partea in mod direct este in sensul ca valoarea de circulatie stabilita de expertiza judiciara este foarte mare. Astfel, daca expertiza judiciara a stabilit pentru cele doua imobile ce fac obiectul partajului o valoare de circulatie totala de 458.000 lei, expertiza extrajudiciara evidentiaza o valoare de doar 191.556 lei. Diferenta intre cele doua valori este semnificativa, ceea ce ofera indicii referitoare la existenta unor erori serioase si/sau de credibilitate. Aceasta, fara a arata ca expertiza judiciara este cea asupra careia se fac asemenea aprecieri, situatia poate fi pusa si pe baza unui eventual subiectivism al expertului la care partea a recurs. De remarcat este ca, la acesta moment, pentru argumente diferite, opiniile ambilor experti  nu pot fundamenta o hotarare cu privire la pricina judecata.
     Administrarea probatoriului necesar, dar mai ales o judecata in fond efectuata direct in faza apelului are drept consecinta privarea partilor de o cale de atac. Ca atare, pentru remedierea deficientei constatate, vazand si solicitarea apelantei  ...   ... , se impune rejudecarea cauzei de catre prima instanta.
     Procedand la o noua judecata, prima instanta va tine seama si de celelalte critici formulate de parti in faza de apel.
     Fata de aceste considerente se vor admite apelurile declarate de parata  ...  ...  si de catre mostenitorii reclamantului,  ...   ...  si  ...   ...  impotriva sentintei civile 3061/27.10.2010 pronuntata in dosarul 2948/327/2008 al Judecatoriei Tulcea si trimite cauza spre rejudecare primei instante Judecatoria Tulcea.

8