Civil -partaj bunuri comune

DECIZIA CIVILA nr.9
Sedinta publica din data de 02 februarie 2012
     
     Asupra apelului civil de fata;
     Prin cererea adresata Judecatoriei Babadag inregistrata sub nr. .../179/2010 reclamantul  ...   ... a chemat in judecata pe parata  ...   ... pentru ca pe cale de hotarare judecatoreasca sa se dispuna:  desfacerea casatoriei incheiate intre parti la data de 6.05.2006 la Primaria comunei  ... , inregistrata sub nr. 16 din 6.05.2006, fara stabilirea culpei vreunuia dintre sot, revenirea paratei la numele avut anterior casatoriei, de Vlad si partajarea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei in cota de contributie de 90% pentru reclamant si 10% pentru parata constand dintr-un apartament situat in orasul  ...  si suprafata de 2.609 m.p., teren intravilan situat in localitatea  ...  comuna  ... , judetul Tulcea.
Prin sentinta civila nr. 1276 din 17 decembrie 2010 pronuntata de Judecatoria Babadag s-a admis capatul de cerere privind divortul si s-a dispus  desfacerea casatoriei incheiate intre parti la data de 6.05.2006 la Primaria comunei  ... , inregistrata sub nr. 16/2006 prin acordul ambilor soti si retinandu-se ca reclamantul nu se afla in tara si partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei presupune administrarea de probatorii specifice, instanta de fond a dispus disjungerea capatului de cerere ce viza impartirea bunurilor comune, formandu-se dosarul inregistrat sub nr. 1894/179/2011.
Prin sentinta civila nr. 651 din  5 octombrie 2011 Judecatoria Babadag  a admis in parte cererea avand ca obiect partaj bunuri comune, formulata de reclamantul  ...   ... si a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei urmatoarele bunuri comune: un apartament situat in  ... , str.  ... , nr. 23, bl. A  ... , et. 1, ap. 5, judetul  ... , in valoare de 104.476,59 lei ron si teren in suprafata de 2.609 mp, situat in satul  ... , comuna  ... , judetul Tulcea, avand numar cadastral 987, in valoare de 35.203,237 lei ron, imobile individualizate in raportul de expertiza si planurile anexa intocmite de expert Morfi Rozalia.
S-a constatat ca reclamantul are o cota de contributie de 61,59%, iar parata o cota de 38,41 % la dobandirea bunurilor comune, valoarea masei de partaj fiind 139.679,82 lei si a dispus partajarea bunurilor comune,  reclamantului  ...   ... fiindu-i atribuite imobilele, respectiv apartamentul situat in  ... , str.  ... , nr. 23, bl.  ... , et. 1, ap. 5, judetul  ... , si teren in suprafata de 2.609 mp, situat in satul  ... , comuna  ... , judetul Tulcea, avand numar cadastral 987.
Instanta a obligat reclamantul la 53.651,02 lei, cu titlu de sulta catre parata si a compensat cheltuielile de judecata, parata fiind obligata la plata sumei de 1.794,25 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamant.
     Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca partile au dobandit in timpul casatoriei un imobil situat in intravilanul localitatii  ... , judetul Tulcea, compus din suprafata de 2.609 mp. teren si o locuinta in stare avansata de ruina, pretul acestui imobil fiind de 5.000 euro, conform contractului de vanzare-cumparare autentificat la B.N.P. Dorina Sfircea din orasul Babadag si un imobil apartament situat in localitatea  ... , judetul  ... , pretul imobilului susmentionat fiind de 20.000 euro, conform contractului de vanzare-cumparare autentificat la B.N.P. Calmulschi Paraschiva si  Anastase Eugen-George  din orasul  ... .
     Din declaratia martorilor  ... ... si  ...  ... , audiati la propunerea paratei, instanta de fond a retinut ca partile au dobandit in timpul casatoriei un imobil apartament, situat in localitatea  ... , judetul  ...  si un imobil teren, situat in localitatea  ... , judetul Tulcea, acestia aratand ca  ambele parti au realizat venituri din munca prestata in strainatate, insa nu cunosc contributia fiecarei parti la dobandirea acestor bunuri si nici ce venituri castiga fiecare din cele doua parti.
     Prima instanta a retinut din sustinerile martorului  ...  ... , propus de reclamant, ca partile au dobandit in timpul casatoriei cele doua imobile, martorul aratand ca reclamantul i-a reliefat ca apartamentul a fost achitat cu bani economisiti de reclamant inaintea incheierii casatoriei, ca reclamantul i-ar fi spus ca detinea suma de 40.000 euro si ca s-ar fi imprumutat si de la un cumnat al sau care locuia in S.U.A., pentru cumpararea apartamentului.
     Instanta de fond a mai retinut din declaratia martorului ca acesta a lucrat cu reclamantul in Spania in perioada 2001-2003, invederand ca nu cunoaste ce venituri a realizat reclamantul, ulterior acestei perioade, sustinand ca au avut locuri de munca diferite.
     A mai sustinut martorul ca nu are cunostinta despre veniturile realizate de parata, acesta sustinand totodata ca  parata nu ar fi lucrat pana in anul 2007 si ca de asemenea nu cunoaste daca reclamantul a suferit o condamnare penala in Spania, raportat la sustinerile paratei.
     Din declaratia martorului  ...   ... , audiat la propunerea reclamantului, s-a retinut ca aceasta din urma i-a invederat cu ocazia cumpararii apartamentului ca banii necesari pentru cumparare proveneau din economii realizate anterior casatoriei si ca ar fi imprumutat reclamantului si  o suma de bani de la un cumnat al sau, fara a-i preciza cuantumul sumei.
     Martorul nu a putut reliefa alte aspecte cu privire la contributia partilor la dobandirea bunurilor comune.
     Instanta de fond a retinut la interogatoriul paratei ca aceasta a sustinut ca a lucrat fara forme legale in Spania din anul 2005 pana in  2007, cand s-a angajat cu forme legale,  si a negat imprejurarea ca apartamentul ar fi fost cumparat exclusiv din banii economisiti de catre reclamant inainte de a incepe convietuirea, sustinand ca acesta nu avea economii realizate.
     Tot la interogatoriu, parata a recunoscut ca reclamantul a contribuit la achizitionarea apartamentului cu suma de 5.000 dolari, suma imprumutata de la cumnatul reclamantului.
Instanta de fond a retinut ca nici una din parti nu a facut dovada concludenta si certa a veniturilor pretins a fi realizate din munca prestata in strainatate sau in tara.
In cauza, a fost administrata o expertiza tehnica  judiciara avand ca obiective individualizarea si stabilirea valorii de circulatie a celor doua imobile detinute de parti, formularea de propuneri de lotizare, iar prin raportul de expertiza intocmit de expert Morfi Rozalia s-a concluzionat ca valoarea de circulatie a apartamentului este de 93.923,407 lei ron, iar a terenului intravilan este in valoare de 35.203,237 lei ron, expertul stabilind si sumele ce revin partilor, prin retinerea unei contributii diferentiate, desi instanta  nu a incuviintat un asemenea obiectiv .
Parata a solicitat efectuarea unei expertize imobiliare de catre un expert din cadrul Biroului de expertize judiciare din cadrul Tribunalului  ... , sustinand ca expertul desemnat in cauza nu s-ar fi documentat cu valoarea de piata a unui apartament de masura celui dedus judecatii, sustinand in esenta lipsa de obiectivitate si impartialitate a expertului, sustinand ca imobilul  a fost subevaluat si ca in mod eronat s-a corectat valoarea tehnica cu un coeficient de - 10% pentru imobile cu mai multi proprietari aflati in indiviziune  si un coeficient de - 20% pentru conditiile speciale ale pietii imobiliare: recesiune, blocaj al pietei imobiliare.
     Instanta de fond a respins cererea privind  efectuarea unei noi expertize, raportat la motivele invocate si apreciate ca aparari de fond si nu obiectiuni in sens procedural, in cauza nefiind contestate metodele si temeiurile in baza carora a fost stabilita valoarea tehnica si de circulatie a imobilelor, coeficientii de corectare  a valorii tehnice, apreciind ca pot fi retinuti sau inlaturati argumentat de catre instanta.
      S-a apreciat de catre prima instanta ca, in cauza, in mod eronat s-a retinut de catre expert ca imobilul s-ar afla in indiviziune cu mai multi proprietari, coeficientul de corectie de - 10% fiind eronat retinut, iar imobilul fiind dobandit in proprietate devalmase s-a apreciat ca se impune inlaturarea acestui coeficient de corectie, eronat retinut.
      Instanta de fond a retinut ca prin inlaturarea coeficientului de corectie si corectand valoarea de circulatie a imobilului apartament valoarea acestuia este de 104.476,59 lei, iar  coeficientul de corectie a fost retinut doar la calculul apartamentului nu si la cel al terenului .
       Prima instanta a mai retinut ca parata a fost de acord ca imobilele sa fie atribuite reclamantului, cu obligarea acestuia la plata sultei corespunzatoare cotei de 1/2, reclamantul solicitand sa i se atribuie in principal ambele  imobile si in subsidiar imobilul apartament, iar in contextul materialului probator administrat in cauza s-a retinut ca cele doua imobile supuse partajarii  au fost dobandite in timpul casatoriei, astfel cum reiese din  contractele de vanzare cumparare ce atesta dobandirea acestora .
      A aratat judecatorul primei instante ca bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor. Regimul comunitatii de bunuri este unul legal si unic, reglementat prin norme imperative, bunurile proprii constituind exceptia.
      In ceea ce priveste calitatea de bun comun a imobilelor supuse partajarii, instanta de fond a considerat ca aceasta nu poate fi contestata in cauza, in raport de prevederile art. 30 din Codul familiei, in speta necontestandu-se de altfel calitatea de bun comun, partile contestandu-si doar contributia  la dobandirea bunurilor comune .
      A aratat instanta ca bunurile dobandite in conditiile art. 30 din Codul familiei constituie proprietatea codevalmasa a sotilor. Codevalmasii, neavand de la inceput stabilit dreptul asupra unor anumite bunuri sau asupra unei anumite cote din aceste bunuri, numai cu ocazia partajului se stabileste cota fiecarui sot. Cota fiecarui sot se determina in functie de aportul pe care l-a avut fiecare in tot timpul casatoriei la dobandirea bunurilor comune, in contributia femeii cuprinzandu-se atat munca depusa in gospodarie, cat si cresterea si educarea copiilor. Cotele de contributie a sotilor la dobandirea bunurilor se stabilesc pe totalitatea acestora avandu-se in vedere intinderea contributiei fiecaruia la dobandirea lor, iar nu pe bunuri separate.
A considerat instanta de fond ca, din  evaluarea materialului probator administrat in cauza, nu se poate  retine ca exista dovezi certe si concludente care sa conduca la concluzia ca paratul  a probat o contributie de 90 % la  dobandirea bunurilor comune, contributia fiind de altfel pretinsa de catre reclamant in mod arbitrar si fara o argumentare  temeinica a contributiei pretinse.
Raportat la sustinerile reclamantului privind aportul sau de 5.000 dolari la cumpararea apartamentului, aport necontestat de catre parata, prima instanta a apreciat ca acest aport se impune a se retine si a se raporta la masa de partaj, suma de 5.000 dolari U.S.A. urmand a fi convertita in lei la cursul valutar existent la data pronuntari hotararii.
Retinand o contributie diferita a sotilor la dobandirea bunurilor comune, cotele de proprietate au fost stabilite de catre prima instanta asupra universalitatii acestora si raportand contributia reclamantului dovedita, la universalitatea masei de partaj, instanta a retinut ca reclamantul are o cota de contributie de 61,59 % la dobandirea bunurilor comune, iar reclamanta o cota de contributie de 38,41% .
     Retinand ca masa de partaj se compune din cele doua imobile sus-mentionate si apreciind temeinicia cererii de partaj, instanta de fond a admis cererea de partaj, iar ca efect al partajului a atribuit reclamantului cele doua imobile ce compun masa de partaj, valoarea totala a masei de partaj retinandu-se ca este de 139.679,82 lei, din care 104.476,59 reprezinta valoarea apartamentului si 35.203,237 lei valoarea terenului.
     Instanta a considerat ca solutia atribuirii imobilului catre reclamant se justifica prin luarea in considerare a modalitatii de partajare solicitata de parti si dand eficienta principiului disponibilitatii partilor, cat si celui consfintit in art. 741 Cod civil, principiu ce calauzeste sistarea starii de coproprietate si regulilor ce guverneaza impartirea bunurilor, au fost atribuite astfel cele doua imobile reclamantului.
     Pentru egalizarea valorica a loturilor,  prima instanta a obligat reclamantul la 53.651,02 lei catre parata, cu titlu de sulta, iar in temeiul art. 276 Cod pr. civila a procedat la compensarea cheltuielilor de judecata si ca efect al compensarii parata a fost obligata la plata sumei de 1.794,25 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata catre reclamant.
     Impotriva acestei sentinte civile, in termen legal a formulat recurs reclamantul  ...   ... - calificat prin incheierea din 15 decembrie 2011 a Tribunalului Tulcea ca fiind apel, avand in vedere ca valoarea bunurilor din masa partajabila depaseste valoarea de 100.000 lei - criticand-o ca fiind netemeinica si nelegala.
     In motivarea apelului, reclamantul a aratat ca instanta de fond a ignorat probele administrate de el in cauza prin care a dovedit o cota de contributie cu mult mai mare decat cea stabilita de instanta si ca instanta a sustinut in mod eronat ca a solicitat in natura ambele bunuri, insa a omis sa precizeze ca cererea sa era conditionata de stabilirea unei cote de contributie de 90% in ceea ce priveste aportul sau  si numai in aceste conditii ar fi fost de acord sa primeasca ambele bunuri in natura.
     Sustine apelantul-reclamant ca instanta de fond a luat in considerare numai suma de 5.000 dolari ca aport suplimentar din partea sa, ceea ce este foarte putin fata de realitatea obiectiva, contributia sa fiind mai mult decat majoritara, aproape de 100%.
     Precizeaza apelantul-reclamant ca lucreaza de 11 ani in Spania si a solicitat o cota de contributie mai mare intrucat apartamentul este dobandit la cateva luni de la incheierea casatoriei cu bani pe care ii avea adunati inainte de casatorie, iar terenul ce face obiectul partajului a fost cumparat ulterior, acesta aflandu-se langa proprietatea bunicilor sai, cu intentia de a construi o casa.
     Sustine in continuare apelantul-reclamant ca martorii audiati in cauza au aratat in detaliu modul cum au fost dobandite bunurile ce fac obiectul iesirii din indiviziune, iar unii au perceput in mod direct faptul ca a muncit pentru a aduna banii necesari dobandirii apartamentului inainte de casatoria cu parata, iar la dosarul cauzei se afla si inscrisuri in acest sens, insa instanta nu a facut nici o analiza a acestor probe.
     Arata apelantul-reclamant ca intimata-parata nu a administrat nici o proba care sa demonstreze contrariul desi a incercat acest lucru, iar martorii propusi de aceasta nu au confirmat sustinerile sale, declaratiile acestor martori fiind elocvente in acest sens.
     Apreciaza apelantul-reclamant ca pretinsa contributie a intimatei-paratei nu poate fi cuantificata in nici un mod intrucat aceasta nu a fost incadrata in munca, nu au copii,  nu a prestat munca in gospodarie iar de menaj nici nu  poate fi vorba si este nedrept, ilegal si imoral ca aceasta, care "a fugit" cu un alt barbat,  sa profite de scurta perioada a casatoriei, de agoniseala si munca sa anterior casatoriei.
     Considera ca procentul de 10 % este mai mult decat indestulator pentru "mica" contributie a intimatei-parate, care incearca se prevaleze de prezumtia comunitatii de bunuri.
     Invedereaza apelantul-reclamant ca la instanta de fond a aratat in mod expres, inclusiv prin concluzii scrise, ca in situatia in care instanta stabileste o cota mai mare de "10%-15% pentru intimata-parata, solicita atribuirea apartamentului in natura, iar  paratei sa-i fie atribuit terenul in natura in totalitate sau in cota de 1/2,   cu obligarea acesteia la plata sultei corespunzatoare.
Examinand hotararea atacata sub aspectul motivelor de apel invocate, se retine ca apelul este intemeiat pentru urmatoarele considerente:
     In ce priveste primul motiv de apel,  si care se refera la stabilirea unei cote de contributie de 90% asupra bunurilor comune in ce-l priveste pe apelantul-reclamant, se retine ca este neintemeiat, motivat de imprejurarea ca nici unul dintre cei doi soti nu a facut dovada concludenta si certa  a veniturilor pretins a fi realizate din munca prestata in strainatate sau  in tara.
     Este adevarat ca reclamantul-apelant a depus la dosarul cauzei  inscrisuri privind veniturile obtinute de el in anul 2003, deci cu mult inainte de incheierea casatoriei cu intimata-parata, care a avut loc la data de 6.05.2006 si, in  acelasi timp, nu a facut dovada ca veniturile obtinute in Spania din salarii au fost trimise in tara in vederea achizitionarii apartamentului.
     Mai mult, martorii audiati in  cauza  au aratat ca ambele parti au realizat venituri din munca prestata in strainatate insa nu cunosc contributia fiecarei parti la dobandirea bunurilor si nici ce venituri castiga fiecare dintre ceri doi soti in timpul casatoriei.
     Martorii  ...  ...  si  ...   ... ,  au reliefat faptul ca, de la apelantul-reclamant cunosc aspectul ca  apartamentul celor doi soti a fost achitat cu banii economisiti de catre apelant inaintea incheierii casatoriei.
     Raportat insa la sustinerile apelantului-reclamant privind aportul sau de 5.000 de dolari la cumpararea apartamentului, aport necontestat de catre intimata-parata, in mod corect a retinut instanta de fond ca se poate retine o contributie diferita a sotilor la dobandirea bunurilor comune, respectiv apelantul-reclamant o cota de contributie de 61,59%,  iar intimata-parata o cota de contributie de 38,41%.
     Al doilea motiv de apel, se refera la  modalitatea de partajare a bunurilor si este intemeiat intrucat  la instanta de fond, inclusiv prin concluziile scrise, apelantul-reclamant a invederat faptul ca in situatia in care se stabileste o cota mai mare de 10-15% pentru intimata-parata, apelantului-reclamant sa-i fie atribuit  apartamentul, iar intimatei parate sa-i fie atribuit terenul.
     Pentru aceste considerente, urmeaza a admite apelul si a schimba in parte hotararea atacata cu privire la modalitatea de formare a loturilor si valoarea sultei.
Pe cale de consecinta, va fi atribuit apelantului-reclamant apartamentul situat in  ... , str.  ... , nr. 23, bl. A  ... , et. 1, ap. 5, judetul Constanta in valoare de 104.476,59 lei, iar intimatei-parate i se va atribui terenul in suprafata de 2.609 m.p. situat in intravilanul satului Salcioara, comuna  ... , judetul Tulcea, in valoare de 35.203,237 lei.
Totodata, vor fi obligati apelantul-reclamant la plata sumei de 18.447,79 lei, cu titlul de sulta catre intimata-parata si intimata la plata sumei de 1.222 lei, cheltuieli de judecata catre apelant.

6