Iesire din indiviziune

Dosar nr. 4615/333/2006
R O M A N I A
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA CIVILA
DECIZIE CIVILA Nr. 7/A
Sedinta publica de la 20 Ianuarie 2009
Instanta constituita din:
PRESEDINTE DIANA ELENA SIRGHI
Judecator MIRELA-CRISTINA TARLEA
Grefier CAMELIA APOSTOL

     Pe rol judecarea apelului civil privind pe reclamantii apelanti HAG, H M, H M M, parata apelanta  A C M  si pe paratul intimat F M-L, impotriva sentintei civile nr. 876 din 4 martie 2008 pronuntata de Judecatoria Vaslui,  avand ca obiect-iesire din indiviziune.
     La apelul nominal facut in sedinta publica  au lipsit partile.
     Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 13 ianuarie 2009 ce s-au consemnat in incheierea de sedinta din acea zi ce face parte integranta din prezenta decizie insa pentru ca aparatorul apelantei ACM sa depuna concluzii scrise la dosar, s-a amanat pronuntarea pentru astazi, cand, deliberand;

TRIBUNALUL,

     Asupra apelului civil de fata;
     Prin sentinta civila civile nr. 876 din 4 martie 2008 Judecatoria Vaslui a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor HMM si H M in cererea de iesire din indiviziune cu privire la succesiunea defunctei FG.
A respins actiunea formulata de reclamantii HMM, domiciliata  si H M, domiciliat in  in contradictoriu cu paratii ACM, domiciliata si FML cu acelasi domiciliu ca fiind formulate de persoane fara calitate procesuala activa.
A admis in parte actiunea civila formulata de reclamanta FAG,  cu domiciliul in contradictoriu cu paratii ACM, domiciliata si FMLu cu acelasi domiciliu.
A constatat deschisa succesiunea autoarei  FGa decedata la 15.02.1995.
A constatat ca au calitatea de mostenitori reclamanta FAG, in calitate de descendenta de gr.1 cu o cota succesorala de ? si sotul supravietuitor FMi cu o cota succesorala de ?.
A constatat ca masa succesorala este formata din:
     -1/2 din apartamentul situat in Vaslui,
     - bunurile mobile in valoare de 611 lei
     1) un sifonier cu 2 usi
     2) o biblioteca
     3) o masa de 12 persoane
     4) o vitrina
     5) un scaun de bucatarie
     6) o masa bucatarie
     7) un aragaz
     8) 3 covoare
     9 ) 4 carpete
     10) o perdea
A respins exceptia prescrierii dreptului de optiune succesorala  a paratului FML cu privire la succesiunea de pe urma defunctului FM.
A respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor H M M si HM cu privire la  dezbaterea succesiunii de pe urma autorului HM
A constatat ca au calitatea de mostenitori legali ai autorului FM, decedat la 14.12.2007, reclamanta FAG, paratii ACM si  FML, in calitate de descendenti de gradul I,   fiecare cu o cota de 1/3 din masa succesorala.
A constatat ca masa succesorala este formata din:
     -5/8 din imobilul situat in Vaslui,
     -1/4 din bunurile mobile
     1) un sifonier cu 2 usi
     2) o biblioteca
     3) o masa de 12 persoane
     4) o vitrina
     5) un scaun de bucatarie
     6) o masa bucatarie
     7) un aragaz
     8) 3 covoare
     9) 4 carpete
     10) o perdea
A constatat ca reclamanta FAG are o cota de 14/24 din imobilul apartament iar paratii ACM si F ML au fiecare  cate o cota de 5/24 din imobilul apartament.
A constatat ca reclamanta  FAG are o cota de 10/12 din bunurile mobile si fiecare dintre paratii ACM si FML au cate o cota de 1/12 din bunurile mobile.
A atribuit reclamantei FAGa in deplina proprietate urmatoarele bunuri in valoare de 134785 lei :
     - apartamentul situat in Vaslui,  in valoare de 134174lei
     - bunurile mobile in valoare de 611 lei
     1)un sifonier cu 2 usi
     2) o biblioteca
     3) o masa de 12 persoane
     4) o vitrina
     5) un scaun de bucatarie
     6) o masa bucatarie
     7) un aragaz
     8) 3 covoare
     9) 4 carpete
     10) o perdea
A obligat reclamanta sa achite fiecaruia dintre  parati sulta in cuantum de
28.002 lei , in termen de 4 luni de la comunicarea prezentei hotarari.
A admis in parte cererea reconventionala formulata de parata  AC M.
A obligat reclamanta FAG sa achite paratei ACM drept de creanta in valoare de 3325,97 lei, reprezentand imbunatatiri la apartament.
A constatat ca pasivul succesiunilor de pe urma autorului FM si G  este format din suma de  381 lei, reprezentand impozit la apartament.
A respins exceptia prescrierii dreptului la actiune cu privire la impozitul achitat de parata in perioada 23.11.2003-13 martie 2004.
A obligat reclamanta  FAG sa achite paratei ACM pasiv succesoral in cuantum de 222,25 lei, reprezentand impozit la apartament.
     Admite exceptia prescrierii dreptului la actiune cu privire la dreptul de creanta de 210  lei, reprezentand cheltuieli la asociatia de proprietari, drept de creanta solicitat pentru perioada 17.11.2003-13.03.2004.
     A respins cererea reconventionala formulata de parata avand ca obiect dreptul de creanta de 1010 lei, reprezentand cheltuieli la asociatia de proprietari, si dreptul de creanta reprezentand cheltuieli cu apa  solicitate pentru perioada 15 martie 2006 -17 oct. 2006.
     A obligat reclamanta sa achite paratei ACM cheltuieli de judecata de 23,45 lei si compenseaza diferenta de 220,6 lei
     A respins cererea reclamantilor HMM si HM de acordare a cheltuielilor de judecata.
     Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele:
     Autoarea FG a decedat la 15.02.1995 si au ramas in calitate de succesibili descendenti de gradul I copiii din prima casatorie: HMM, HM si copilul din a II-a casatorie cu FM - FAG.
     Pentru a dobandi calitatea de mostenitori, succesibilii trebuie sa-si manifeste dreptul de optiune succesorala prin acceptare in termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, conform art. 700 alin. 1 Cod civil.
     La data decesului autoarei, HM  avea varsta de 16 ani, fiind nascut la 15 mai 1978, astfel ca termenul de optiune succesorala se suspenda de drept conform art. 14 alin. 2 din Decretul 167/1958 pana la majoratul acestuia, respectiv pana la 15 mai 1996.
     Reclamantii HMM si HM nu au acceptat in termen de 6 luni succesiunea autoarei FG.
     Din depozitia martorei SE rezulta ca aceasta stia ca cei doi reclamanti nu au fost primiti de parata ACM in apartament fapt sustinut si de reclamanti prin cererea introductiva.
     De asemenea martora a aratat ca dupa decesul mamei, reclamantii H M si HMM au plecat din apartament; HM  a plecat ca urmare a unei situatii conflictuale intre sotul G si acesta. Ulterior martora a revenit si a aratat ca HMM era plecata din apartament cand mama sa a decedat datorita situatiei conflictuale cu ACM, HMM a aflat de la martora ca mama sa a decedat.
     Declaratia martorului I C nu este relevanta in privinta acceptarii de catre reclamati a succesiunii pentru ca acesta nu cunoaste daca cei doi reclamanti au locuit din apartament dupa decesul G.
     De asemenea declaratia martorei D M nu este relevanta pentru ca aceasta nu-i cunoaste pe cei doi reclamanti - HM si H MM.
     Starea conflictuala intre cei  reclamanti, pe de o parte, si parata AC M si sotul sau, pe de alta parte, nu reprezinta o cauza de intrerupere a cursului prescriptiei dreptului de  optiune pentru ca nu reprezinta un caz de forta majora ce presupune eveniment exterior, imprevizibil, inevitabil si invincibil care creeaza o impiedecare absoluta de a actiona.
     Reclamantii care au cunoscut de moartea mamei nu erau impiedecati absolut de a accepta succesiunea, ci aveau posibilitatea de a accepta expres succesiunea prin inscris autentic sau sub semnatura privata (conform art. 689 Cod civil) sau tacit prin alte acte decat administrarea bunului imobil (ex. cererea de partaj).
     Aceasta stare conflictuala nu poate justifica repunerea in termen de 6 luni, institutia reglementata de art. 19 din  Decretul 167/1958 pentru ca nu reprezinta o "cauza temeinic justificata".
     Doctrina a definit aceste cauze temeinic justificate drept imprejurari care nu au caracterul fortei majore si sunt exclusive de culpa; este deci vorba de piedici relative, nu absolute (enumerate in practica) existenta unor imprejurari speciale in care s-a aflat mostenitorul care l-au impiedecat sa afle de deschiderea succesiunii la care este chemat.
     Cei doi reclamanti se afla in culpa pentru ca nu au efectuat alte acte de acceptare expresa sau tacita, dupa decesul autoarei, deces despre care au stiut intrucat HM a participat la inmormantare iar HMM a aflat de la martora S E.
     Cererea de deschidere a succesiunii s-a realizat la 12.05.2006, mult dupa expirarea termenului de 6 luni.
     Procura de administrare (fila 294) incheiata la 16.01.1998 prin care reclamanta HMM si-a imputernicit fratele pentru ca in numele mandatarei sa administreze mostenirea ce revine de pe urma mamei, pana la revenirea in tara nu reprezinta un act de acceptare tacita a succesiunii pentru ca dateaza mult dupa expirarea termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii si pentru aceasta imputernicire nu se incadreaza in actele din care sa rezulte neindoielnic, vointa de acceptare a succesiunii (conform art. 689 Cod civil), din moment ce procura nu a fost urmata de acte materiale, de dispozitie, procedurale, de administrare definitiva a patrimoniului succesoral.
     Intrucat HMM si HM nu au acceptat tacit sau expres succesiunea defunctei FG, rezulta ca nu au calitate de mostenitori legali si se va admite exceptia lipsei calitatii procesuale active, ca urmare a prescrierii dreptului de optiune succesorala.
     In consecinta mostenitorii legali ai autoarei F G sunt reclamanta F A-G, in calitate de descendent de gradul I, cu o cota succesorala de ? si sotul supravietuitor F M (conform extrasului din registrul de casatorie - fila 188) cu o cota de ?.
     In timpul casatoriei autorilor, incheiata la 25.12.1986, autoarea F G a dobandit prin contractul de vanzare-cumparare nr. 15461/1994, imobilul situat in Vaslui
     In temeiul art. 30 Codul familiei acest bun beneficiaza de prezumtia comunitatii bunurilor si face obiectul dreptului de proprietate in devalmasie; astfel fiecareia dintre autori le revine cota de ? din bun.
     In consecinta masa succesorala de pe urma defunctei F G este formata din ? din apartament.
     Din masa succesorala mai fac parte urmatoarele bunuri mobile:
1) un sifonier in 2 usi
2) o biblioteca
3) o masa  de 12 persoane
4) o vitrina
5) un scaun de  bucatarie
  6) o masa bucatarie
  7) un aragaz
  8) 3 covoare
  9) 4 carpete
  10) o perdea
- in valoare de 611 lei.
     Aceste bunuri mobile sunt bunurile despre care martora S E afirma ca le-a vizualizat, pe care autoarea le avea inainte de a se fi casatorit cu F M si care dupa decesul autoarei G au ramas in apartament si au fost stapanite de reclamanta FA G si parata ACM.
     Se retin in masa bunurile enumerate de martora S E si gasite de expert in materialitate pentru ca din alte probe nu rezulta ce s-a intamplat cu bunurile care nu au fost identificate de expert.
     Nu vor fi retinute in masa bunurile de la lit. B.2 din expertiza (bunuri mobile luate de parata ACM) pentru ca expertul nu explica de unde a dedus ca acele bunuri au fost luate de parata ACM si pentru ca acest aspect depaseste atributiile expertului.
     Nu se vor retine carti in masa succesorala pentru ca martorul nu precizeaza cate carti; nu se va retine radio pentru ca martorul sau este sigur cu privire la existenta acestui bun in casa, dulapul suport TV nu este prevazut de martor ca existand in masa succesorala.
     Nu vor fi retinute recamiere si un fotoliu pat pentru ca expertul a identificat mai multe canapele iar fotoliu pat nu a fost gasit de expert.
     Lista de inventar (fila 104) nu va fi retinuta ca proba pentru a dovedi existenta bunurilor mobile proprii ale defunctei pentru ca acest inventar s-a realizat la o data neprecizata si ca urmare a inventarului se constata o serie de bunuri in imobilul din Vaslui, bl. 125, sc. B, ap.11, imobil unde nu  a locuit defuncta.
     La 14.12.2007 a decedat autorul F M; prin incheierea din 12.06.2003 a Judecatoriei Vaslui mentinuta prin decizia civila nr. 13/A/14.01.2004 a Tribunalului Vaslui, irevocabila (fila 95 si urm.) prin respingerea recursului, s-a stabilit cu autoritatea de lucru judecat ca de pe urma defunctului FM au ramas mostenitorii ACM, FML (copiii din prima casatorie) si F AG, copil din casatoria cu F G, in calitate de descendenti de gradul I, cu o cota succesorala de 1/3 din masa.
     Cotele stabilite prin acea incheiere vizeaza un alt imobil dobandit prin mostenire legala de pe urma succesiunii defunctei FA, la care vin ACM si A M L si de pe urma succesiunii defunctului  F M la care vin cei doi si FAG.
     Din cererea introductiva precizata (fila 259) rezulta ca HMM si HM nu pretind vreun drept la succesiunea de pe urma defunctului FM.
     In consecinta exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor H M M si H M cu privire la succesiunea autorului  H M va fi respinsa.
     Exceptia prescrierii dreptului de optiune succesorala a paratului FM L invocata la termenul din 26.02.2008 va fi respinsa.
     Prin incheierea din 12.06.2003 a Judecatoriei Vaslui irevocabila s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat ca paratul FML are calitate de mostenitor al autorului FM.
     Parata ACM a motivat exceptia prescrierii dreptului de optiune succesorala a paratului FML pe faptul ca a incercat sa doseasca bunurile succesiunii prin vanzarea unui bun al succesiunii cu acte false, fapta pentru care a fost condamnat penal.
     Din art. 703 Cod civil rezulta ca erezii care au dat la o parte sau au ascuns bunurile unei succesiuni nu mai au facultatea de a se lepada de dansa si nu pot lua nici o parte din lucrurile date la o parte sau ascunse.
     Astfel, efectele acestor fapte constau in acceptarea fortata a mostenirii si care presupune considerarea mostenitorului ca acceptant pur si simplu si decaderea mostenitorului din drepturile succesorale asupra bunurilor sustrase sau ascunse numai in raport cu comostenitorii fraudati.
     Prin sentinta penala nr. 2836/25.10.2001 a Judecatoriei Vaslui, FM L a fost condamnat pentru faptele de a declara la Primarie ca acesta impreuna cu sora sa ACM sunt mostenitorii lui F M de a falsifica buletinul paratei A C M si a incheia contract de vanzare-cumparare avand ca obiect imobilul situat in str. Vaslui, contract semnat de paratul F M L in calitate de vanzator si numitul B V, in calitate de cumparator.
     Paratul FML care a savarsit aceste fapte cu privire la un alt imobil decat cel ce face obiectul prezentului partaj este considerat ca a acceptat pur si simplu, ceea ce-i confera calitatea procesuala pasiva.
     Intrucat prin incheierea de admitere in principiu din 12.06.2003 a Judecatoriei Vaslui s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat ca paratul FM L are calitate de mostenitor legal al defunctului FM, rezulta ca dreptul de optiune s-a  exprimat in termen de 6 luni si in cauza nu se mai poate analiza daca dreptul de optiune succesorala s-a exprimat in termen sau nu pentru ca s-ar inlatura autoritatea de lucru judecat.
     In consecinta se va respinge exceptia prescrierii dreptului de optiune succesorala.
     Masa succesorala partiala a defunctului FM solicitata a fi partajabila in prezenta cauza, este formata din: 5/8 din imobilul situat in Vaslui, (1/8= prin mostenire legala de la FG, ? intrucat este bun dobandit in timpul casatoriei) si din ?  din bunurile mobile       (mostenite de la sotia sa).
     In consecinta reclamanta FAG are o cota de 14/24 din imobil (3/8 dobandit prin mostenire de la mama sa, 5/24 dobandit prin mostenire de la tatal sau) iar fiecare dintre parati ACM si FML au cate o cota de 5/24 din imobilul apartament.
     Reclamanta FAG are o cota de 10/12 din bunurile mobile iar fiecare dintre parati are cate o cota de 1/12 din acestea.
     La formarea loturilor cu privire la imobil se va tine seama de criteriile prevazute de  art. 673 indice 9 Cod procedura civila incidente in cauza, respectiv cota majorata a reclamantei - 14/24, fata de cota  de 5/24 pe care o are parata A CM, imprejurarea ca reclamanta nu are o locuinta in proprietate spre deosebire de parata ACM - are in proprietate locuinta situata in com. Muntenii de Jos (fila 63), imprejurarea ca parata se afla in strainatate de cativa ani.
     Imbunatatirile realizate de parata la imobil sunt de o valoare redusa raportat la valoarea integrala a imobilului, respectiv de 3325,97 lei din valoarea actuala de vanzare a imobilului de 137.500 lei.
     Acest drept de creanta al paratei, singurul criteriu favorabil paratei, nu justifica atribuirea imobilului catre aceasta.
     In consecinta se va atribui  reclamantei imobilul situat in, in valoare de 134174 lei (fara imbunatatirile evaluate de expert la valoarea de 3325,97 lei si stabilite a fi realizate in perioada 1999 - 2007, dupa deschiderea celor 2 succesiuni).
     Bunurile mobile retinute in masa vor fi atribuite reclamantei intrucat aceasta are o cota de 10/12 din aceste bunuri, majora fata de parati, sunt bunuri de o valoare redusa necesare folosirii imobilului si pentru ca parata nu a solicitat atribuirea lor.
     In temeiul art. 673 indice 10 alin. 4 Cod procedura civila se va obliga reclamanta sa achite fiecaruia dintre parati sulte in cuantum de 28002 lei, corespunzatoare cotelor succesorale, si se va stabili termen de 4 luni pentru achitarea acestei sulte.
     Cererea reconventionala formulata de parata ACM va fi admisa in parte.
     Din expertiza in constructii efectuat de expertul Boca Gheorghe din actele (fila 148 - 156) si din declaratiile martorului Ilie Constantin rezulta ca parata A CM a facut imbunatatiri la apartament dupa deschiderea celor doua succesiuni, constand in montat usa metalica, apometre, instalatii pentru gaz.
     Aceste imbunatatiri, impreuna cu materialele necesare pentru realizarea acestor imbunatatiri, nu fac obiectul partajului succesoral, ci dau nastere dreptului de creanta al paratei FCM, pe temeiul in drept imbogatire fara justa cauza.
     Prin permisiunea de catre reclamanti a stapanirii de catre parata a imobilului, reclamanta a recunoscut dreptul de creanta al paratei.
     Parata ACM a solicitat prin cererea reconventionala partajarea pasivului succesoral.
     Componenta acestui pasiv a fost precizata la 14 februarie 2008 (prin precizari fila 256).
     Astfel s-a precizat ca pasivul succesoral este format din suma de :
     1) 381 lei reprezentand impozit achitat in perioada 23.11.2003 - 23.10.2006
     2) 1220 lei reprezentand cheltuieli aferente asociatiei de proprietari achitate de parata in perioada 17.11.2003 - 30.10.2006
     3) cheltuieli cu apa si canalizare, efectuate in perioada 15.03.2006 - 19.10.2006 (astfel cum sunt specificate in sedinta publica din 26.02.2008.
     Pasivul succesoral si dreptul de creanta este solicitat de la reclamantii acceptanti, astfel cum se precizeaza la termenul din 26 februarie 2008.
     Din pasivul celor doua succesiuni face parte exclusiv suma de 381 lei reprezentand impozit achitat de parata ACM in perioada 23.11.2003 - 23.10.2006.
     Impozitul platit de un mostenitor reprezinta o sarcina succesorala (conform art. 774 Cod civil) pentru ca aceasta obligatie nu exista la data decesului in patrimoniile celor  doi mostenitori, ci se naste in persoana mostenitorilor ulterior deschiderii succesiunilor.
     Plata impozitului reprezinta cheltuielile pentru administrarea mostenirii, in care se includ taxe si impozite pentru bunurile succesiunii.
     Exceptia prescrierii  dreptului paratei ACM de a solicita impozit acumulat in perioada 23.11.2003 - 13.03.2004, va fi respinsa pentru ca dreptul de regres al mostenitorului care a platit peste cota sa, drept prescriptibil (conform deciziei Tribunalului Suprem nr.111/1978), este intrerupt prin recunoasterea datoriei de catre reclamanta acceptanta si de paratul FM, recunoastere rezultand din permisiunea ca parata ACM sa posede bunul imobil succesoral.
     Parata ACM a posedat imobilul pana cand reclamanta FAG a intrat in stapanirea acestuia, in cursul prezentului proces.
     In consecinta se va respinge exceptia prescrierii dreptului la actiune cu privire la  impozit.
     Parata a facut dovada achitarii impozitului solicitat in valoare de 381 lei cu chitantele (fila 226 - 230).
      Reclamanta va fi obligata sa achite paratei ACM pasivul succesoral in cuantum de 222,25 lei, calculata conform cotei succesorale asupra imobilului.
     Din art. 778 si 1053 alin. 1 Cod civil rezulta ca mostenitorul "solvens" (care a platit datoria succesiunii poate cere de la comostenitori partea ce fiecare dintre ei era obligat a plati.
     Cheltuielile aferente asociatiei de proprietari si cu apa si canalizare nu reprezinta pasiv succesoral pentru ca nu reprezinta datorie, care  exista in patrimoniul defunctilor, si nici sarcina succesorala intrucat nu este necesara pentru administrarea bunurilor succesorale.
     Aceste cheltuieli au fost pentru asigurarea confortului paratei care a locuit  in imobil si nu pentru administrarea bunului. Tribunalul Suprem a stabilit prin decizia nr. 111/1978 ca reprezinta pasiv succesoral cheltuieli de inmormantare, impozite si taxe.
     Cererea de obligare a reclamantilor la cheltuielile cu asociatia, achitate de parata in perioada 17.11.2003 - 13.03.2004 sunt prescrise pentru ca cererea reconventionala a fost depusa la 13.03.2007 (fila 70).
     Cu actele depuse, parata a facut dovada ca a achitat suma de 210 lei pentru perioada 17.11.2003 - 13.03.2004.
     Dreptul la actiune este prescris pentru aceasta suma conform art. 3 alin.1 Decret 167/1958.
     Cererea reconventionala de obligarea reclamantilor acceptanti la plata creantei de 1010 lei reprezinta cheltuieli la asociatia de proprietari si a creantei, reprezentand cheltuieli cu apa pentru perioada 15.03.2006 - 17.10.2006 - se va respinge ca neintemeiata pentru ca acesta nu reprezinta pasiv succesoral iar reclamantii nu au obligatia de a le suporta, ci beneficiarii prestarilor, respectiv parata care a locuit in imobil.
     In consecinta a admis in parte cererea reconventionala, a admis in parte actiunea.
     In temeiul art. 274 Cod procedura civila a obligat reclamanta sa achite paratei ACM cheltuielile de judecata si a compensat diferenta de 220,6 lei.
     Cererea reclamantilor HMM si HM de acordare a cheltuielilor de judecata a respins  iar capatul accesoriu are soarta principalului.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel  parata ACM
si reclamantii HAG, HM, HMM, criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
Apelanta ACM critica sentinta  pentru urmatoarele motive.
1.in mod gresit instanta de fond respinge  exceptia prescriptiei dreptului de optiune succesorala a lui FML la succesiunea lui FM deoarece acesta este strain de succesiune c a urmare a faptului ca a dosit din bunurile succesorale.
Instanta de fond s-a pronuntat asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active a lui FML pe care apelantul nu a invocat-o  si a omis sa se pronunte asupra cererii referitoare la  pierderea calitatii de mostenitor al acestui parat, situatie in care impune casarea cu trimitere spre rejudecare.
2. In mod gresit instanta a stabilit cotele ce se cuvin mostenitorilor. Acestea urmeaza sa fie refacute in cazul in care se va constata ca paratul F M este strain de succesiune.
3. In mod gresit in masa de impartit au fost incluse bunurile mobile enumerate in dispozitiv pentru ca s-a facut dovada ca acestea au o vechime  considerata in timp ceea ce a  dus la degradarea lor, iar pe de alta parte  sustine apelantul ca a probat ca au fost lasate in imobilul in care a locuit cand erau copii si  au fost parte din ele distruse ca urmare a uzurii, iar o parte, lasate in grija lui FML, au fost risipite.
Instanta s-a marginit in a le enumera fara sa le individualizeze ca valoare de sine statatoare si raportat acestui criteriu, loturile sunt alcatuite fara a se raporta la valorile reale ale bunurilor.
3. Gresit  a fost respinsa si cererea sa de plata a dreptului de creanta in suma de 1010 lei reprezentand cheltuieli la asociatiile de proprietari si la apa si gunoi, iar motivarea este gresita deoarece aceste cheltuieli includ in sarcinile  mostenitorii si trebuie sa fie suportate in mod egal de mostenitori.
Apelantii HAG, HM, HMM, critica sentinta  pentru urmatoarele motive:
1.Gresit prima instanta a admis exceptia  lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor HM si M  pentru ca nu au acceptat succesiunea defunctei F G, bazandu-se doar pe depozitia martorei S E si inlaturand ca nerelevante pe cele ale martorilor D M si I C. Sustin apelantii ca declaratia martorei S E este ambigua ti neconcludenta.
Instanta a inlaturat de la mostenire pe acesti doi reclamanti fara a avea suficiente probe care coroborate sa conduca la concluzia ca acestia nu au acceptat succesiunea in mod tacit. Nu s-a avut  in vedere modalitatea in care parata a intrat in posesia apartamentului, ca s-a folosit de starea de minoritate  a succesoarei FA asupra carei a savarsit ulterior violente ce au dus la ridicarea tutelei, ca intre reclamanti si tatal acestora, F M, a existat din totdeauna o stare conflictuala care a impiedicat o buna convietuire intre acestia si s-a soldat cu inlaturarea prin violenta a reclamantilor de la o eventuala folosire a bunurilor mostenirii. Mai sustin apelantii ca la decesul lui F G, copii acesteia aveau o varsta frageda  si chiar daca la scurt timp au devenit majori nu au avut posibilitatea reala de a -si  manifesta vointa de a accepta succesiune.
2. Instanta trebuia sa includa in masa succesorala toate bunurile mobile identificate de expert conform bunurile mobile identificate de expert conform listei(un numar de 29 obiecte) precum si un numar de opt obiecte luate de parata AC din imobil. Se solicita includerea in masa de  impartit a tuturor bunurilor evidentiate de expert de la punctele B1 si B2.
3.In mod gresit instanta atribuie toate bunurile mobile catre reclamanta cu obligarea acesteia la sulta, desi exista posibilitatea sa fie impartite in natura dupa cotele cuvenite.
     Apelurile sunt neintemeiate  pentru considerentele pe care le vom expune in continuare:
Calitatea procesuala activa  a reclamantilor HM si HM a fost analizata de prima instanta in baza probatoriului administrat la fond si in mod corect a fost admisa exceptia lipsei calitatii lor procesual active motivat de faptul ca acestia  nu au acceptat succesiunea mamei lor in termenul prevazut de lege. La data decesului lui FG, apelanta HM era majora si nu mai locuia cu mama sa asa cum a declarat chiar martora S E. In privinta apelantului H M, asa  cum arata si instanta de fond, termenul de optiune succesorala s-a suspendat pana la majorat. Incepand cu data de 15 mai 1996(data la care acesta a implinit varsta de 18 ani) acesta nu a efectuat acte de acceptare tacita sau expresa a mostenirii.
Depozitia martorei SE este nerelevanta sub acest aspect.
     Starea conflictuala dintre reclamantii si parata ACM nu reprezinta un impediment absolut pentru ca apelantii sa accepte succesiunea.
     Motivele 2 si 3 de apel sunt neintemeiate.
Corect  au fost incluse in masa de succesorala doar acele bunuri mobile care au fost vizualizate de catre expertul merceolog si care au fost confirmate prin declaratii de martori ca au apartinut defunctei FG.
Pretentia reclamantilor de a fi incluse in masa de impartit si bunurile mobile evidentiate de expert la punctul B1 si B2 nu poate fi admisa deoarece  nu s-a probat ca acestea au apartinut cu certitudine defunctilor si ca o parte ar fi fost luate de parata AC.
Avand in vedere cota majorata a reclamantei HAG, faptul ca i-a fost atribuit apartamentul in care se gaseau bunurile mobile si ca o perioada de timp s-a folosit de aceste bunuri, constituie criterii care justifica atribuirea reclamantei mentionate, a tuturor bunurilor mobile.
In raport de incheierea din 12.06.2003 si a sentintei penale nr. 2836/25.10.2001, instanta de fond era obligata sa constate ca paratul FM L are calitate de mostenitor a defunctilor sai parinti. In consecinta, in mod  legal instanta de fond a respins exceptia prescrierii dreptului de optiune succesorala invocata la  judecata in prima instanta a cauzei de catre apelanta-parata A CM.
Instanta de prim grad nu s-a pronuntat pe altceva decat s-a cerut asa cum sustine apelanta ACM si  totodata a raspuns atat prin dispozitiv cat si prin considerente la toate exceptiile invocate de aceasta apelanta.
Includerea in masa succesorala a bunurilor mobile are la baza materialul probator al cauzei,  iar faptul ca o parte din bunuri sunt degradate nu reprezinta un motiv pentru a le inlatura din masa, fiind avuta in vedere valoarea reala a acestor bunuri astfel cum a fost determinata de expert in raportul de expertiza.
Cheltuielile la asociatia de proprietari si cele reprezentand c/val. serviciilor de furnizare a apei si de salubritate au fost facute in perioada in care apelanta AC a folosit in exclusivitate imobilul succesoral si ca atare ea trebuie sa le plateasca,  neputand fi incluse in pasivul succesoral.
Pentru motivele expuse, tribunalul in baza art. 296 Cod propc. Civila va respinge ca neintemeiate apelurile declarate  de HAG, HMM, HM si ACM impotriva sentintei civile nr. 876 din 04.03.2008 pronuntata de Judecatoria Vaslui pentru care o pastreaza.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII

DECIDE
Respinge apelurile declarate de HAG, HM, HMM, ACM impotriva sentintei civile nr. 876 din 4 martie 2008 pronuntata de Judecatoria Vaslui, pe care o pastreaza.
Definitiva.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
     Pronuntata in sedinta publica , azi 20 Ianuarie 2009.