civil-pretentii

Dosar nr. 7780/94/2010
R O M A N I A
TRIBUNALUL ILFOV
SECTIA CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 10A
SEDINTA PUBLICA DE LA 14 IANUARIE 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE - D.A.
JUDECATOR - E.M.
GREFIER - R.M.

Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta PRUNDEANU MARIA impotriva sentintei civile nr.3964/11.07.2012 pronuntata de Judecatoria Buftea, in dosarul nr.7780/94/2012, in contradictoriu cu intimatul TARANU DANUT IOAN, avand ca obiect pretentii.
Dezbaterile si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica din data de 07.01.2014, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, fiind parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 14.01.2014, pentru cand, in aceeasi compunere a hotarat urmatoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberand asupra apelului civil de fata, instanta constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de 11.08.2010, reclamanta, Prundeanu Maria a solicitat in contradictoriu cu paratul Taranu Danut Ioan, obligarea acestuia sa-i restituie suma de 50000 de Euro si la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii reclamanta arata ca a inceput sa convietuiasca cu paratul impreuna cu mama si fiica acestuia in imobilul proprietatea mamei paratului din luna februarie 1995 achizitionand o serie de bunuri, electronice si electrocasnice, autoturism Marca Dacia Logan. Cu privire la imobilul in care au locuit din banii sai si ai paratului , timp de 16 ani cat a durat convietuirea au efectuat o serie de lucrari cu acordul proprietarului  si au avut ca efect sporirea substantiala a valorii imobilului.
Starea de concubinaj a luat sfarsit in luna iulie 2010.
In drept, reclamanta si-a intemeiat cererea pe disp. art.1191 Cod civil solicitand proba cu inscrisuri, martori , interogatoriu si expertize de specialitate.
Reclamanta prin incheierea de sedinta din data de 27.01.2011 a fost scutita de plata taxei judiciare de timbru de 5.911 lei.
Prin sentinta civila nr. 3964/11.07.2012 pronuntata de Judecatoria Buftea, in dosarul nr.7780/94/2012 a fost respinsa actiunea formulata de reclamanta Prundeanu Maria ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut urmatoarele:
Instan?a a re?inut ca imboga?irea fara justa cauza este faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic. Condi?iile juridice ale intentarii ac?iunii in restituire sunt absen?a unei cauze legitime a maririi patrimoniului unei persoane in detrimentul alteia ?i absen?a oricarui alt mijloc juridic pentru recuperarea de catre cel care ?i-a mic?orat patrimoniul.
Din probatoriul administrat (interogatoriu - filele 212/218, declaratie martor  - fila 417) rezulta ca intre parti a existat o relatie de concubinaj din anul 1999/2000 pana in anul 2010, perioada in care partile au convietuit impreuna in imobilul din Str. Bancii, nr. 25, Chitila, judetul Ilfov.
Instanta a retinut ca din probatoriul administrat in cauza nu rezulta contributia exclusiva a reclamantei cu privire la bunurile aratate (bunuri electrocasnice, bunuri electronice) astfel incat nu se poate cuantifica in concret contributia acesteia. Instanta apreciaza ca reclamanta in relatia sa de concubinaj cu paratul a avut o contributie la achizitionarea unor bunuri, dar din probatoriu nu rezulta fara dubiu cuantumul sumelor de bani. Mai mult, cu privire la imbunatatirile aduse casei din Str. Bancii, nr. 25, Chitila, judetul Ilfov, instanta retine ca reclamanta a inteles sa se indrepte impotriva paratului tot in baza imbogatirii fara justa cauza. Desi raportul de expertiza efectuat in cauza de expert Stan Florentina (fila 343) identifica si evalueaza anumite imbunatatiri acesta lucru nu conduce in mod neechivoc la probarea contributiei avute de reclamanta, in lipsa coroborarii cu alte probe (inscrisuri , interogatoriu).  Facturile fiscale depuse la dosar care au avut ca obiect cumpararea de materiale de constructii au fost emise pe numele paratului. Nu a fost probat ca aceste sume au fost remise paratului de catre reclamanta.
Prin urmare din probatoriul administrat nu rezulta ca intre parti s-ar fi stabilit raporturi juridice, care sa fi determinat aplicarea institutiei imbogatirii fara justa cauza. Or, in speta, avand in vedere si dispozitiile art. 1169 Cod civil care reglementeaza principiul general potrivit cu care "cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca", reclamantei ii revenea sarcina probei in dovedirea tuturor elementelor care ar fi atras raspunderea civila a paratului.
Impotriva acestei sentinte a formulat apel reclamanta Prundeanu Maria solicitand incuviintarea refacerii sau completarii probelor administrate de prima instanta, precum si administrarea altor probe necesare in solutionarea cauzei; schimbarea in tot sau in parte hotararea atacata deoarece este o hotarare nelegala si netemeinica si, nu imi poate fi respinsa in intregime cererea pentru motivul ca instanta, desi recunoaste ca am avut o contributie la achizitionarea unor bunuri in timpul convietuirii mele cu intimatul, nu imi poate cuantifica in mod concret aceasta contributie.
In motivarea cererii, apelantul a aratat ca in mod gresit prima instanta a mai motivat in considerentele sentintei civile nr. 3694/11.07.2012 ca facturile fiscale depuse la dosarul meu de judecata care au avut ca obiect cumpararea de materiale de constructii au fost emise pe numele paratului. Nici aceasta motivare nu se argumenteaza astfel deoarece in cazul concubinilor, bunurile devin proprietatea comuna pe cote-parti pentru fiecare in proportia in care au contribuit la achizitionarea lor, indiferent pe numele caruia dintre ei s-a facut actul de cumparare, iar dovada cu martori este admisibila pentru a se dovedi contributia concubinului la achizitionarea unui bun. In raporturile patrimoniale dintre concubini sunt aplicabile dispozitiile de drept comun care reglementeaza proprietatea pe cote-parti, in masura in care este dovedita existenta unei asemenea proprietati.
S-a decis de asemenea, ca, in cazul concubinilor nimic nu impiedica sa se constate existenta unui drept de proprietate comuna pe cote-parti al concubinilor asupra bunurilor dobandite de ei, in raport de contributia fiecaruia dintre ei.
Contributia concubinilor la dobandirea bunurilor in timpul convietuirii lor este o chestiune de fapt si poate fi lamurita (cum s-a si produs de altfel, in cadrul procesului de Ia prima instanta) pe baza probelor ce se administreaza. In cazul concubinajului, dovada proprietatii indivize trebuie facuta in raport de fiecare bun, nu in raport de totalitatea bunurilor.
In cazul unui partaj intre concubini, fiecare parte trebuie sa dovedeasca ca la dobandirea fiecarui bun. Partea care dovedeste ca a contribuit efectiv la dobandirea bunurilor va deveni proprietar exclusiv. Regimul comunitatii de bunuri se aplica doar sotilor, nu si concubinilor.

A mai mentionat apelanta ca toate aceste bunuri la care am contribuit si eu au ramas in proprietatea intimatului si acesta refuza sa imi restituie sumele de bani pe care i le-am dat in cuantum apreciat si dovedit de mine la 50000 Euro. Am aratat prin adeverintele de venit traduse in limba romana de un traducator atestat ca veniturile mele erau net superioare celor ale intimatului, care avea si pe fiica lui minora si eleva in intretinere la acea data.
Din expertiza tehnica de specialitate constructii efectuate in cauza a reiesit practic, ca in timpul convietuirii noastre s-a efectuat din banii mei, o constructie complet noua in imobil proprietatea mamei paratului. In cazul in care concubinii ridica o constructie pe terenul proprietatea unei terte persoane , se aplica regula accesiunii , astfel ca proprietarul terenului dobandeste dreptul de proprietate asupra constructiei, cu obligatia de a-i despagubi pe cei care au edificat-o. Punerea unei sume de bani la dispozitia concubinului pe care acesta a investit-o in edificarea unei constructii locuinte case genereaza un drept de creanta impotriva concubinului titular.
In ceea ce priveste dreptul de proprietate al partilor asupra acestor bunuri realizate impreuna doctrina si practica judiciara au retinut ca prezumtia de comunitate asupra bunurilor nu opereaza si pentru concubini, dispozitia prevazuta de art. 30 din Codul familiei fiind aplicabila numai bunurilor dobandire in timpul casatoriei, astfel incat concubinii nu pot fi considerati in baza legii proprietari in devalmasie asupra bunurilor dobandire in timpul convietuirii lor. Aceasta nu impiedica insa constatarea pe baza conventiei lor, exprese ori tacite, ca bunurile s-au dobandit pentru a fi proprietatea lor indiviza, in raport de contributia fiecaruia, indiferent pe numele caruia dintre ei a fost achizitionat bunul, fiind indreptatit fiecare dintre ei sa faca dovada, potrivit dreptului comun, inclusiv prin prezumtiile reglementate de art. 1203 din Codul civil, ca a dobandit bunul, prin contributia materiala comuna.
Astfel, pe fondul cauzei, ceea ce trebuia sa dovedesc eu in calitate mea de reclamanta potrivit art. 1169 cod civil este ca intentia noastra, a concubinilor a fost acea de a dobandi bunurile in coproprietate si am contribuit material in acest sens, lucru pe care l-am dovedit. In mod gresit, prima instanta a retinut ca nu poate corobora rezultatul expertizei tehnice constructii cu celelalte probe din dosar, cand chiar din interogatoriul martorei intimatului sunt numita cand chiriasa, cand concubina.
Instanta a constatat ca toti martorii audiati in cauza (chiar daca au fost ai paratului) au confirmat relatia de concubinaj dintre parti, relatie care a avut caracter de continuitate si a durat o perioada indelungata de timp, aproape 15 ani- noi locuind si gospodarind impreuna, in perioada in care eu, sezonier, am fost plecata la munca in strainatate trimitandu-i bani intimatului de care el s-a folosit aici in tara.
A mai aratat ca instanta trebuia astfel sa aprecieze ca aceasta stare de fapt prezuma ca Intre parti a existat o conventie tacita ca toate bunurile dobandite de noi sa fie ori sa constituie proprietatea noastra indiviza, noi comportandu-ne ca o adevarata familie.
Chiar si in cazul actiunii fondate pe imbogatire fara justa cauza, chiar daca in materie de probatiune Codul civil are reguli stricte in privinta valorii, se poate face aplicarea dispozitiilor art. 1198 cos civil, concubinul fiind in imposibilitate morala (data fiind afectiunea care exista in cuplu) de a preconstitui un inscris doveditor al contributiei sale la sporul de valoare adus bunului celuilalt concubin.
In ceea ce priveste cota de contributie a partilor la dobandirea bunurilor instanta nu a retinut ca subsemnata am fost plecata o perioada mai indelungata de timp la munca in strainatate, chiar daca sezonier, respectiv aproximativ 8 ani conform actelor de angajare din Spania in timp ce paratul a muncit in tara o leafa considerabil mai mica, (a se vedea inscrisuri de venituri de la dosar).
A mai aratat ca a intemeiat aceasta actiune pe imbogatirea fara justa cauza, deoarece in speta de fata este tocmai acea situatie in care are loc o marire a patrimoniului intimatului Taranu Danut Ioan fara ca pentru aceasta sa existe un temei legitim precum imbunatatirile pe care eu le-am facut la casa in care am locuit amandoi or, prima instanta in mod gresit a retinut ca, din probatoriul administrat in cauza nu rezulta ca intre noi s-ar f stabilit raporturi juridice, acesta nefiind scopul, finalitatea si cauza acestui probatoriu ci, dovedirea maririi patrimoniului intimatului odata cu micsorarea patrimoniului meu cu existenta acestei legaturi, cauze unice, fapt care a fost starea noastra de concubinaj, convietuirea nostra si faptul ca castigurile mele au fost net superioare lui.
In drept: dispozitiile art. 282-298 C. Proc. Civ.
La data de 26.06.2013, intimatul a depus al dosarul cauzei intampinare solicitand respingerea apelului ca nefondat.
A mai aratat intimata si ca solutia este legala si temeinica. Asa cum a aratat si la instanta de fond, actiunea in pretentii astfel cum a fost formulata si calificata este neintemeiata intrucat reclamanta apelanta nu a facut dovada existentei sumei pretinse si ca aceasta suma a fost acceptata de mine, astfel incat sa existe o marire a patrimoniului meu in defavoarea patrimoniului reclamantei-apelante.
Mai mult decat atat, reclamanta-apelanta arata in motivarea actiunii ca a convietuit impreuna in imobilul proprietatea mamei sale, ca a achizitionat o serie de bunuri si s-au efectuat imbunatatiri la imobilul unde a convietuit.
Chiar daca s-a mers pe calea actiunii in pretentii intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza, in masura in care pretentiile ar fi fost dovedite, restituirea trebuia facuta tot in natura si nu sub forma unei sume de bani. Numai in masura in care aceasta restituire nu mai este posibila se trece la restituirea prin echivalent. Deci, in masura in care reclamanta apelanta reusea sa dovedeasca, prin probe solide si de necontestat, pretentiile sale, restituirea se facea in principiu in natura. Intentia reclamantei apelante a fost aceea de a obtine o suma considerabila de bani 50000 euro si nu de a lichida starea de concubinaj atipic care a existat.
S-a mai aratat ca hotararea instantei de fond este legala si temeinica tocmai pentru ca apelanta reclamanta nu a dovedit existenta sumei pretinse si nici oferirea si acceptarea acestei sume de catre mine, pe de o parte, iar pe de alta parte, poate fi aleasa calea unei actiuni intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza numai daca nu exista posibilitatea intentarii unei alte actiuni in justitie, cunoscut fiind faptul ca actiunea in restituire intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza are caracter subsidiar.
A aratat ca este adevarat ca a convietuit impreuna in perioada 2000 - 2010, insa aceasta convietuire a fost intrerupta de perioadele de doua-trei luni cand pleca in Spania la munci cu caracter sezonier si alte asemenea perioade cand pleca la parintii sai in judetul Calarasi unde se afla fiul sau dintr-o alta relatie. Astfel, concubinajul a fost atipic si in nici un caz nu s-a bazat pe un buget comun. Veniturile obtinute din munca prestat erau mici, neandestulatoare chiar pentru intretinerea propriei persoane si a fiului sau pe durata unui an, astfel incat nici nu se poate lua in discutie o marire a patrimoniului meu care sa se bazeze pe contributia reclamantei-apelante. Asa cum rezulta din probele administrate la instanta de fond singurele venituri realizate erau cele provenite din cele doua-trei luni lucrate in Spania, venituri din care apelanta reclamanta trebuia sa-si asigure existenta atat in Spania, cat si ulterior in Romania pe perioada unui an intreg. Singura contributie a apelantei reclamante la dobandirea bunurilor mobile consta in achizitionarea unei masini de spalat, frigider si aspirator. Toate celelalte bunuri au fost achizitionate exclusiv de mine.
De asemenea, asa cum a aratat si instanta de fond nu s-a dovedit nici o contributie din partea sa la imbunatatirile aduse imobilului unde am convietuit si care este proprietatea mamei mele, mai mult chiar, consider ca nu am calitate procesuala pasiva.
Probe:acte,interogatoriu , martori, expertize si orice proba ar rezulta din dezbateri.
In drept: art.115 C.proc.civ.
La data de 15.10.2013, apelanta a depus la dosarul cauzei raspuns la intampinare solicitand admiterea apelului asa cum a fost formulat.
In motivarea raspunsului la intampinare, apelanta a aratat ca sentinta atacata nu este legala si temeinica si nu contine o riguroasa argumentare atata vreme cat instanta nu poate cuantifica contributia sa la realizarea-achizitii bunuri comune enumerate in cererea introductiva de instanta si a imbunatatirilor cu consecinta cresterii sporului de valoare a imobilului in care am convietuit cu intimatul-parat, chiar daca acest imobil este proprietatea mamei intimatului.
A mai aratat ca pretentiile sale au fost dovedite prin inscrisurile depuse la dosarul la dosarul cauzei. Starea de concubinaj nu se lichideaza prin actiune promovata de mine in instanta de judecata, ci prin separarea noastra si incetarea convietuirii noastre care a avut loc in vara anului 2010. Prin demersul meu in instanta de judecata care face obiectul acestui dosar am urmarit sa lichidez starea de coproprietate cu intimatul si nu pe aceea de concubinaj.
Mai arata si ca aceasta suma de bani pe care a estimat-o la cca. 50 000 Euro (cincizecidemii) EURO, este aportul meu pe parcursul celor mai bine de zece ani de viata comuna. Eu nu am la dispozitie o alta actiune in justitie deoarece noi nu am avut calitatea de soti legitimi, calitate care mi-ar ti deschis calea promovarii unei actiuni in "Partaj bunuri comune lichidare regim matrimonial". Inainte de perioadele mele de munca in Spania care au fost de aproximativ un semestru, am avut o perioada de convietuire cca. 5 ani in care eu am fost angajata cu carte de munca aici in Romania. Veniturile realizate de mine in Spania sustinute prin inscrisurile de la dosarul cauza sunt net superioare celor realizate de intimat, .
De asemenea, prin expertiza tehnica de specialitate constructii si evaluatorie, expertul constata aparitia unui imobil complet nou in locul casei vechi a mamei intimatului si aceasta in perioada convietuirii noastre care se intinde ca durata pe aproximativ 14 (paisprezece) ani de zile si nu zece, cum in mod eronat afirma intimatul.
Probe: inscrisuri, proba cu martori (refacerea acestei probe), interogatoriu si prezumtii,
In  drept:art. 294 si urm. Cod Procedura Civila.
Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine urmatoarele:
Prin cererea de apel s-a sustinut ca in mod netemeinic prima instanta nu a admis cererea de chemare in judecata, desi s-a dovedit ca reclamanta a avut o contributie la dobandirea bunurilor mentionate.
Motivul de apel este intemeiat. Astfel, din materialul probator administrat in cauza reiese faptul ca apelanta - reclamanta a contribuit la achizitionarea bunurilor dobandite impreuna cu intimatul - parat. In acest sens, la dosarul primei instante au fost depuse facturi fiscale emise pe numele reclamantei (f. 46-47), acestea coroborandu-se cu raspunsul la intrebarea nr. 23 din interogatoriul luat paratului (f. 217). De asemenea, s-a dovedit faptul ca reclamanta a lucrat cu caracter sezonier in Spania, in perioada convietuirii sale cu paratul, avand un salariu lunar de aproximativ 500 de euro (f. 91-155, 169-174, 242-342). Martorul audiat in fata instantei de apel, Ionita Viorel, a declarat ca are cunostinta de faptul ca apelanta a convietuit impreuna cu intimatul in perioada 1995 - 2010 la imobilul situat in localitatea Chitila, iar incepand cu anul 2003 a inceput sa lucreze in Spania pentru doua sau trei luni pe an. Martorul a mai aratat ca are cunostinta despre faptul ca cei doi au cumparat in perioada convietuirii bunuri precum frigider, televizor - plasma, aragaz si un autoturism marca Logan.  
In acelasi timp, la prima instanta  a fost administrata proba cu expertiza in specialitatea evaluarea proprietatii imobiliare, stabilindu-se ca incepand cu anul 2000 au fost executate la imobilul situat in localitatea Chitila, str. Bancii nr. 25, judetul Ilfov, lucrari de imbunatatire care au constat in demolarea casei vechi, edificarea unei constructii noi, montarea instalatiei de incalzire centrala si a marchizei, finisaje si instalatii interioare, precum si termoizolatii.
Tribunalul mai retine ca, in ceea ce priveste raporturile patrimoniale dintre concubini, acestea sunt supuse normelor dreptului comun care reglementeaza proprietatea pe cote - parti, iar pentru determinarea proportiei in care fiecare concubin a contribuit la dobandirea bunurilor se poate recurge la dispozitiile Codului familiei anterior, in vigoare la data nasterii raportului de drept, la fel ca in cazul sotilor. In ceea ce priveste imobilul - constructie care a beneficiat de imbunatatiri in timpul convietuirii partilor, tribunalul retine ca in cazul construirii unei case cu materiale proprii pe terenul altuia, in baza unei intelegeri cu proprietarul terenului, in scopul de a locui impreuna, fiind concubini, trebuie avute in vedere prevederile art. 492 - 494 si 970 C. civ. anterior, privind executarea cu buna - credinta a conventiilor, astfel ca despagubirile cuvenite celui care a construit pentru aportul sau, trebuie stabilite la valoarea de circulatie a constructiei.
Avand in vedere considerentele expuse, apreciaza ca in speta a fost dovedita efectuarea de catre ambele parti din cauza, cu contributie comuna, a lucrarilor de imbunatatire la imobilul situat in localitatea Chitila, str. Bancii nr. 25, judetul Ilfov, astfel cum acestea au fost descrise in raportul de expertiza efectuat in cauza. De asemenea, a fost dovedita achizitionarea in comun a autoturismului marca Dacia Logan, precum si a celorlalte bunuri mobile mentionate in raportul de expertiza tehnica judiciara bunuri mobile efectuat la prima instanta.
In ceea ce priveste gradul de contributie al partilor la dobandirea acestor bunuri, tribunalul apreciaza ca acesta se impune a fi retinut in cuantum de 35 % pentru apelanta - reclamanta si de 65 % pentru intimatul - parat. Procedand in acest fel, tribunalul are in vedere faptul ca acesta din urma a dovedit exista unor venituri provenite din salariu cu caracter de continuitate si in cuantum mai mare decat cele de care a beneficiat apelanta - reclamanta, astfel cum reiese din cuprinsul copiilor cartilor de munca depuse la dosarul cauzei.
Avand in vedere cele expuse, tribunalul constata contributia reclamantei ca fiind in cuantum de 59.575,57 de lei, corespunzatoare cotei de 35 %, mentionata mai sus. Aceasta suma a fost calculata luandu-se in considerare contravaloarea lucrarilor de imbunatatire efectuate la imobilul situat in localitatea Chitila, str. Bancii nr. 25, judetul Ilfov, astfel cum aceasta a rezultat din raportul de expertiza in specialitatea evaluarea proprietatii imobiliare (7.523,83 de lei, 96.641,47 de lei, 8.220,34 de lei, 29.469,75 de lei, 5.747.03 lei), contravaloarea autoturismului, conform valorii de circulatie a acestuia de 12.332,50 de lei, precum si valoarea de circulatie a bunurilor mobile, de 21.878 de lei.
  Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul prevederilor art. 296 C. pr. civ., va fi admis apelul declarat si se va schimba in parte sentinta civila apelata in sensul ca va fi admisa in parte cererea de chemare in judecata si va fi obligat paratul la plata catre reclamanta a sumei de 59.575,57 de lei, reprezentand pretentii.
In temeiul prevederilor art. 274 alin. 1 C. pr. civ., va fi obligat paratul la plata catre reclamanta a sumei de 1.000 de lei, cheltuieli de judecata efectuate in apel, reprezentand taxa de timbru si timbru judiciar, suma corespunzatoare pretentiilor admise.
     
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite apelul formulat de apelanta PRUNDEANU MARIA cu domiciliul in com. Crivat, sat Crivat, nr. 176, Cod postal 910000, Judet Calarasi impotriva sentintei civile nr.3964/11.07.2012 pronuntata de Judecatoria Buftea, in dosarul nr.7780/94/2012, in contradictoriu cu intimatul TARANU DANUT IOAN cu domiciliul in Chitila, str. Bancii, nr. 25, Cod postal 077045, Judet ILFOV.
Schimba in parte sentinta civila apelata in sensul ca:
Admite in parte cererea de chemare in judecata.
Obliga pe parat la plata catre reclamanta a sumei de 59.575,57 de lei, reprezentand pretentii.
Obliga pe parat la plata catre reclamanta a sumei de 1.000 de lei, cheltuieli de judecata efectuate in apel.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 14.01.2014.

PRESEDINTE,                     JUDECATOR,                               GREFIER, Concept red. gref. M.R.
Red. Jud: M.E/ 2 exemplare/24.03.2014
Jud.fond : Cosareanu Elena Daniela  - Jud.Buftea