Calificarea juridica a memoriilor depuse de terte persoane la instanta de fond, in lumina dispozitiilor codului de procedura civila si art. 6 din Conventie priviind dreptul de acces la justitie care include si dreptul de a sesiza o instanta

      Prin decizia civila nr.856 din 12.04.2007 s-a respins ca nefondat recursul declarat de recurentii parati N.D. si N.M. impotriva sentintei civile nr.8483 din 27.12.2006, pronuntata de Judecatoria Tg.Jiu, s-a respins pentru lipsa calitate recusul recurentilor N.C. si M.R.S., impotriva aceleiasi sentinte.
      In ceea ce priveste respingerea recursului celor doi recurenti pentru lipsa calitate s-a retinut ca acestia nu au fost parti in litigiul solutionat prin sentinta atacata, ca inscrisul depus la fila nr.88 din dosarul de fond, nu poate fi caracterizat ca si cerere de interventie in interes propriu, intrucat potrivit ari50 alin.l cod pr.civila nu indeplineste forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.
      Din considerentele deciziei rezulta ca instanta de fond a fost investita cu o actiune in revendicare, unde reclamantii invoca un drept de proprietate stabilit prin legea fondului funciar, respectiv un titlu de proprietate, iar paratii chemati in judecata invoca faptul ca nu au calitate, intrucat acest teren este ocupat de alte terte persoane.
      Aceste terte persoane au depus la instanta de fond la fila nr.88 un memoriu, iar la primirea acestui memoriu, instantei de fond ii revenea obligatia generala de a verifica daca memoriul depus indeplineste sau nu elementele prevazute de art.112 cod pr.civila, iar nerespectarea cerintelor enuntate nu este sanctionata automat cu respingerea sau anularea cererii, dimpotriva    instanta    era   obligata    sa   puna   in    vedere intervenientilor sa-si modifice sau sa-si completeze cererea si sa depuna toate inscrisurile pe care isi intemeiaza cererea.
      Prin urmare instanta de fond a incalcat dispozitiile art.l 14 cod pr.civila si dispozitiile art.52 cod procedura civila, atunci cand a apreciat in mod arbitrar ca acestia nu au calitate de parti in proces si nu a dispus introducerea lor in proces, astfel ca omisiunea de a califica cererea de interventie intemeiata pe dipozitiile art.50 si urmatoarele, precum si de a nu se pronunta cu privire la aceasta cerere, reprezinta o necercetare a fondului cauzei.
      Conform dispozitiilor mentionate instanta trebuia sa verifice admisibilitatea interventiei sub aspectul conditiilor de forma, a interesului de a interveni si a legaturii de conexitate cu cererea principala, iar dupa ascultarea partilor si a celui care intervine , instanta va hotari asupra incuviintarii in principiu a interventiei.
      De altfel interesul de a interveni in procesul civil reprezinta un interes special in raport cu interesul de a actiona in justitie, cu atat mai mult cu cat in procesul civil modalitatile de introducere a tertilor in proces sant limitativ prevazute de lege, nefiind cunoscuta institutia introducerii in cauza, din oficiu, a unor persoane.