Obligatie de a face

TRIBUNALUL GORJ
SECTIA COMERCIALA

SENTINTA COMERCIALA 
PRESEDINTE Antoaneta Tilvescu - judecator
Grefier Firuta Socu

Pe rol fiind judecarea cererii  avand ca obiect - obligatie de a face   formulata de reclamantul S E A, in contradictoriu cu parata SC B A SRL reprezentata de administrator social B AL.
La apelul nominal facut in sedinta publica a lipsit reclamantul fiind reprezentat de procurator D A si de avocat L C, pentru parata societate comerciala a raspuns administrator social B A L si avocat G M.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care aparatorul reclamantului depune la dosar practica judiciara, respectiv decizia nr.892/01.04.1994, Ordinul nr. 536/06/23/1997 si nota privind cheltuielile efectuate, fiind anexate chitante.
Aparatorul paratului depune la dosar un exemplar din raportul de expertiza   intocmit de expertul tehnic judiciar D I. T si solicita ca acesta sa comunice criteriile  in baza carora a evaluat lipsa de folosinta a terenului ocupat de  grajd deoarece evaluarea s-a facut pentru un spatiu comercial. De asemenea solicita ca proba intocmirea unei adrese catre P B P  care sa ne comunice daca exista o alta cale de acces la bunurile imobile cumparate, intrucat nu este de acord cu suplimentul la raportul de expertiza depus la dosar.
Tribunalul respinge cererea cu motivarea ca raportul de expertiza D a fost depus la dosar pe 09.12.2009, au fost acordate termene succesive si nu s-au formulat obiectiuni iar evaluarea facuta a avut  in vedere modul de utilizate a terenului si destinatia acestuia precum si taxele si impozitele locale la nivelul anului 2007. Respinge de asemenea si cererea catre P. B.P.privind existenta unei alte cai de acces fata de obiectul cererii reconventionale pentru servitute de trecere si propunerile facute de expert N P.

Instanta din oficiu a luat interogatoriu administratorului societatii parate, B.A.L., declaratia fiind consemnata in scris si atasata la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, s-a apreciat cercetarea judecatoreasca incheiata si s-a acordat cuvantul partilor.
 Avocat G.M., pentru parata - reclamanta solicita  admiterea exceptiei prescriptiei dreptului la actiunea in obligatia de a face cu motivarea ca fata de data obtinerii hotararii judecatoresti in revendicare, actiunea reclamantului este formulata peste termenul de trei ani, fiind prescrisa.
Avocat L.C.pentru reclamantul-parat S.E.A.solicita respingerea exceptiei prescriptiei actiunii invocata de parata-reconventionala, admiterea cererii principale asa cum a fost formulata si respingerea cererii reconventionale, cu cheltuieli de judecata conform notei depuse.
          Astfel, reclamantul redobandind proprietatea asupra bunurilor imobile - teren si constructii,  situate in B P, prin sentinta nr. 933/01.03.1995 , confirmata de Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. _.. si pusa in executare prin procesul verbal nr. 184 E/30.08.1996, poate oricand sa formuleze actiune in obligatie de a face, in speta nefiind incidente dispozitiile Decretului nr. 167/1953,   exceptia prescrierii dreptului la actiune fiind nefondata.  
Pe fond, sustine ca reclamantul, proprietar al terenului, in exercitarea atributelor dreptului de proprietate, este indreptatit la demolarea grajdului construit abuziv de stat in perioada 1949 - 1989 prin prisma dispozitiilor ce reglementeaza situatia constructorului de rea credinta - art. 494 Cod civil; este indreptatit sa-i fie admisa actiunea impotriva paratei care, la randul sau este un dobanditor(cumparator) de rea credinta prin prisma acelorasi dispozitii legale, pentru ca nu putea dobandi mai multe drepturi decat a avut si a transmis vanzatoarea SC Z. SA,  la care se adauga si situatia de necontestat, ca anterior licitatiei din 10.11.2006 si in timpul licitatiei, parata a avut cunostinta de situatia juridica a terenului asumandu-si riscul cumpararii unui bun demolabil.
Solicita sa se aiba in vedere la pronuntarea sentintei ca parata prin cumpararea  grajdului nu a dobandit nici un drept impotriva reclamantului cu referire concreta la teren si cererea de constituire a dreptului de superficie este inadmisibila fata de dispozitiile art. 492 Cod civil si de circumstantele cauzei.
          Astfel, dreptul de superficie poate lua nastere in temeiul legii, prin titlu sau prin uzucapiune ori in speta, statul inca din momentul confiscarii din 1949,  a exercitat si conservat prin mijloace de violenta o posesie precara asupra terenului  reclamantului.
Statul, prin oricare din entitatile juridice prin care a exercitat posesia precara - GAS, IAS, SC Z. SA nu este constructor de buna-credinta in privinta grajdului edificat in 1950 in sensul art. 494 Cod civil si la 10.11.2006 nu s-au transmis catre parata mai multe drepturi decat avea societatea vanzatoare
 Cererea de demolare este admisibila si in raport de prevederile Ordinului nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, care nu ingaduie amplasarea unui grajd pentru animale in imediata vecinatate a locuintei, ori reclamantul doreste sa foloseasca proprietatea redobandita dupa atatia ani, cu destinatia de locuinta.
 Se solicita admiterea capetelor de cerere privind plata lipsei de folosinta a terenului asa cum a fost evaluata de expert, refacerea gardurilor imprejmuitoare distruse de parata ori abilitarea  reclamantului sa demoleze grajdul si sa refaca gardul in caz de refuz din partea paratei pe cheltuiala acesteia, cu cheltuieli de judecata conform notei depuse.
Avocat G M, pentru parata - reclamanta solicita respingerea cererii principale cu toate capetele de cerere si  admiterea cererii reconventionale cu cheltuieli de judecata.
 Se sustine ca SC B ASRL este cumparator de buna credinta potrivit actului de adjudecare si in consecinta reclamantului nu-i poate fi admisa cererea de demolare; gardurile au fost demontate si ridicate fiind bunuri proprii dobandite de societate la licitatie; nu poate fi admisa cererea pentru plata lipsei de folosinta a terenului deoarece fiind cumparator de buna credinta a dobandit un drept de superficie asupra terenului de sub grajd iar suma stabilita de expert este calculata gresit pentru spatiu comercial fata de constructia existenta.
Cu privire la cererea reconventionala solicita sa fie admisa asa cum a fost formulata in sensul instituirii unui drept de superficie asupra terenului de 233,88 mp pe care este amplasat grajdul dobandit la licitatia din 10.11.2006, stabilirea unui drept de servitute de trecere de la grajd pana la DN 67 pe o lungime de aproximativ 250 m si o latime de 4 m pe terenul proprietatea reclamantului, nefiind posibila trecerea pe marginea raului Galbenu asa cum a propus expertul, cu cheltuieli de judecata.
Avocat  L.C.pentru reclamantul-parat S E A, solicita respingerea cererii reconventionale ca nefondata cu motivarea ca cererea de instituire a unui drept de superficie prin chiar hotararea judecatoreasca este inadmisibila deoarece acest drept se naste prin conventie, legat sau lege.
In speta, nu exista nici o conventie intre proprietarul terenului si parata care sa constituie in favoarea acesteia un drept de superficie dupa cum nu exista nici un legat in favoarea paratei din partea aceluiasi proprietar iar in temeiul legii constituirea dreptului de superficie nu are loc decat in cazul sotilor care construiesc pe terenul proprietatea unuia din ei.
Prin cumpararea grajdului in 2006, parata nu a dobandit nici un drept asupra terenului iar statul fiind constructor de  rea credinta, indiferent prin ce entitate juridica a exercitat posesia precara - GAS, IAS sau Z., nu a transmis mai multe drepturi decat avea iar parata, la randul sau, este cumparator de rea credinta deoarece anterior licitatiei si la licitatie, a avut cunostinta de situatia juridica a terenului si a acceptat sa cumpere un bun demolabil.  
Fata de aceasta situatie nu este admisibila cererea reconventionala nici sub aspectul stabilirii dreptului de servitute deoarece in cauza se impune demolarea constructiei. Pe de alta parte, expertul a propus un drum cat mai putin prejudiciabil pentru reclamant,  care fiind proprietarul terenului nu are obligatia asigurarii drumului pentru parata. 

TRIBUNALUL

  Prin cererea adresata Judecatoriei Novaci la 19 aprilie 2007 si declinata prin sentinta civila nr. _. 2009 la Tribunalul Gorj - Sectia Comerciala, reclamantul  S.E.A.a chemat in judecata SC B A. S.R.L. Alimpesti pentru ca, prin hotararea ce se va pronunta, parata sa fie obligata sa-si demoleze grajdul pentru animale aflat pe terenul proprietatea reclamantului situat in comuna B P si pe care l-a achizitionat in 10.11.2006 de la Z. SA; sa plateasca despagubiri pentru lipsa de folosinta a terenului in suprafata de 233,88 mp de la data achizitionarii pana la demolare; sa refaca gardurile imprejmuitoare ale proprietatii reclamantului in punctul " Sediul vechi  al fostului IAS B P" asa cum erau le inainte de a fi achizitionate de parata la 10.11.2006; in caz de refuz din partea paratei, sa fie autorizat reclamantul sa demoleze grajdul, respectiv, sa refaca imprejmuirea pe cheltuiala paratei si sa-i plateasca cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, a aratat ca este proprietarul terenului pe care se afla edificat grajdul pentru animale si gardul imprejmuitor, conform sentintei civile nr. 933/01.03.1995, definitiva si irevocabila prin decizia Curtii de Apel Craiova nr_./.1996 si executata silit prin procesul verbal nr. 184 E/30.08.1996.
Acest teren impreuna  cu toate bunurile mobile si imobile ale autorilor reclamantului a fost confiscat de  stat prin Decretul nr. 83/1949 precum si terenurile autoarei S M care fiind redobandite, au fost cumparate tot de reclamant in anul 2003.
Statul, prin fostele GAS, IAS,  SC Z. SA, a exercitat o posesie precara bazata si conservata prin violenta  asupra terenurilor reclamantului iar in raport cu constructiile edificate, printre care si grajdul cumparat de parata, este constructor de rea credinta.
Grajdul in litigiu este intr-o stare avansata stare de uzura si il impiedica pe reclamant in exercitarea atributelor dreptului de proprietate, motiv pentru care solicita admiterea capatului de cerere privind demolarea constructiei si aducerea terenului la starea initiala sau, in caz de refuz, sa fie abilitat reclamantul sa efectueze demolarea pe cheltuiala paratei.
In privinta paratei se sustine ca aceasta este de rea credinta deoarece a fost instiintata anterior licitatiei si la licitatie despre situatia juridica a terenului acceptand sa cumpere in aceste conditii.
Cu referire la imprejmuire, reclamantul arata ca prin sentinta nr. 933 din 1 martie 1995 a Judecatoriei Targu Carbunesti,  a redobandit si acest bun, hotararea fiind pusa in executare ori lichidatorul judiciar desi incunostintat prin depunerea actelor a procedat la evaluarea  gardului si l-a vandut, fiind cumparat de parata.
Fiind de rea credinta, pentru ca avea cunostinta de situatia terenului si a bunurilor, parata SC B A SRL, a demolat gardul si si-a insusit materialele, la data restituirii gardul fiind din uluca pe lanteti si stalpi de stejar pe o lungime de 134 m ce a fost demolata si insusita in totalitate; zid de piatra, stalpi din caramida, riglete din stejar pe lanteti de stejar - 75 m, portiune demolata partial; fundatie din beton, stalpi din teava, uluca din stejar - 32 m, demolat partial; rame din metal si plasa de sarma - 75 m, demolata si insusita de parata.
Chiar daca lichidatorul a evaluat si vandut doar "imprejmuirea cu fundatie de beton, zid si stalpi din caramida, gard din rigle la sosea si gard din rame de metal si plasa de sarma in interiorul curtii" - in total 200 m, parata a demolat si si-a insusit si gardul de 134 m din lemn, totalul gardului demolat fiind de 315 m.
Sub acest aspect solicita admiterea cererii si in caz de refuz din partea paratei sa fie autorizat sa efectueze lucrarea pe cheltuiala acesteia.
A mai aratat ca a notificat parata sa demoleze aceste constructii dar aceasta nu s-a conformat motiv pentru care a invitat-o si la conciliere pentru 14.03.2007 cand administratorul B.A.L. a refuzat sa semneze procesul verbal. .
           La cerere a depus acte in dovedirea cererii, respectiv sentinta civila nr. 933/01.03.1995 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, procesul verbal de executare silita nr. 184E/30.08.1996, contractele de vanzare cumparare nr. 5512/4.10.2002 si 2522/07.04.2003, schita cadastrala eliberata de Comisia locala B P, procesul verbal de licitatie pentru grajdul de animale, decizia nr. 1000/1992 a Curtii Supreme de Justitie, procesul verbal de licitatie pentru gardul imprejmuitor, descrierea gardului ,rezultat al expertizei, evaluare gard imprejmuitor, rezultat al expertizei, somatie pentru demolare grajd si acul de procedura, somatie pentru refacerea gardului si actul de procedura, invitatia la conciliere si actul de procedura precum si procesul verbal de conciliere.  Parata a depus cerere reconventionala prin care a solicitat instituirea dreptului de superficie asupra terenului in suprafata de 233,88 mp pe care se afla edificat grajdul cumparat de aceasta precum si instituirea unui drept de servitute de trecere de la grajd pana la drumul public DN 67 pe o lungime de 250 m cu o latime de 4 m.
Prin intampinarea depusa, SC B A SRL solicita respingerea actiunii principale si admiterea cererii reconventionale cu urmatoarea motivare;
Relativ la primul capat de cerere, se invoca prescriptia dreptului de a cere demolarea grajdului deoarece reclamantul devenind proprietar din 1995 si constructia fiind edificata in 1950, cererea in obligatie de a demola trebuia formulata in termen de trei ani de la punerea in executare a sentintei ce se invoca a fi titlu de proprietate.
Pe fondul cauzei, se solicita respingerea cererii ca nefondata deoarece fiind constructii edificate pe ternul altei persoane, in cauza opereaza dispozitiile art. 494 Cod civil, ori constructia fiind edificata inca din 1950, parata nu poate fi obligata la demolare.
Reclamantul a dovedit pasivitate in valorificarea dreptului sau si a participat la licitatie pentru adjudecarea grajdului, recunoscand ca a fost edificat cu buna credinta.
Referitor la cel de al doilea capat de cerere, se solicita respingerea acestuia cu motivarea ca nefiind admisibila cererea de demolare nu este admisibil ici acest capat de cerere.
Cu privire la refacerea gardului sau autorizarea reclamantului sa efectueze lucrarea pe cheltuiala paratei se solicita respingerea cu motivarea ca a desfacut pe o lungime de 60 m gardul achizitionat la licitatie iar reclamantul nu a facut dovada ca s-a demolat gardul sau.
Reconventional, se solicita instituirea unui drept de superficie asupra terenului in suprafata de 233,88 mp pe care se afla construit un gard adjudecat la licitatia din 10.11.2006; stabilirea unui drept de servitute de trecere de la grajd pana la DN 67 pe o lungime de aproximativ 250 m si o latime de 4m pe terenul proprietatea reclamantului; obligarea reclamantului-parat la cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii se arata ca prin actul de adjudecare nr. 5007/10.11.2006 SC B A SRL a devenit proprietara unui grajd situat in comuna B P, constructie ce a apartinut anterior SC Z SA.
Grajdul este situat pe ternul proprietatea paratului-reclamant S.E.A.ori societatea comerciala devenind proprietara grajdului se impune instituirea dreptului de superficie pe suprafata de 233,88 mp.
Cat priveste constituirea servitutii de trecere aceasta se impune a fi admisa pe o lungime de circa 250 m, deoarece devenind proprietarul grajdului nu il poate folosi pentru ca dinspre toate punctele cardinale este inconjurat de terenul reclamantului.
Se precizeaza ca a introdus deja in acel grajd mai multe bovine intentionand sa dezvolte o afacere.
Reclamantul S.E.A.prin raspunsul dat la 11.09.2007, solicita respingerea cererii reconventionale cu motivarea ca instituirea unui drept de superficie prin chiar hotararea judecatoreasca este inadmisibila pentru ca un astfel de drept nu se poate naste decat prin conventie, legat sau lege, nu prin hotarare judecatoreasca.
O hotarare judecatoreasca nu poate decat sa recunoasca existenta unui astfel de drept si sa-i dea efect, nu sa-l instituie direct.
Nu exista nici o conventie intre proprietarul terenului si parata care sa constituie in favoarea acesteia un drept de superficie dupa cum nu exista nici un legat in favoarea paratei din partea proprietarului terenului iar nasterea dreptului de superficie in temeiul legii nu are loc decat in cazul sotilor care construiesc pe terenul proprietatea exclusiva a unuia din soti, ori in cauza nu exista nici unul din izvoarele dreptului de superficie, situatie in care nu se poate invoca existenta lui.
Dispozitiile art. 494 Cod civil sunt in sensul ca imobilele edificate pe terenul altuia sunt proprietate proprietarului terenului, care are optiunea intre a le insusi sau a cere sa fie ridicate.
Cererea de stabilire a unui drept de servitute cu o lungime de 250 m si o latime de 4 m este neintemeiata si va urmeaza sa fie respinsa ca atare deoarece SC B A SRL nu este proprietar asupra vreunui fond invecinat cu terenul  reclamantului si in plus un astfel de drum se stabileste pe calea ce ar produce cele mai mici pagube fondului aservit.
Referitor la exceptia prescrierii dreptului la actiunea in obligatie de a face, se solicita respingerea acesteia pentru ca dreptul de a cere ridicarea constructiilor nu este un drept de creanta prescriptibil in trei ani, ci o modalitate de exercitare a dreptului de proprietate asupra terenului si asupra a tot ce este accesoriu acestui teren in temeiul art. 494 Cod civil.
Se arata ca parata confunda obligatia sa de a face cu dreptul reclamantului de proprietate, ori, o obligatie de a face(lasarea bunului) se cere fata de orice posesor neproprietar in actiunile in revendicare, ceea ce nu inseamna ca dreptul de proprietate se transforma intr-un drept de creanta, doar pentru ca obligatia corelativa este una de a face.
Caracterul obligatiei corelative dreptului de proprietate nu are nici o relevanta pentru calificarea acestui drept, acesta fiind un drept real, opozabil erga omnes.    
Instanta a incuviintat proba cu martori si expertize in dovedirea cererii principale si cererii reconventionale.
Expertizele au fost efectuate de expertii N P, C M si DT, fiind depuse la dosarul cauzei anterior declinarii dispusa prin sentinta civila nr. 388/10.03.2009.
Dupa inregistrarea cauzei pe Sectia Comerciala a Tribunalului Gorj sub nr. _/2009, reclamantul a precizat  cuantumul pretentiilor in ce priveste capatul doi de cerere privind lipsa de folosinta a terenului la suma de 4040 Euro si pe capatul teri de cerere privind c/valoarea manoperei de demolare a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 15.970 lei pentru demolarea grajdului si 10.856,9 lei pentru refacerea gardului demolat de parata.
S-au solicitat explicatii expertilor C M si N P, a fost interogat administratorul societatii parate, fiind depuse la dosar acte in sustinerea actiunii principale si cererii reconventionale.
Tribunalul in baza intregului material probator administrat in dosarul cauzei si vazand dispozitiile art. 1075 si urm. Cod civil, art. 492 Cod civil, art. art. 494 si urm. Cod civil, art. 616 si urm. Cod civil, art. 274 Cod civil, va  respinge exceptia prescriptiei  actiunii invocate de  SC B A SRL ca nefondata; va admite in parte actiunea formulata de reclamantul S.E.A. in contradictoriu cu parata care va fi obligata sa demoleze grajdul pentru animale aflat pe terenul proprietatea reclamantului situat in comuna B P, jud. Gorj iar in caz de refuz este autorizat reclamantul sa efectueze lucrarea pe cheltuiala paratei; va fi obligata parata catre reclamant la despagubiri  pentru lipsa de folosinta a terenului de 233,88 m.p., de la data achizitionarii grajdului - 10.11.2006, pana la demolare - conform raportului de expertiza D T, respectiv suma de 4040 EURO echivalent in lei la data platii; va fi respinsa cererea pentru refacerea gardurilor imprejmuitoare in pct. Sediul Vechi al fostului I.A.S. B-  Pca nefondata; va fi respinsa ca nefondata cererea reconventionala formulata de SC B A SRL si obligata parata la cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocat, onorariu experti, timbru judiciar si fiscal, cheltuieli de transport si diurna in suma de 6652 lei cu urmatoarea motivare:
             Reclamantul S.E.A.este proprietarul necontestat al terenului pe care sunt edificate grajdul pentru animale si gardul imprejmuitor in litigiu, conform sentintei civile nr. 933/01.03.1995, irevocabila prin decizia Curtii de Apel Craiova nr. 1209/03.04.1996 si executata silit prin procesul verbal nr. 184 E/30.08.1996, bunuri situate in comuna B P, judetul Gorj..
Acest teren impreuna  cu toate bunurile mobile si imobile ale autorilor reclamantului a fost confiscat de  stat prin Decretul nr.83/1949 precum si terenurile autoarei S M care, fiind redobandite, au fost cumparate tot de reclamant in anul 2003.
De la preluarea din 1949, terenul reclamantului a fost folosit de stat prin fostele GAS, IAS si SC Z SA, aceasta din urma fiind supusa procedurii de faliment prevazuta de Legea nr. 85/2006, cu lichidator judiciar SC BV C SRL devenita VLC SPRL.
Statul, prin entitatile juridice mentionate, a exercitat o posesie precara bazata si conservata prin violenta  asupra bunurilor reclamantului.
Fata de constructiile edificate pe terenul reclamantului - unele fara autorizatie de constructie, deci cu incalcarea dispozitiilor legale incidente in materie chiar pentru acea perioada, statul, fata de prevederile art. 494 Cod civil, este constructor de rea credinta in raport cu reclamantul S E A.
In procedura de faliment a SC Z SA, parata SC B A SRL a cumparat la licitatia publica din 10.11.2006 grajdul pentru animale si imprejmuire lemn-zid sediu vechi conform proceselor verbal de licitatie nr. 5007 si 5010. 
Litigiul dintre parti poarta asupra modului diferit in care fiecare intelege sa exercite dreptul de proprietate cu atributele lui, reclamantul asupra terenului parintesc redobandit prin hotarare judecatoreasca si parata asupra dreptului dobandit la licitatie asupra grajdului aflat pe terenul reclamantului.
Tribunalul retine ca reclamantul proprietar al terenului  conform sentintei civile nr. 933/1995 pusa in executare in 30.08.1996, doreste sa se bucure si sa dispuna de bunul sau in mod exclusiv si absolut  fata de prevederile art. 44 din Constitutia Romaniei, insa dreptul sau vine in concurs cu dreptul paratei care a dobandit la licitatia din 10.11.2006 un grajd situat pe terenul din B P.
Conform art. 492 Cod civil "orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului, sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste din contra".
In reglementarea data de art. 494 Cod civil, "daca plantatiile, constructiile si lucrarile au fost facute de catre o a treia persoana cu materialele ei, proprietarul pamantului are dreptul de a le tine pentru dansul sau de a indatora pe acea persoana sa le ridice .
Daca proprietarul pamantului cere ridicarea plantatiilor si a constructiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a facut;  el poate chiar, dupa imprejurari, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vatamarile ce a putut suferi proprietarul locului.
Daca proprietarul voieste a pastra pentru dansul acele plantatii si cladiri, el este dator a plati valoarea materialelor si pretul muncii, fara ca sa se ia in consideratie sporirea valorii fondului, ocazionata prin facerea unor asemenea plantatii si constructii. Cu toate acestea, daca plantatiile, cladirile si operele au fost facute de catre o a treia persoana de buna credinta, proprietarul pamantului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantatii, cladiri si lucrari, dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialelor si pretul muncii sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului".
Din aceste dispozitii legale rezulta ca proprietarul terenului este ocrotit in exercitarea dreptului sau de proprietate  in contra celui care a facut plantatii, constructii si lucrari cu materialele ei, avand optiune sa le pastreze pentru dansul sau sa indatoreze pe acea persoana sa le ridice pe cheltuiala celui care le-a facut.
Este diferita situatia constructorului de buna credinta care nu poate fi obligat sa ridice plantatiile, cladirile sau lucrarile dar tot in favoarea proprietarului terenului este reglementata posibilitatea, sau de a inapoia valoarea materialelor si a muncii sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului.
Prin prisma acestor dispozitii legale tribunalul retine ca statul exercitand o posesie precara asupra terenului reclamantului in perioada 1949 - 1989 prin GAS, IAS sau SC Z SA, nu este constructor de buna credinta in privinta grajdului in litigiu si nu putea transmite mai multe drepturi decat avea.
In procedura de faliment a SC Z SA, se vand la licitatie publica individual bunuri, printre care si grajdul situat pe terenul reclamantului si imprejmuirea terenului.
Anterior, dar si la aceasta licitatie, reprezentantul SC B A SRL ia cunostinta  de la reclamant, de la lichidatorul judiciar, din caietul de sarcini si din regulamentul de vanzare, despre faptul ca terenul de sub grajd si cel aferent nu este al SC Z SA si nu se vinde, fiind al reclamantului S.E.A.care redobandind proprietatea asupra bunurilor parintesti dupa confiscarea abuziva din 1949, isi va exercita dreptul de proprietate cu toate atributele sale, inclusiv acela de a se bucura nestingherit de bunurile sale cerand ridicarea grajdului.
Participarea reclamantului prin procurator D A consemnata  in procesele verbale de licitatie demonstreaza intentia  acestuia de a cumpara bunuri aflate pe terenul redobandit pe cale judecatoreasca tocmai pentru a evita litigii ulterioare cu adjudecatarii  bunurilor aflate pe terenul sau.
Fata de prevederile art. 494 Cod civil, tribunalul retine ca prin cele doua procese verbale de licitatie se demonstreaza reaua credinta a paratei in raport cu reclamantul la dobandirea grajdului si a  imprejmuirii terenului, cu atat mai mult cu cat acestea se afla intr-o stare avansata de uzura conform raportului de expertiza, grajdul fiind construit in 1950. 
Parata nefiind de buna credinta nu beneficiaza de prevederile art. 494 Cod civil cu consecinta admiterii actiunii reclamantului sub aspectul obligarii SC B A SRL la demolarea grajdului pentru animale mari aflat pe terenul proprietatea reclamantului, situat in B P, judetul Gorj.
De asemenea, in caz de refuz din partea paratei de a demola grajdul, se autorizeaza reclamanta sa efectueze lucrarea pe cheltuiala paratei.
Administratorul paratei la interogatoriul din 26.01.2010 recunoaste ca a cumparat bunurile la licitatie in ideea ca le va putea exploata obtinand o servitute de trecere, ori acesta este un argument in plus pentru reaua sa credinta fata de manifestarea expresa a proprietarului de a licita si el bunurile tocmai pentru a se bucura si a dispune de proprietatea asupra terenului in mod exclusiv si absolut, date fiind imprejurarile in care s-a pierdut proprietatea.
Tribunalul, analizand exceptia prescriptiei actiunii in obligatie de a face, retine ca aceasta este neintemeiata si va fi respinsa ca atare deoarece redobandirea dreptului asupra terenului in 1995, nu transforma dreptul reclamantului de a cere ridicarea lucrarilor intr-un drept de creanta prescriptibil in trei ani, ci constituie o modalitate de exercitare a dreptului sau de proprietate.
Actiunea reclamantului este intemeiata si dovedita si sub aspectul obligarii paratei la plata de despagubiri pentru lipsa de folosinta a terenului de 233,88 mp de la data achizitionarii pana la demolare, in raport de dispozitiile art. 494 Cod civil si probatoriul administrat, astfel incat va fi admisa ca atare.
Parata prin conduita sa culpabila a adus prejudicii reclamantului prin impiedicarea folosintei terenului, valoarea fiind calculata de la data achizitionarii - 10.11.2006 pana la depunerea raportului de expertiza D T. la suma de 4040 Euro, suma urmand sa fie reactualizata la data platii efective si  in echivalentul in lei la  aceasta data.
Pentru calculul sumei, expertiza a folosit Hotararea Consiliului Local B P privind nivelul taxelor si impozitelor locale pentru anul 2007, asimilat destinatia terenului ca spatiu comercial avand in vedere amplasarea acestuia si modul de utilizare a terenului.
Expertiza a fost depusa la 9.12.2008 si nu au fost formulate obiectiuni, ulterior solicitandu-se lamuriri din partea expert C M. si N P.
Va fi respinsa cererea reclamantului privind obligarea paratei sa refaca gardul imprejmuitor in punctul "Sediul vechi al fostului IAS B P" deoarece din probele administrate in cauza nu rezulta cu certitudine ca pe aceasta portiune s-a demolat gardul, martorii audiati facand declaratii cu caracter general iar administratorul paratei sustinand ca a demolat gardul pe care la-a cumparat si nu alte portiuni.
In privinta cererii reconventionale aceasta urmeaza sa fie respinsa ca nefondata cu urmatoarea motivare:
SC B A SRL solicita in contradictoriu cu reclamantul sa fie instituit un drept de superficie asupra terenului acestuia, de 233,88 mp ocupat de grajdul dobandit prin adjudecare la licitatia din 10.11.2006 din patrimoniul SC Z SA.
Tribunalul analizand cererea prin prisma dispozitiilor art. 492 Cod civil o apreciaza  ca fiind nefondata cu consecinta respingerii ei.
Astfel, dreptul de superficie ca dezmembramant al dreptului de proprietate poate fi constituit prin conventia partilor, prin legat, prin uzucapiune sau prin lege ori in speta nu suntem in nici una din aceste situatii.
Parata reconventionala nu are nici o conventie cu proprietarul terenului referitor la existenta grajdului, dimpotriva, tribunalul a retinut reaua credinta la dobandirea bunului in raport cu S E A, motiv pentru care este admisibila cererea acestuia de demolare in temeiul art. 494 Cod civil.
De asemenea, nu exista nici un legat in favoarea paratei din partea proprietarului reclamant si nu sunt aplicabile nici dispozitiile ce reglementeaza constructia realizata de soti pe ternul unuia din ei.
In consecinta cererea reconventionala sub acest aspect este nefondata si va fi respinsa.
Tribunalul apreciaza ca nefondata si cererea paratei-reclamante de a se stabili un drum de servitute intrucat aceasta fiind in raport cu reclamantul un dobanditor de rea credinta, se dispune demolarea grajdului in baza art. 494 Cod civil nefiind in situatia prevazuta de art. 616 si urmatoarele Cod civil.
In temeiul art. 274 Cod procedura civila parata va fi obligata la cheltuieli de judecata in suma de 6652 lei catre reclamant reprezentand onorariu avocat, onorariu experti, timbru fiscal si judiciar, cheltuieli de transport si diurna.
Pentru considerentele expuse si in temeiul textelor de lege mentionate
  
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge exceptia prescriptiei  actiunii invocate de  SC B A SRL ca nefondata.
Admite in parte actiunea formulata de reclamantul S.E.A. domiciliat in Bucuresti,   reprezentat de procurator D A in contradictoriu cu parata SC B A SRL cu sediul in   judetul Gorj, asa cum a fost precizata la 19 mai 2009.
Dispune obligarea paratei sa demoleze grajdul pentru animale edificat pe terenul proprietatea reclamantului situat in comuna B P. jud. Gorj, in caz de refuz autorizeaza reclamantul sa efectueze lucrarea pe cheltuiala paratei.
Obliga parata la despagubiri  pentru lipsa de folosinta a terenului de 233,88 m.p., de la data achizitionarii grajdului - 10.11.2006, pana la demolare - conform raportului de expertiza D T, respectiv suma de 4040 EURO echivalent in lei la data platii.
Respinge cererea pentru refacerea gardurilor imprejmuitoare in pct. Sediul Vechi al fostului I.A.S.  B -  P ca nefondat.
Respinge ca nefondata cererea reconventionala formulata de SC B A SRL.
Obliga parata la cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocat, onorariu experti, timbru judiciar si fiscal, cheltuieli de transport si diurna in suma de 6652 lei.
Cu apel.
Red. A.T./tehnored.F.S.