Interesul superior al copilului
(Decizie nr. 40 din data de 31.03.2009 pronuntata de Tribunalul Harghita)Interesul superior al copilului
Dosar nr. 1521/258/2008 - decizia civila nr.40 din 31.03.2009
Promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului, ca principiu primordial al respectarii si garantarii drepturilor copilului, astfel cum este reglementat prin dispozitiile art.6 lit.a din Legea nr.272/2004, este respectat prin incredintarea ambilor frati la mama apelanta, care dispune de conditii corespunzatoare pentru cresterea si educarea acestora.
Prin Sentinta civila nr.1873/23.10.2008 a Judecatoriei Miercurea Ciuc a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamantul AA, in contradictoriu cu parata AV, fiind admisa in parte si actiunea reconventionala formulata de parata, si in consecinta s-a dispus desfacerea casatoriei din vina ambelor parti, reluarea de catre parata a numelui purtat anterior casatoriei, acela de "M", incredintarea minorului AI, nascut in 2006 tatalui reclamant si al minorei AV, nascuta in 2008 mamei parate, cu obligarea partilor la plata pensiei de intretinere in cuantum lunar de 105,25 lei, respectiv 125 lei pe seama minorilor.
Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut ca vinovati de desfacerea casatoriei se fac ambii soti asa cum se poate observa din declaratiile martorilor audiati precum si din interogatoriul paratei-reclamante. Din acelasi probatoriu rezulta ca nici unul dintre cei doi parinti nu se poate ocupa singur de cresterea copiilor minori, ambii fiind sprijiniti de propriile familii.
Atasamentul fata de cei doi copii il manifesta atat mama, cat si tatal, in masura priceperii si a experientei celor doi tineri. Varsta minorului AI si atasamentul familiei reclamantului si a paratului insusi determina instanta sa aprecieze ca interesul superior al minorului este satisfacut prin incredintarea lui tatalui, in timp ce varsta frageda a minorei AV impune prezenta permanenta si supravegherea mamei, fapt care nu trebuie privit de cele doua parti ca o separare a celor doi frati, ci ca o solutie de moment.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel parata-reclamanta reconventionala, solicitand admiterea apelului, schimbarea in tot a hotararii instantei de fond in sensul respingerii actiunii formulate de reclamant, precum si a admiterii actiunii reconventionale, respectiv desfacerea casatoriei din vina exclusiva a reclamantului; reluarea numelui purtat anterior casatoriei, acela de M, incredintarea minorilor spre crestere si educare apelantei; obligarea reclamantului la plata pensiei de intretinere pe seama celor doi copii minori.
Apelanta a solicitat totodata obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata in fond si in apel.
In motivarea apelului se arata ca din probatoriul administrat in fata instantei de fond rezulta cu certitudine si fara putinta de tagada, ca pentru destramarea relatiilor de casatoriei se face vinovat in exclusivitate reclamantul care a avut un comportament provocat de consumul excesiv de bauturi alcoolice. Acesta in stare de ebrietate provoca scandal in familie, a agresat fizic si verbal pe apelanta care a fost determinata sa paraseasca domiciliul conjugal la inceput cu minorul si pe urma cu cei doi copii minori.
In al doilea rand instanta de fond in mod gresit a solutionat cererea partilor privind incredintarea spre crestere si educare a celor doi copii minori, adoptand o solutie nelegala raportat la prevederile art.42 si urm. Codul familiei la practica judiciara din domeniu. Instanta de fond a facut o aplicare gresita a legii in ceea ce priveste aprecierea interesului minorilor, cand a separat doi copii minori crescuti in permanenta de mama materna.
Instanta de fond la termenul din data de 16 oct.2008 a ascultat parintii, ocazie cu care apelanta si-a manifestat vointa in sensul cresterii si educarii celor doi copii, in timp ce reclamantul a refuzat in mod categoric oferta instantei privind cresterea si educarea celor doi copii, dorind doar pe minorul AI, cel care are o varsta frageda de 1 an si 11 luni.
Din probatoriul administrat in cauza apelanta are posibilitati materiale si morale de a creste ambii copii, varsta lor frageda impune prezenta permanenta a mamei, dansa a fost cea care s-a ocupat de cei doi copii minori atat in timpul convietuirii cat si dupa despartirea in fapt.
Reclamantul nu s-a implicat niciodata in procesul de crestere si educare a celor doi copii minori, obtinerea spre crestere si educare a minorului I fiind o problema de ambitie a familiei reclamantului, care poate dauna grav minorului pe viitor, cel care va fi despartit de mama sa.
Un alt principiu incalcat prin dispozitia instantei de fond este acela al mentinerii fratilor impreuna. Acest principiu, desi nu isi gaseste o reglementare legala in legislatie decat in materia plasamentului (art.60 alin.3 lit.b din Legea nr.272/2004) trebuie retinut si aplicat si in materia incredintarii minorilor unuia dintre parinti pentru identitate de ratiune.
Asa cum s-a subliniat in doctrina si in practica judiciara, masura separarii minorilor frati trebuie sa fie adoptata numai in situatii exceptionale si pentru cauze temeinic justificate ce nu se regasesc in prezenta cauza.
In drept se invoca art.274, art.282 si urm.C.pr.civ.
Prin intampinarea inaintata instantei la data de 12.12.2008, intimatul solicita respingerea apelului ca fiind neintemeiat, mentinerea dispozitiilor instantei de fond, precum si obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata (filele 21-24).
In motivarea intampinarii se arata ca cea care a parasit domiciliul conjugal este parata, mai mult nu era prima ocazie in care era confuza atat in sentimentele ei fata intimat, cat si cu privire la apartenenta sa la familia A.
Nedovedirea agresivitatii fizice a intimatului se datoreaza faptului ca niciodata nu a lovit-o pe sotia sa.
Parata a recunoscut vina sa pentru destramarea casatoriei mai mult din interogatoriul administrat, recunoaste ca apela la ajutorul parintilor pentru a-l convinge pe intimat in unele probleme, iar la urmatoarea intrebare recunoaste ca era agresat fizic in aceasta casatorie intimatul.
Cu privire la incredintarea minorilor se arata ca in aceasta materie nu exista nici o prevedere legala care ar statua cum ca minorii, fratii nu pot fi crescuti separat.
Inculpatul solicita ca la luarea hotararii sa se tina cont de cele recunoscute de parata, ea recunoscand ca intr-adevar nu este un mediu favorabil minorilor actualul domiciliu, respectiv la parintii ei.
Nu conditiile materiale sunt cele necesare si importante pentru acesti copii minori ci un mediu linistit, familial, sigur, cu niste oameni care sunt in stare sa asigure dragostea necesara cresterii normale si echilibrate a unui copil.
In acest sens la intrebarea nr.20, chiar parata recunoaste ca pentru cresterea si educarea in conditii normale, dar si pe plan material reclamantul este mai in masura sa se ocupe de copilul cel mare.
In probatiune partile au solicitat administrarea probei testimoniale cu cate un martor.
Instanta constata ca apelul a fost formulat in termen si este legal timbrat.
In cauza a fost administrata proba cu acte, precum si proba testimoniala cu martorul BA.
Examinand apelul declarat de apelanta in raport de motivele de apel invocate, precum si din oficiu conform art.295 teza a II-a Cod de procedura civila, instanta constata ca acesta este intemeiat in parte, din urmatoarele considerente:
In ceea ce priveste motivul destramarii casniciei, tribunalul apreciaza ca prima instanta in mod corect a constatat in baza probelor testimoniale administrate ca ambele parti au contribuit prin comportamentul lor la deteriorarea relatiilor de casatorie (filele 52-55).
Din declaratia martorului audiat in apel, numitul BA (fila 36) de asemenea rezulta culpa comuna, martorul relatand ca partile s-au certat frecvent, ca apelanta l-a agresat fizic pe intimat, si ca intimatul este un consumator de bauturi alcoolice.
In ceea ce priveste insa incredintarea minorilor, tribunalul este de parere ca prima instanta nu a tinut cont de probatoriul administrat si a nesocotit principiul interesului superior al copiilor, care se realizeaza deopotriva prin asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si ingrijirea acestora, precum si prin mentinerea fratilor impreuna.
Prima instanta a dispus incredintarea minorului in varsta de numai 2 ani si 4 luni, respectiv a numitului AI, tatalui reclamant, desi acesta se afla in ingrijirea mamei sale, impreuna cu minora AV.
Prin probele administrate nu s-a dovedit ca parata nu ar fi capabila de a-si ingriji copiii, iar ancheta sociala a concluzionat ca parata dispune de conditii corespunzatoare in vederea cresterii acestora, locuind intr-o casa cu 3 camere, care are o suprafata de 70 mp. (fila 21 d.f.).
Nu s-a dovedit prin nici o proba ca apelanta ar fi neglijat copiii, sau ca ar fi avut o atitudine nepotrivita fata de acestia, iar varsta frageda a minorilor, de numai 2 ani si 4 luni, respectiv de un an justifica pe deplin, chiar si impune prezenta permanenta a mamei in cresterea si ingrijirea acestora.
Desi dispozitiile Codului familiei nu interzic separarea fratilor, in practica judiciara s-a statuat in mod consecvent ca masura separarii trebuie sa fie adoptata numai in situatii exceptionale si pentru cauze temeinic justificate, ceea ce in speta nu s-a dovedit, intrucat apelanta are posibilitati si dispune de conditii pentru cresterea ambilor copii.
Pe de alta parte, tribunalul este de parere ca in speta sunt pe deplin aplicabile dispozitiile Legii nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, care reglementeaza prin art.6 lit.i ca respectarea si garantarea drepturilor copilului se realizeaza, printre altele, conform principiului asigurarii stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea acestuia, ceea ce pana in prezent s-a realizat de mama apelanta, in ceea ce ii priveste pe ambii copii.
Totodata, avand in vedere dispozitiile art.60 din aceeasi lege, care reglementeaza in mod expres ca la stabilirea masurii de plasament se va urmari mentinerea fratilor impreuna, nu este mai putin valabil nici in situatia incredintarii copiilor in cadrul procesului de divort, dispozitie legala care trebuie avuta in vedere de instanta prin analogie si pentru identitate de ratiune.
In consecinta, tribunalul apreciaza ca in speta dedusa judecatii promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului, ca principiu primordial al respectarii si garantarii drepturilor copilului, astfel cum este reglementat prin dispozitiile art.6 lit.a din Legea nr.272/2004, este respectat prin incredintarea ambilor frati la mama apelanta, care dispune de conditii corespunzatoare pentru cresterea si educarea acestora.
Pentru aceste considerente, in baza art.296 Cod de procedura civila tribunalul va admite apelul, va schimba in parte hotararea instantei de fond, in sensul ca va dispune incredintarea minorilor AI si AV spre crestere si educare mamei parate-reclamanta reconventionala.
Avand in vedere dispozitiile art.42 alin.3 raportat la art.94 Codul familiei, tribunalul va obliga reclamantul-parat reconventional la plata pensiei de intretinere de cate 60 lei lunar in favoarea minorilor, incepand cu data de 18.09.2008, data inaintarii actiunii reconventionale (fila 34 d.f.) si pana la majorat, sau alte dispozitii ale instantei.
La stabilirea cuantumului pensiei de intretinere instanta a avut in vedere venitul mediu realizat de reclamant conform Adeverintei nr.149/01.10.2008 emisa de SC M SRL, precum si dispozitiile art.94 alin.3 din Codul familiei care reglementeaza ca intretinerea datorata de parinte se stabileste pana la o treime din castigul sau de munca pentru 2 copii (373 lei : 2 = 124,3 lei : 2 = 61,16 lei).
Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei ca fiind legale si temeinice.
In baza art.274 alin.1 Cod de procedura civila intimatul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecata in suma de 20,15 lei in favoarea apelantei, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
Dosar nr. 1521/258/2008 - decizia civila nr.40 din 31.03.2009
Promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului, ca principiu primordial al respectarii si garantarii drepturilor copilului, astfel cum este reglementat prin dispozitiile art.6 lit.a din Legea nr.272/2004, este respectat prin incredintarea ambilor frati la mama apelanta, care dispune de conditii corespunzatoare pentru cresterea si educarea acestora.
Prin Sentinta civila nr.1873/23.10.2008 a Judecatoriei Miercurea Ciuc a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamantul AA, in contradictoriu cu parata AV, fiind admisa in parte si actiunea reconventionala formulata de parata, si in consecinta s-a dispus desfacerea casatoriei din vina ambelor parti, reluarea de catre parata a numelui purtat anterior casatoriei, acela de "M", incredintarea minorului AI, nascut in 2006 tatalui reclamant si al minorei AV, nascuta in 2008 mamei parate, cu obligarea partilor la plata pensiei de intretinere in cuantum lunar de 105,25 lei, respectiv 125 lei pe seama minorilor.
Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut ca vinovati de desfacerea casatoriei se fac ambii soti asa cum se poate observa din declaratiile martorilor audiati precum si din interogatoriul paratei-reclamante. Din acelasi probatoriu rezulta ca nici unul dintre cei doi parinti nu se poate ocupa singur de cresterea copiilor minori, ambii fiind sprijiniti de propriile familii.
Atasamentul fata de cei doi copii il manifesta atat mama, cat si tatal, in masura priceperii si a experientei celor doi tineri. Varsta minorului AI si atasamentul familiei reclamantului si a paratului insusi determina instanta sa aprecieze ca interesul superior al minorului este satisfacut prin incredintarea lui tatalui, in timp ce varsta frageda a minorei AV impune prezenta permanenta si supravegherea mamei, fapt care nu trebuie privit de cele doua parti ca o separare a celor doi frati, ci ca o solutie de moment.
Impotriva acestei hotarari a declarat apel parata-reclamanta reconventionala, solicitand admiterea apelului, schimbarea in tot a hotararii instantei de fond in sensul respingerii actiunii formulate de reclamant, precum si a admiterii actiunii reconventionale, respectiv desfacerea casatoriei din vina exclusiva a reclamantului; reluarea numelui purtat anterior casatoriei, acela de M, incredintarea minorilor spre crestere si educare apelantei; obligarea reclamantului la plata pensiei de intretinere pe seama celor doi copii minori.
Apelanta a solicitat totodata obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata in fond si in apel.
In motivarea apelului se arata ca din probatoriul administrat in fata instantei de fond rezulta cu certitudine si fara putinta de tagada, ca pentru destramarea relatiilor de casatoriei se face vinovat in exclusivitate reclamantul care a avut un comportament provocat de consumul excesiv de bauturi alcoolice. Acesta in stare de ebrietate provoca scandal in familie, a agresat fizic si verbal pe apelanta care a fost determinata sa paraseasca domiciliul conjugal la inceput cu minorul si pe urma cu cei doi copii minori.
In al doilea rand instanta de fond in mod gresit a solutionat cererea partilor privind incredintarea spre crestere si educare a celor doi copii minori, adoptand o solutie nelegala raportat la prevederile art.42 si urm. Codul familiei la practica judiciara din domeniu. Instanta de fond a facut o aplicare gresita a legii in ceea ce priveste aprecierea interesului minorilor, cand a separat doi copii minori crescuti in permanenta de mama materna.
Instanta de fond la termenul din data de 16 oct.2008 a ascultat parintii, ocazie cu care apelanta si-a manifestat vointa in sensul cresterii si educarii celor doi copii, in timp ce reclamantul a refuzat in mod categoric oferta instantei privind cresterea si educarea celor doi copii, dorind doar pe minorul AI, cel care are o varsta frageda de 1 an si 11 luni.
Din probatoriul administrat in cauza apelanta are posibilitati materiale si morale de a creste ambii copii, varsta lor frageda impune prezenta permanenta a mamei, dansa a fost cea care s-a ocupat de cei doi copii minori atat in timpul convietuirii cat si dupa despartirea in fapt.
Reclamantul nu s-a implicat niciodata in procesul de crestere si educare a celor doi copii minori, obtinerea spre crestere si educare a minorului I fiind o problema de ambitie a familiei reclamantului, care poate dauna grav minorului pe viitor, cel care va fi despartit de mama sa.
Un alt principiu incalcat prin dispozitia instantei de fond este acela al mentinerii fratilor impreuna. Acest principiu, desi nu isi gaseste o reglementare legala in legislatie decat in materia plasamentului (art.60 alin.3 lit.b din Legea nr.272/2004) trebuie retinut si aplicat si in materia incredintarii minorilor unuia dintre parinti pentru identitate de ratiune.
Asa cum s-a subliniat in doctrina si in practica judiciara, masura separarii minorilor frati trebuie sa fie adoptata numai in situatii exceptionale si pentru cauze temeinic justificate ce nu se regasesc in prezenta cauza.
In drept se invoca art.274, art.282 si urm.C.pr.civ.
Prin intampinarea inaintata instantei la data de 12.12.2008, intimatul solicita respingerea apelului ca fiind neintemeiat, mentinerea dispozitiilor instantei de fond, precum si obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecata (filele 21-24).
In motivarea intampinarii se arata ca cea care a parasit domiciliul conjugal este parata, mai mult nu era prima ocazie in care era confuza atat in sentimentele ei fata intimat, cat si cu privire la apartenenta sa la familia A.
Nedovedirea agresivitatii fizice a intimatului se datoreaza faptului ca niciodata nu a lovit-o pe sotia sa.
Parata a recunoscut vina sa pentru destramarea casatoriei mai mult din interogatoriul administrat, recunoaste ca apela la ajutorul parintilor pentru a-l convinge pe intimat in unele probleme, iar la urmatoarea intrebare recunoaste ca era agresat fizic in aceasta casatorie intimatul.
Cu privire la incredintarea minorilor se arata ca in aceasta materie nu exista nici o prevedere legala care ar statua cum ca minorii, fratii nu pot fi crescuti separat.
Inculpatul solicita ca la luarea hotararii sa se tina cont de cele recunoscute de parata, ea recunoscand ca intr-adevar nu este un mediu favorabil minorilor actualul domiciliu, respectiv la parintii ei.
Nu conditiile materiale sunt cele necesare si importante pentru acesti copii minori ci un mediu linistit, familial, sigur, cu niste oameni care sunt in stare sa asigure dragostea necesara cresterii normale si echilibrate a unui copil.
In acest sens la intrebarea nr.20, chiar parata recunoaste ca pentru cresterea si educarea in conditii normale, dar si pe plan material reclamantul este mai in masura sa se ocupe de copilul cel mare.
In probatiune partile au solicitat administrarea probei testimoniale cu cate un martor.
Instanta constata ca apelul a fost formulat in termen si este legal timbrat.
In cauza a fost administrata proba cu acte, precum si proba testimoniala cu martorul BA.
Examinand apelul declarat de apelanta in raport de motivele de apel invocate, precum si din oficiu conform art.295 teza a II-a Cod de procedura civila, instanta constata ca acesta este intemeiat in parte, din urmatoarele considerente:
In ceea ce priveste motivul destramarii casniciei, tribunalul apreciaza ca prima instanta in mod corect a constatat in baza probelor testimoniale administrate ca ambele parti au contribuit prin comportamentul lor la deteriorarea relatiilor de casatorie (filele 52-55).
Din declaratia martorului audiat in apel, numitul BA (fila 36) de asemenea rezulta culpa comuna, martorul relatand ca partile s-au certat frecvent, ca apelanta l-a agresat fizic pe intimat, si ca intimatul este un consumator de bauturi alcoolice.
In ceea ce priveste insa incredintarea minorilor, tribunalul este de parere ca prima instanta nu a tinut cont de probatoriul administrat si a nesocotit principiul interesului superior al copiilor, care se realizeaza deopotriva prin asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si ingrijirea acestora, precum si prin mentinerea fratilor impreuna.
Prima instanta a dispus incredintarea minorului in varsta de numai 2 ani si 4 luni, respectiv a numitului AI, tatalui reclamant, desi acesta se afla in ingrijirea mamei sale, impreuna cu minora AV.
Prin probele administrate nu s-a dovedit ca parata nu ar fi capabila de a-si ingriji copiii, iar ancheta sociala a concluzionat ca parata dispune de conditii corespunzatoare in vederea cresterii acestora, locuind intr-o casa cu 3 camere, care are o suprafata de 70 mp. (fila 21 d.f.).
Nu s-a dovedit prin nici o proba ca apelanta ar fi neglijat copiii, sau ca ar fi avut o atitudine nepotrivita fata de acestia, iar varsta frageda a minorilor, de numai 2 ani si 4 luni, respectiv de un an justifica pe deplin, chiar si impune prezenta permanenta a mamei in cresterea si ingrijirea acestora.
Desi dispozitiile Codului familiei nu interzic separarea fratilor, in practica judiciara s-a statuat in mod consecvent ca masura separarii trebuie sa fie adoptata numai in situatii exceptionale si pentru cauze temeinic justificate, ceea ce in speta nu s-a dovedit, intrucat apelanta are posibilitati si dispune de conditii pentru cresterea ambilor copii.
Pe de alta parte, tribunalul este de parere ca in speta sunt pe deplin aplicabile dispozitiile Legii nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, care reglementeaza prin art.6 lit.i ca respectarea si garantarea drepturilor copilului se realizeaza, printre altele, conform principiului asigurarii stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea acestuia, ceea ce pana in prezent s-a realizat de mama apelanta, in ceea ce ii priveste pe ambii copii.
Totodata, avand in vedere dispozitiile art.60 din aceeasi lege, care reglementeaza in mod expres ca la stabilirea masurii de plasament se va urmari mentinerea fratilor impreuna, nu este mai putin valabil nici in situatia incredintarii copiilor in cadrul procesului de divort, dispozitie legala care trebuie avuta in vedere de instanta prin analogie si pentru identitate de ratiune.
In consecinta, tribunalul apreciaza ca in speta dedusa judecatii promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului, ca principiu primordial al respectarii si garantarii drepturilor copilului, astfel cum este reglementat prin dispozitiile art.6 lit.a din Legea nr.272/2004, este respectat prin incredintarea ambilor frati la mama apelanta, care dispune de conditii corespunzatoare pentru cresterea si educarea acestora.
Pentru aceste considerente, in baza art.296 Cod de procedura civila tribunalul va admite apelul, va schimba in parte hotararea instantei de fond, in sensul ca va dispune incredintarea minorilor AI si AV spre crestere si educare mamei parate-reclamanta reconventionala.
Avand in vedere dispozitiile art.42 alin.3 raportat la art.94 Codul familiei, tribunalul va obliga reclamantul-parat reconventional la plata pensiei de intretinere de cate 60 lei lunar in favoarea minorilor, incepand cu data de 18.09.2008, data inaintarii actiunii reconventionale (fila 34 d.f.) si pana la majorat, sau alte dispozitii ale instantei.
La stabilirea cuantumului pensiei de intretinere instanta a avut in vedere venitul mediu realizat de reclamant conform Adeverintei nr.149/01.10.2008 emisa de SC M SRL, precum si dispozitiile art.94 alin.3 din Codul familiei care reglementeaza ca intretinerea datorata de parinte se stabileste pana la o treime din castigul sau de munca pentru 2 copii (373 lei : 2 = 124,3 lei : 2 = 61,16 lei).
Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei ca fiind legale si temeinice.
In baza art.274 alin.1 Cod de procedura civila intimatul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecata in suma de 20,15 lei in favoarea apelantei, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Situatii la divort
Desfacerea casatoriei. Incredintare minori. Contributie lunara de intretinere. - Decizie nr. 419 din data de 08.11.2010divort cu copii - Sentinta civila nr. 6322 din data de 26.09.2011
Divort fara minori - Sentinta civila nr. 544/2014 din data de 02.07.2014
RAPORT DE DREPT INTERNATIONAL PRIVAT. RECUNOASTEREA HOTARARII STRAINE PRIVITOARE LA DIVORT. NOTIUNEA DE HOTARARE STRAINA - Sentinta civila nr. 316 din data de 22.01.2006
DIVORT. INCREDINTARE MINORI. INTERESUL SUPERIOR AL COPIILOR. CRITERII. NEVOIA DE A CRESTE IMPREUNA - Sentinta civila nr. 10115 din data de 05.11.2008
divort - Sentinta civila nr. 247 din data de 13.05.2014
Desfacerea casatoriei - Sentinta civila nr. 1879 din data de 25.10.2016
Desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului minorului - Sentinta civila nr. 1274 din data de 01.07.2015
Desfacere casatorie - Sentinta civila nr. 1281 din data de 01.07.2015
Desfacerea casatoriei - Sentinta civila nr. 900 din data de 13.05.2015
Situatii la divort - Sentinta civila nr. 2795 din data de 15.10.2012
Situatii la divort - Sentinta civila nr. 2387 din data de 13.09.2012
Desfacerea casatoriei - Sentinta civila nr. 247 din data de 13.07.2010
Desfacere casatorie, incredintare minori, stabilire pensie intretinere, revenire la numele anterior casatoriei - Sentinta civila nr. 1 din data de 22.10.2008
Actiune de divort, stabilirea exercitarii autoritatii parintesti in mod rxclusiv de catre unui dintre parinti - Sentinta civila nr. 3249 din data de 19.12.2011
Divort - Sentinta civila nr. 263 din data de 15.02.2010
Divort - Sentinta civila nr. 310 din data de 25.04.2013
divor? cu minori - Sentinta civila nr. 1542/2015 din data de 08.10.2015
partaj bunuri comune pe calea actiunii oblice - Sentinta civila nr. 0 din data de 27.03.2014
stabilire domiciliu minor - Sentinta civila nr. 366 din data de 18.06.2014