Revendicare imobiliara

Continut speta             Prin Decizia nr.6 din data de 27 Ianuarie 2012, Curtea de Apel Targu Mures, in Dosar nr. 259/43/2009 a admis apelurile declarate de paratele SC H SA, si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, impotriva Sentintei civile nr.1821 din 20 noiembrie 2003 pronuntata de Tribunalul Harghita in dosarul nr.4468/2001.
A schimbat in parte sentinta atacata in sensul ca:
A admis in parte  actiunea formulata de reclamanta PM si continuata de succesorul acesteia, PG, in contradictoriu cu paratele Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (actual AVAS), si SC H SA.
S-a dispus acordarea in favoarea reclamantului de masuri reparatorii prin echivalent conform Titlului VII din Legea nr.247/2005, pentru imobilul in litigiu, compus din teren in suprafata de 368 mp, si constructii cu o suprafata de 257 mp, reprezentand locuinta, magazin de desfacere si hala de fabricatie (in suprafata de 202 mp), si depozit de faina (in suprafata de 55 mp).
A fost respinsa, ca neintemeiata, cererea privind anularea Contractului de vanzare-cumparare de actiuni nr.410 din 27 iulie 1995 si a Actului aditional din data de 15 martie 1996 incheiat intre FPS si SC H SA.
Au fost mentinute dispozitiile privind obligarea paratelor sa plateasca reclamantului suma de 325 lei (RON) cu titlu de cheltuieli de judecata si  privind  restituirea catre SC H SA a sumei de 70 lei (RON) in contul 2511009-1501225 la BRD, suma platita in contul Biroului de expertiza de pe langa Tribunalul Harghita.
Prin Sentinta civila nr.1821 din 20 noiembrie 2003, pronuntata de Tribunalul Harghita in dosarul nr. 4468/2001, s-a admis actiunea formulata de reclamanta PM in contradictoriu cu paratii Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si S.C. H S.A. si a constatat ca imobilul in litigiu a intrat in patrimoniul statului fara titlu valabil, a constatat nulitatea absoluta a actelor juridice de instrainare facute in cadrul procesului de privatizare cu privire la imobilul mai sus aratat, respectiv a Contractului de vanzare-cumparare de actiuni nr. 410 din 27 iulie 1995 si a actului aditional din data de 15 martie 1996, incheiat intre fostul F.P.S. si S.C. H S.A., a dispus restituirea in natura, pe seama reclamantei, a acestuia, a obligat paratii sa plateasca reclamantei 3.250.000 lei (ROL) cheltuieli de judecata si a dispus restituirea pe seama S.C. H S.A. a sumei de 700.000 lei(ROL) in contul nr. 2511009 - 15012205 la B.R.D. - suma platita in contul Biroului de Expertiza de pe langa Tribunalul Harghita. 
Impotriva Deciziei nr.6 din data de 27 Ianuarie 2012, pronuntata de Curtea de Apel Targu Mures, in Dosar nr. 259/43/2009, au formulat recurs Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, PG de succesorul defunctei PM.
Ambele recursuri au fost respinse de ICCJ prin Decizia nr.4 din data de 15 Ianuarie 2013.
Instanta de control judiciar a retinut ca privatizarea prin transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor detinute de stat nu a reprezentat si o instrainare a bunurilor imobile evidentiate in patrimoniul societatii comerciale.
Astfel, cererea privind anularea  contractului de vanzare-cumparare a actiunilor apare ca lipsita de interes, intrucat chiar daca s-ar admite, nu s-ar ajunge la finalitatea urmarita de reclamant, bunul ramanand in continuare in patrimoniul SC H SA prin efectul Legii nr.15/1990.
S-a mai retinut ca imobilul nu poate fi restituit in natura. Chiar daca prin actiune s-a cerut doar restituirea in natura, iar instanta constata ca aceasta modalitate nu se poate realiza, poate dispune acordarea masurilor reparatorii corespunzatoare, in virtutea controlului judiciar la care art.26 al Legii 10/2001 o abiliteaza, in realizarea caracterului reparator al actului normativ special.
Cat priveste incidenta dispozitiilor art.16 din Titlul VII din Legea 247/2005 ICCJ a mentionat ca prin Decizia LII/2007, pronuntata intr-un recurs in interesul legii s-a stabilit ca prevederile cuprinse in art. 16 si urmatoarele din titlul VII al Legii nr. 247/2005, privind procedura administrativa pentru acordarea despagubirilor, nu se aplica deciziilor/dispozitiilor emise anterior intrarii in vigoare a acestei legi, contestate in termenul prevazut in Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 247/2005, drept urmare instanta este competenta sa se pronunte si asupra refuzului solutionarii.
In speta parata SC H SA nu a solutionat cererea reclamantei ci a transmis-o paratei AVAS, care nici acesta nu a solutionat cererea. Ca urmare masura dispusa in apel, in raport de dispozitiile legale in materie a fost data cu respectarea prevederilor legale.