Succesiune - PARTAJ SUUC

Pe rol pronuntarea asupra recursului formulat de recurentele reclamante S.G. si M.A. impotriva sentintei civile nr.1552/19.02.2010 pronuntata de Judecatoria Targu-Mures in dosarul nr.5307/320/2007.
La apelul nominal facut in sedinta publica se constata lipsa partilor.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta dupa care:
Se mai constata ca mersul dezbaterilor si sustinerile in fond ale partilor au fost consemnate in incheierea de sedinta din 28 octombrie 2010, data la care instanta a amanat pronuntarea hotararii pentru data de 4 noiembrie 2010 si apoi pentru termenul de azi.
     
INSTANTA

Prin sentinta civila nr.1552/ 19 februarie 2010, pronuntata de Judecatoria Tg.-Mures in dosar nr. 5307/320/2007, a  fost admisa in parte  cererea formulata de reclamantele S.G. si M.A.   in contradictoriu cu paratii G.N. si G.M. ; s-a constatat ca  reclamantele S.G. si M.A. impreuna cu paratul G.N., in calitate de descendenti au calitatea de mostenitori legali, in cote egale de cate 1/3,  fata de defunctul G.I., decedat la data de 26.06.2005 ; a fost respinsa ca ca neintemeiata cererea reclamantelor avand ca obiect constatare caracter deghizat al contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere, autentificat sub nr. 3073/10.12.2002 ; au fost respinse  ca neintemeiate cererile reclamantelor avand ca obiect raportul la masa succesorala a imobilului inscris in CF 269 Cristesti, nr. top 112/5/1/1, 110/5/1/1, 112/5/2, 118/5/2, constatarea faptului ca imobilul mentionat face parte din masa succesorala dupa defunctul G.I., decedat la data de 26.06.2005 si iesirea din indiviziune cu privire la imobilul mentionat; a fost respinsa ca neintemeiata cererea reclamantelor de obligare a paratilor la plata cheltuielilor de judecata si a fost respinsa ca neintemeiata cererea paratilor de obligare a reclamantelor la plata cheltuielilor de judecata.
In cauza, la termenul de judecata din data de 20.10.2008 instanta a respins exceptia prescriptiei dreptului de optiune succesorala invocata de parati.
In ceea ce priveste  fondulc auzei , instanta a retinut ca , potrivit actelor de stare civila  depuse in probatiune,  reclamantele in prezenta cauza si paratul G.N.,  au calitatea de descendenti ai defunctului G.I., decedat la data de 27.06.2005 si in aceasta calitate, conform art. 699 C. civ. au vocatie succesorala concreta, utila fata de succesiunea defunctului G.I., avand calitate de mostenitori legali, in cote egale de cate 1/3.
Instanta a aratat ca reclamantele , in calitate de descendente ale defunctului   au solicitat sa se  constate caracterul deghizat al contract de vanzare cumparare cu clauza de intretinere  nr. 3073/2002, includerea acestuia ca unic bun in masa succesorala, reductiunea si iesirea din indiviziune a partilor.
Instanta  a constatat ca imobilul in cauza, inscris in CF 269 Cristesti, a fost proprietatea  sotilor G.I. si Ganj Anica , iar prin sentinta civila nr. 2375/2002 s-a dispus iesirea din indiviziune cu privire la imobilul in cauza prin atribuirea acestuia in natura catre G.I. cu obligarea acestuia la plata catre G.N., S.G. si M.A. a unei sulte de cate 17.030.806 lei fiecare.
La data de 10.12.2002 intre G.I. pe de o parte si G.N. si sotia G.M. pe de alta parte a intervenit contractul de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere prin intermediul caruia G.I. a instrainat nuda proprietate asupra imobilului pentru suma de 17.030.806 lei care s-a imputat asupra obligatiei de plata pe care o avea vanzatorul fata de cumparator, la care s-a adaugat obligatia sotilor G.N. si G.M. de a asigura vanzatorului intretinerea viagera.
Raportat la sustinerile reclamantelor privind caracterul deghizat al contractului de vanzare-cumparare, instanta retine ca potrivit art. 845 C.civ. "valoarea bunurilor instrainate unui succesibil in linie dreapta, cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva de uzufruct va fi socotita in portiunea disponibila". Instanta a aratat ca  aceasta prevedere  instituie o prezumtie relativa in favoarea descendentilor, de natura sa faca mai usoara sarcina probatiunii in conditiile in care acestia invoca existenta unei donatii deghizate, in detrimentul drepturilor lor succesorale , si  pentru a fi aplicabila aceasta prezumtie este necesar ca instrainarea sa fie facuta cu titlu oneros de descendent in favoarea unui succesibil in linie dreapta, in conditiile in care este dublata de un contract de renta viagera/intretinere sau daca instrainatorul si-a rezervat uzufructul viager.
Avand in vedere  cuprinsul  contractului de vanzare-cumparare depus la dosar instanta a retinut ca in fapt nu sunt aplicabile prev. art. 845 C.civ. in conditiile in care in fapt instrainarea nu s-a facut exclusiv in favoarea lui G.N. ci si in favoarea sotiei acestuia, bunul intrand in comunitatea matrimoniala iar obligatia de intretinere a fost stabilita in sarcina ambilor cumparatori. Textul art. 845 C.civ. reprezinta o derogare de la prev. art. 1169 C.civ. care stabileste sarcina probatiunii sens in care dispozitiile acestuia sunt de stricta aplicare , prin  urmare in conditiile in care contractul este incheiat cu ambii soti, prezumtia art. 845 C.civ. nefiind aplicabila fata de G.M. si avand in vedere caracterul de bun comun devalmas al imobilului sens in care nu este posibila stabilirea unei cote din bun ca fiind instrainata si a unei cote care ar fi fost donata, instanta a apreciat ca in raport de intreg bunul suspus instrainarii sunt aplicabile regulile de drept comun in ceea ce priveste faptul deghizarii donatiei intr-un contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere.
Instanta a  concluzionat ca  aceasta solutie  se impune cu atat mai mult cu cat, analizand actul juridic inclusiv prin prisma prevederilor art. 845 C.civ. si avand in vedere caracterul relativ al prezumtiei instituite de textul legal,   din cuprinsul actului reiese ca acesta are o natura complexa, ceea ce s-a instrainat in fapt fiind nuda proprietate - aspectul legat de existenta si executarea faptica a uzufructului viager nefiind contestata - iar contraprestatia cumparatorilor a vizat atat prestarea intretinerii cat si achitarea sumei de 17.030.806 lei. In conditiile in care suma in cauza a facut obiectul unei compensatii intre parti conform art. 1143 C.civ. - existenta unei datorii a vanzatorului fata de cumparator  care rezulta cu claritate din cuprinsul sentintei civila nr. 2375/2002 - nu se poate retine ca in fapt pretul prevazut in contract nu ar fi fost datorat si platit, compensatia reprezentand un mijloc legal de stingere a unei datorii.
Instnata a mai aratat ca  nu pot fi retinute sustinerile reclamantelor legate de faptul ca pretul este derizoriu avand in vedere faptul ca pretul stabilit depinde in mod esential atat de raporturile dintre parti cat si de cuprinsul contractului din care reiese ca in fapt cumparatorii s-au obligat totodata sa presteze intretinere pe toata durata vietii vanzatorului, obligatie al carei caracter aleatoriu sub aspectul intinderii, are in mod firesc consecinte si in ceea ce priveste pretul stabilit de catre parti.
In ceea ce priveste insusirea in mod real de catre parti a obligatiei de intretinere  , instanta a apreciat ca aceasta rezulta si din faptul ca la data de 14.06.2005 vanzatorul a formulat prin avocat cu imputernicire in acest sens o actiune avand ca obiect rezilierea contractului de vanzare-cumparare (in dosarul nr. 5459/2005) motivat de neexecutarea de catre cumparatori a obligatiei de intretinere, aspect ce dovedeste fara echivoc faptul ca ambele parti contractuale si-au asumat ca atare obligatiile prevazute in contract, nefiind vorba despre o simulatie. Mai mult, in acelasi dosar reclamantele din prezenta cauza, prin avocat, au solicitat repunerea cauzei pe rol in calitate de mostenitoare, asumandu-si asadar actiunea avand ca obiect reziliere pentru neexecutarea obligatiei de intretinere. Chiar daca in fapt cauza s-a perimat fiind desfiintate retroactiv actele procesuale efectuate, nu este mai putin adevarat faptul ca cererile depuse de catre parti reprezentand o marturisire extrajudiciara au caracterul de mijloc de proba ce poate fi avuta in vedere de catre instanta in prezenta cauza.
In consecinta , instanta a retinut   ca  obligatia de intretinere a fost in mod real asumata de catre parti , iar aspectele legate de modul necorespunzator al indeplinirii acestei obligatii de catre parati nu prezinta relevanta in prezenta cauza, instanta fiind sesizata strict pe aspecte legate de caracterul deghizat al contractului de vanzare-cumparare.
Avand in vedere inaplicabilitatea art. 845 C.civ. in cauza dar si aspectele retinute de catre instanta cu privire la modalitatea stingerii obligatiei de plata a pretului intre parti precum si cu privire la existenta in fapt a unei obligatii de intretinere asumate de parti, instanta a constatat  ca in fapt, reclamantele, nu au facut dovada in conditiile art. 1169 C.civ.si art. 129 C.pr.civ. a caracterului simulat al contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere autentificat sub nr. 3073/2002.
In consecinta , instanta a retinut ca   in fapt, reclamantele S.G. si M.A. impreuna cu paratul G.N., in calitate de descendenti au calitatea de mostenitori legali, in cote egale de cate 1/3,  fata de defunctul G.I., decedat la data de 26.06.2005, dreptul acestora de a li se constata calitatea de mostenitor nefiind legat de componenta masei succesorale avand in vedere faptul ca legiuitorul le confera  in aceasta calitate vocatie la patrimoniu succesoral indiferent de componenta acestuia , insa in  ceea ce priveste actiunea avand ca obiect constatare caracter deghizat al contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere, autentificat sub nr. 3073/10.12.2002, pentru considerentele aratate  , a fost  respinsa ca neintemeiata, sens in care vor fi respinse si petitele accesorii si subsecvente avand ca obiect raportul la masa succesorala a imobilului inscris in CF 269 Cristesti, nr. top 112/5/1/1, 110/5/1/1, 112/5/2, 118/5/2, constatarea faptului ca imobilul mentionat face parte din masa succesorala dupa defunctul G.I., decedat la data de 26.06.2005 si iesirea din indiviziune cu privire la imobilul mentionat.
Reclamantele fiind cazute in pretentii , a fost respinsa cererea acestora de obligare a paratilor la plata cheltuielilor de judecata , iar  in ceea ce priveste cererea paratilor de obligare a reclamantelor la plata cheltuielilor de judecata constand in onorariu avocatial, instanta a procedat la respingerea acesteia , avand in vedere faptul ca dovada efectuarii acestor cheltuieli a fost depusa ulterior inchiderii dezbaterilor pe fondul cauzei. 
Impotriva acestei hotarari au declarat recurs reclamantele Suteu Gafta si M.A. , solicitand admiterea recursului , modificarea in parte a sentintei atacate  in sensul admiterii cererii de constatare a nulitatii contractului de vanzare - cumparare autentificat  sub nr. 3073/ 10.12.2002 de BNP Tinca Eugenia Ileana  si raportarea imobilului obiect al acestui contract la masa succesorala , cu cheltuieli de judecata .
Se arata in motivarea recursului ca in cauza ,pentru respingerea petitului prin care s-a solicitat constatarea caracterului unei donatii deghizate a contractului de vanare - cumparare  cu clauza de intretinere  autentificat sub nr. 3073/ 2002  , prima instanta  a retinut ca reclamantele nu au dovedit sustinerile lor . Sub acest aspect , se arata ca , la cererea reclamantelor a fost incuviintata proba testimoniala , insa aceasta nu a mai fost administrata; la ultimul termen de judecata, termen la care ar fi trebuit a fi  audiati martorii, avocatul ales la reclamantelor a solicitat  amanarea cauzei pentru motive temeinice , insa instanta  nu a tinut cont de aceasta cerere si a intrat in judecata pe fond a cauzei .  
In ceea ce priveste natura juridica a contractului  in cauza , se arata ca instanta nu a stabilit cat din pretul specificat in contract este o vanzare - cumparare si cat este o obligatie de intretinere.  Din analiza  prevederilor art. 845 Cod civil, reiese ca rezerva unui uzufruct  al carui pret este mic , contravine  dispozitiilor legale, astfel incat legiuitorul prezuma ca o astfel de instrainare este considerata o donatie deghizata .
Se mai arata ca dreptul de proprietate instrainat paratilor este de 1 parte fiecare  , astfel incat , pentru partea din dreptul de proprietate care revine lui G.N., opereaza prezumtia instituita de art. 845 Cod civil . 
Recurentele sustin ca , intrucat in cauza au existat doi cumparatori , in ceea ce priveste raportul juridic dintre reclamante si cumparatoarea G.M. se aplica regulile de drept comun , insa in ceea ce priveste raportul juridic dintre acestea si paratul G.N. , se aplica regulile in materie succesorala , in consecinta instanta de fond a gresit  aplicand in ambele situatii regulile de drept comun . 
In drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 8 si 9 Cod de procedura civila .
Intimatii nu au formulat intampinare , insa prin concluziile   expuse in fata instantei de recurs , au solicitat  respingerea recursului , cu cheltuieli de  judecata .
Recurentele au depus concluzii scrise , reiterand criticile aduse prin declaratia  de recurs .
Examinand hotararea atacata prin prisma motivelor de recurs si avand in vedere prevederile art. 304 indice 1 Cod de procedura civila ,tribunalul retine ca recursul este nefondat , pentru urmatoarele considerente: 
In ceea ce priveste  neadministrarea probei testimoniale  ce fusese incuviintata in cauza , tribunalul constata ca  aceasta a fost incuviintata la termenul de judecata din data de 3 noiembrie 2009 , reclamantelor punandu-li-se in vedere  sa depuna in termen de 5 zile lista cu domiciliile  martorilor  sau sa-i prezinte in instanta fara citare, sub sanctiunea decaderii din proba . 
Contrar criticilor din declaratia de recurs  , instanta de fond a expus in incheierea de sedinta  din data de 09.02.2010 , considerentele pe care le-a avut in vedere in ceea ce priveste respingerea cererii de amanare formulata de avocatul reclamantelor  , retinand in acest sens ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 156 Cod de procedura civila -   iar tribunalul apreciaza ca in mod corect instanta de fond a concluzionat ca nu se justifica amanarea judecarii cauzei  , intrucat nu s-a facut dovada imposibilitatii de prezentare a avocatului la termenul de judecata stabilit si totodata ca  acesta avea posibilitatea de a-si asigura substituirea.
De asemenea  ,  in ceea ce priveste  proba testimoniala , dupa cum s-a aratat mai sus, la termenul la care aceasta proba a fost incuviintata s-a atras atentia reclamantelor asupra sanctiunii  aplicabile in situatia in care nu va fi depusa lista cu domiciliile martorilor in vederea citarii sau prezentarea acestora in instanta  , astfel incat ,  reclamantele neindeplinind  obligatia stabilita in sarcina lor , in mod corect s-a aplicat sanctiunea decaderii .
Referitor la faptul  ca  instanta de fond nu a stabilit cat din pretul inscris in contractul de vanzare - cumparare cu clauza de intretinere  reprezinta pretul pentru vanzare - cumparare si cat anume reprezinta  contravaloarea obligatiei de intretinere, tribunalul arata ca  in chiar cuprinsul actului juridic au fost facute aceste distinctii ( fila 6 dosar fond ) , prin urmare nu revenea primei instante obligatia de a face aceasta determinare .
Tribunalul apreciaza ca nu sunt fondate nici criticile referitoare la inlaturarea de catre prima instanta  a aplicarii in cauza a prevederilor art. 845 Cod civil .
Potrivit art. 845 Cod  civil, instrainarile de bunuri facute de catre de cujus  cu sarcina unei rente viagere  sau cu rezerva de uzufruct  succesibililor rezervatari in linie dreapta se prezuma a fi donatii fara sarcini scutite de raport. 
In cauza, prin contractul de vanzare - cumparare cu clauza de intretinere  autentificat sub nr. 3073/ 10 decembrie  2002 de BNP Tinca Ileana Eugenia,  fiind transmisa nuda proprietate  asupra imobilului  situat in Cristesti , str. Scolii , nr. 163 , jud. Mures , vanzatorul G.I. si-a rezervat dreptul de uzufruct viager   , insa , intrucat transmiterea proprietatii  nefiind facuta  doar in favoarea unui succesibil in linie dreapta , in mod corect a retinut instanta  de fond ca  nu sunt incidente in cauza    prevederile art. 845 Cod civil  , cu atat mai mult  cu cat  cei doi parati fiind casatoriti , imobilul a intrat sub regimul comunitatii de bunuri  codevalmase ,  nefiind posibila stabilirea unei cote  din bun  ca fiind instrainata si  a alteia ca fiind donata .
Sub acest aspect , tribunalul  mai retine ca  , prezumtia de gratuitate instituita de art. 845 Cod civil , este o prezumtie relativa , care poate fi combatuta prin proba contrarie , iar instanta de fond a procedat la analizarea cererii deduse judecatii si prin prisma prevederilor art. 845 Cod civil ,  din probele administrate reiesind atat   nu este vorba de un act juridic cu caracter gratuit, intrucat   in ceea ce priveste suma de 17.030.806 lei stabilita ca pret al vanzarii, aceasta a facut obiectul  unei compensatii intre partile contractate ( existenta datoriei vanzatorului fata de cumparator  reiesind din sentinta civila nr. 2375/2002 a Judecatoriei Tg. Mures ), iar in ceea ce priveste intretinerea, aceasta a fost asumata in mod real de catre parti ( fara a prezent relevanta modalitatea concreta in care s-a executat aceasta obligatie ), prin urmare  fiind rasturnata prezumtia instituita de art. 845 Cod civil .
Pentru aceste considerente, tribunalul conchide ca nu sunt incidente in cauza prevederile art. 304 pct. 8 si 9 Cod de procedura civila , hotararea pronuntata de prima instanta fiind legala  si temeinica  , astfel incat , in temeiul  prevederilor art. 312 alin.1 Cod de procedura civila , va respinge  ca nefondat recursul formulat de reclamantele Suteu Gafta si M.A..
Recurentele fiind in culpa procesuala , in temeiul art. 274 Cod de procedura civila , urmeaza a fi obligate la plata sumei de 1000 lei in favoarea intimatilor, cu titlu de cheltuieli de judecata , constand in onorariu avocatial .

PENTRU ACESTE MOTIVE,  IN NUMELE LEGII  HOTARASTE

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamantele S.G., domiciliata in Targu-Mures, str.Constructorilor, nr.1, ap.20, jud.Mures si M.A., domicciliata in Cristesti, str.Gostatului, nr.356, jud.Mures impotriva sentintei civile nr.1552/19 februarie 2010 pronuntata de Judecatoria Targu-Mures in dosar nr. 5703/320/2007.
Obliga recurentele la plata in favoarea intimatilor G.N. si G.M., ambii domiciliati in Cristesti, nr.163, jud.Mures a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, azi: 11 Noiembrie 2010.