Art.278 ind.1 Cod procedura penala - plangere inadmisibila

                                                    
Art.278 ind.1 Cod procedura penala - plangere inadmisibila

Decizia  penala NR.869/01.10.2008

Prin sentinta penala nr. 1001/15.05.2008, Judecatoria Ploiesti, in baza  art. 278ind.1 alin. 1 si 8 lit.a C.pr.pen., a respins  ca inadmisibila plangerea formulata de petentii I. A. si T.V., impotriva ordonantei nr. 50/P/2003 din 07.11.2007 a Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova si a ordonantei nr. 1549/II/2/2007 din 12.01.2008 a Prim Procurorului  Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova.
A fost mentinuta solutia dispusa prin ordonantele atacate.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca in cauza penala ce face obiectul dosarului nr. 50/P/2003 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, se efectueaza cercetari de catre aceasta unitate de parchet sub aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa prev.de art. 178 al.2. c.p.
Organul de urmarire penala trebuie sa stabileasca conditiile in care a survenit moartea numitului D.T. in ziua de 01.10.2003, ca urmare a producerii unui accident rutier  pe raza localitatii Romanesti, com. Barcanesti.
Prin Rezolutia nr.13.11.2006,procurorul care instrumenteaza cauza a inceput urmarirea penala in rem sub aspectul comiterii infractiunii de ucidere din culpa, dispunand inaintarea cauzei catre organele de cercetare penala pentru completarea urmaririi penale.
Totodata prin ordonanta  nr.50/P/2003 din 07..11.2007, procurorul a respins  cererea partii vatamate P.E.( decedata la 20.11.2007), prin care acesta a recuzat  expertul criminalist  Caragea Mihai, si cererea de a se lua act de renuntarea partii vatamate la exercitarea dreptului de a beneficia de un expert recomandat pe linie criminalistica. Prin ordonanta nr. 1549/II/2/2007 din 12.01.2008 a Prim procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, s-a  respins plangerea formulata de petentul T.V., impotriva ordonantei mai sus-mentionate.
Impotriva acestei hotarari a  declarat recurs petentii I.A.si T.V., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Prin memoriul depus la dosar la data de 8.09.2008, s-a aratat ca solutia instantei de fond este nelegala si netemeinica, intrucat nu s-a avut in vedere in aceasta cauza ca a fost vorba de un conflict de drept penal, ce nu mai poate fi pus in discutie in fata instantei de judecata, si ca prin respingerea plangerii ca inadmisibila  s-a incalcat art. 21 din Constitutie, privind accesul liber la justitie.
Tribunalul, examinand  hotararea atacata, in raport de critica formulata, de actele si lucrarile dosarului dar si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform disp.art. 385/6 al.3. c.p.p., a constatat ca recursul este  nefondat, pentru urmatoarele considerente:
La datele de 30.11.2007 si 02.11.2007 persoana  vatamata P.E.(decedata la 20.11.2007), a formulat  cereri in dosarul nr. 50/P/2003 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, in care se efectueaza cercetari de catre aceasta unitate de parchet sub aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa prev.de art. 178 al.2. C.p., prin care aceasta a recuzat  expertul criminalist  Caragea Mihai, si a solicitat a se lua act de renuntarea acesteia la exercitarea dreptului de a beneficia de un expert recomandat pe linie criminalistica.
Dupa examinarea cererii prin prisma dispozitiilor legale in vigoare, procurorul de caz, prin ordonanta  nr.50/P/2003 din 07.11.2007, a respins motivat cererea, iar prin ordonanta nr. 1549/II/2/2007 din 12.01.2008 a prim procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, s-a  respins plangerea formulata de petentul T.V., impotriva ordonantei  sus-mentionate.
Se observa, astfel, ca plangerea formulata de P.E. a vizat un act efectuat de procuror in cursul urmaririi penale si nu o solutie de netrimitere in judecata.
Prin art. 278 alin. 1 din Codul de procedura penala, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 167 din Legea nr. 281/2003, se prevede ca "plangerea impotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de la langa curtea de apel ori de procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie", iar in conformitate cu alineatul 2 al aceluiasi articol "in cazul cand masurile si actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe langa curtea de apel sau ale procurorului sef de sectie al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia, plangerea se rezolva de procurorul ierarhic superior".
Pe de alta parte, in art. 278ind.1 alin. 1, introdus in Codul de procedura penala prin art. I pct. 168 din Legea nr. 281/2003 si modificat prin art. I pct. 139 din Legea nr. 356/2006, se mai prevede ca "dupa respingerea plangerii facute conform art. 275-278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere, in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la judecatorul de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta", precizandu-se, in continuare, ca "plangerea poate fi facuta si impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata cuprinse in rechizitoriu".
Aceste reglementari, prin continutul lor neechivoc, asigura exercitarea efectiva de catre toate persoanele interesate a dreptului lor de acces la justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 8 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si cu dreptul oricarei persoane la un proces echitabil in sensul prevederilor art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Nu se poate considera ca accesului liber la justitie, garantat prin art. 21 din Constitutie, in sensul ca "orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime" fara care vreo lege sa poata ingradi exercitarea acestui drept, i s-ar aduce limitari in cazul riguroasei aplicari a dispozitiilor cuprinse in art. 2781 din Codul de procedura penala, cata vreme in interpretarea data de Plenul Curtii Constitutionale, prin decizia nr. I/1994, un astfel de drept consta in posibilitatea de a accede la structurile judecatoresti uzand de mijloacele prin care justitia se infaptuieste, potrivit legii, adica inclusiv cu respectarea cadrului reglementat pentru exercitarea dreptului de a face plangere in fata judecatorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata.
In aceste conditii, din moment ce prin dispozitiile art. 278ind.1 din Codul de procedura penala este instituit, limitativ, controlul judiciar numai asupra temeiniciei solutiilor de netrimitere in judecata, in raport cu cercetarile efectuate in cadrul actelor premergatoare sau al urmaririi penale, este evident ca in cazul celorlalte acte sau masuri ale procurorului sau efectuate pe baza dispozitiilor date de el, un asemenea control din partea judecatorului nu mai poate avea loc.
Un atare mod de a se proceda se impune deoarece, pe langa ca nu este prevazut controlul judiciar decat asupra rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, precum si cu privire la dispozitia de netrimitere in judecata cuprinsa in rechizitoriu, pentru toate celelalte acte sau masuri ale procurorului ori efectuate din dispozitia sa, cum sunt masurile preventive si cele asiguratorii, au fost reglementate proceduri specifice de verificare imediata de catre instanta (art. 1402 si art. 168 din Codul de procedura penala) ori exista posibilitatea de a fi cenzurate indirect de instanta, fie in cadrul procedurii prevazute de art. 300 din Codul de procedura penala, referitoare la verificarea regularitatii actului de sesizare, fie cu ocazia cercetarii judecatoresti.
Asa fiind, in masura in care nu sunt vizate de prevederile art. 278ind.1 din Codul de procedura penala, orice alte acte sau masuri ale procurorului ori efectuate in baza dispozitiei sale nu sunt supuse plangerii ce se poate adresa judecatorului in temeiul acestui text de lege.