vatamarea corporala din culpa (art. 184 C.p.)

Dosar nr. 1390/828/2008
R O M A N I A

TRIBUNALUL ARGES
SECTIA PENALA

DECIZIE PENALA  Nr. 143
Sedinta publica de la 20 Octombrie 2009
Completul compus din:
PRESEDINTE G N
Judecator M D
Grefier P T Parchetul de pe langa Tribunalul Arges este reprezentat prin procuror M F.

      S-a luat in examinare, spre solutionare, apelurile declarate de inculpatul T I si partea responsabila civilmente SC SA, impotriva sentintei penale nr.52 din data de 06 iulie 2009, pronuntata de Judecatoria Topoloveni in dosarul penal nr.1390/828/2008, intimati fiind  partea vatamata  C V, domiciliata in L, sat L, jud A si partea civila SPITALUL JUDETEAN ARGES.
      La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns apelantul inculpat personal si asistat de avocat O C cu imputernicire avocatiala aflata la dosar  , intimata parte vatamata personal si asistata de avocat D C cu imputernicire avocatiala aflata la dosar , lipsa fiind apelantul parte responsabila civilmente si intimatul parte civila.
      Procedura legal indeplinita.
      S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
      S-a procedat la inregistrarea audio a cauzei cu mijloace tehnice, potrivit art 304 C.p.p.
      Aparatorul apelantului inculpat depune la dosar un cupon de pensie din partea acestuia.
      Aparatorul intimatei parte vatamata depune la dosar chitanta de onorariu.
      S-a procedat la audierea inculpatului, declaratia acestuia fiind consemnata in scris si atasata la dosarul cauzei.
      Aparatorul apelantului inculpat arata ca primul aspect priveste daunele morale. Precizeaza ca in cazul lezarii integritatii fizice, doar atunci cand se savarsesc infractiuni cu intentie autorul isi asuma toata raspunderea platii pentru suferintele fizice si morale. Arata ca obligarea inculpatului la plata  a 2500 lei despagubiri morale este nelegala si solicita inlaturarea acesteia.
In al doilea rand solicita dozarea pedepsei, aratand ca s-au retinut  circumstantele atenuante, aplicarea art 74 lit a, c C.p. , insa suma de 1500 lei reprezentand amenda aplicata inculpatului este foarte mare. Arata ca a depus un cupon de pensie al inculpatului si ca se poate deduce lesne ca amenda aplicata inseamna o raspundere materiala enorma pentru acesta care realizeaza venituri de 500 lei. Solicita aplicarea unei amende orientate spre minimul general prevazut de lege. Cu privire la apelul asiguratorului, solicita respingerea acestuia, aratand ca acesta are obligatia sa raspunda in solidar si precizeaza ca solutia cu privire la societatea de asigurari este legala si temeinica.
      Aparatorul intimatei parte vatamata solicita respingerea apelurilor ca nefondate .Solicita cheltuieli de judecata conform chitantei depuse si arata ca apelul este o forma de a trage de timp cu privire la plata acelor despagubiri. Adauga faptul ca au trecut 2 ani de la accidentul rutier si ca instanta de fond a stabilit gradul de vinovatie al participantilor , jumatate apartinand apelantului inculpat si jumatate conducatorului vehiculului cu tractiune animaliera care nu a avut montate semne reflectorizante. Cu privire la critica adusa amenzii aplicate inculpatului , arata ca partea vatamata a suferit leziuni pentru a caror vindecare a avut nevoie de 80 de zile de ingrijiri medico-legale
 si solicita respingerea acestui motiv de apel , precizand ca instanta a avut in vedere toate circumstantele reale personale si ca aplicarea condamnarii trebuie sa fie un prilej de indreptare. Cu privire la acordarea daunelor morale, precizeaza
ca in urma acestui eveniment partea vatamata a platit o vecina timp de 6 luni pentru a se ocupa de treburile casnice si ca inculpatul nu a platit un leu pentru suferinta acestei persoane. Solicita respingerea apelului, iar cu privire la apelul partii responsabile civilmente arata ca aceste este nefondat si solicita respingerea acestuia. Arata ca motivarea ulterioara este o trecere in revista a unor texte de lege care nu exonereaza partea responsabila civilmente . Precizeaza ca art 8 al Lg 136/1995 prevede ca drepturile persoanelor pagubite se exercita impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia si precizeaza ca nu a fost depasit plafonul .
 Arata ca solutia primei instante este legala si temeinica, solicita respingerea apelurilor si cheltuieli de judecata.
      Reprezentanta Parchetului pune concluzii de respingere a apelurilor ca nefondate, aratand ca instanta de fond a facut o corecta individualizare a pedepsei si ca a fost aplicata inculpatului pedeapsa amenzii, in conditiile in care legea prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu pedeapsa amenzii, iar pentru asemenea infractiuni ale caror victime au necesitat un numar mare de ingrijiri medico-legale au aplicat pedeapsa cu inchisoare  cu aplicarea art 81 C.p. Cu privire la daunele morale, arata ca este justificata aplicarea lor prin numarul mare de zile de ingrijiri medico-legale  si precizeaza ca s-a avut in vedere si intensitatea suferintei si suferinta posttraumatica.
 Cu privire la apelul partii responsabile civilmente pune concluzii de respingere a acestuia ca nefondat, aratand ca dupa
emiterea deciziei ICCJ  dispozitiile art 57 din Lg 136/1995 au fost modificate si arata  ca in mod corect s-a dispus obligarea in solidar a inculpatului cu asiguratorul .
      Apelantul inculpat, avand ultimul cuvant, arata ca lasa la aprecierea instantei modul de solutionare a cauzei.
      TRIBUNALUL

      Asupra apelurilor penale de fata, deliberand,  constata urmatoarele:
      Prin sentinta penala nr.52 din 6 iulie 2009, Judecatoria Topoloveni a hotarat urmatoarele:" Condamna pe inculpatul T I, la pedeapsa amenzii penale de 1500 lei pentru savarsirea infr. prev. si ped. de art. 184 alin.2 si 4 Cod penal cu aplic. art. 74 lit. a), c) Cod penal si art. 76 lit. e) Cod penal coroborat cu art. 63 alin.3 tz. a II - a Cod penal. Atrage atentia inculpatului asupra disp.art. 63 ind. 1 Cod penal privind inlocuirea pedepsei amenzii penale. In temeiul disp.art. 14 Cod proc. pen. si art. 346 Cod proc. pen. rap. la art. 998 - 999 Cod civil coroborat
cu art. 1003 Cod civil si art. 49 - 57 din Legea 136/1995 si art. 313 din Legea 95/2006 admite in parte actiunile civile formulate de partile civile Spitalul Judetean Arges si C V,
  in contradictoriu cu inculpatul T I si asiguratorul de raspundere civila SC  SA. Obliga inculpatul in solidar cu asiguratorul de raspundere civila,
 sa plateasca partii civile suma de 4170,47 lei din care 2500 lei reprezinta daune morale si 1670,47 lei cu titlu de daune materiale. Obliga inculpatul in solidar cu asiguratorul de raspundere civila SC SA, sa plateasca partii civile Spitalul Judetean Arges suma de 601,79 lei cu titlu de despagubiri civile. In temeiul disp.art. 191 Cod proc. pen. obliga inculpatul la 600 lei cheltuieli judiciare catre stat. In temeiul disp.art. 193 alin.2 Cod proc. pen. obliga inculpatul sa plateasca partii civile Ciocanea Vasilica suma de 450 lei reprezentand cheltuieli de judecata."
      Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca, la data de 03.09.2007, organele de politie au fost sesizate in legatura cu faptul ca pe DN7, pe raza comunei Leordeni, a avut loc un accident de circulatie in care a fost implicat  un autoturism Dacia 1310 si o caruta ce se deplasa in acelasi sens de mers. In urma acestui accident a rezultat vatamarea corporala din culpa a partii vatamate C V, persoana care se deplasa in caruta si care a suferit, in urma accidentului de circulatie multiple leziuni traumatice si fracturi, ce au necesitat pentru vindecare un numar de cca.80 de zile ingrijiri medicale.
      Din cercetarile efectuate s-a stabilit ca in seara zilei de 03.09.2007, in jurul orelor 20,30, inculpatul T I conducea pe raza comunei Leordeni, pe DN7, un autoturism Dacia 1310 . Inculpatul circula din directia Gaesti spre Topoloveni si la un moment dat a intrat in coliziune cu o caruta incarcata cu nutret, ce se deplasa pe aceeasi banda si in acelasi sens de mers si in care se aflau 5 persoane. In urma impactului a rezultat deteriorarea autoturismului condus de inculpat si vatamarea corporala din culpa a numitei C V, persoana ce se afla in caruta si care a fost proiectata din atelaj impreuna si cu alti ocupanti ai acestui vehicul.
      Audiat in cauza, inculpatul T I a precizat ca in momentele premergatoare accidentului a observat in ultimul moment o caruta incarcata cu furaje, desi se instalase intunericul iar strada nu era iluminata, motiv pentru care nu a mai putut efectua nicio manevra de evitare si a intrat in impact frontal cu aceasta. Inculpatul a sustinut ca se deplasa cu o viteza de cca.45 Km/h si nu a actionat frana de serviciu, intrucat nu a observat caruta in conditiile anterior mentionate.
      Pentru clarificarea imprejurarilor de fapt, in cursul urmaririi penale, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, in care s-a concluzionat ca inculpatul a condus autoturismul Dacia cu o viteza de 73,6 km/h, peste limita de 50 km/h stabilita de lege pentru acel sector de drum, viteza care a fost atat peste limita legala cat si neadaptata conditiilor reale de circulatie. Sub un alt aspect, expertul a concluzionat ca evenimentul rutier s-a produs la cca 30 min. dupa ce soarele a apus, cand se instalase faza de amurg, vizibilitatea scazand fata de cea normala, cu atat mai mult cu cat in vehiculul cu tractiune animala,
 condus de carutasul C I, se transportau furaje, aspecte care influentau vizibilitatea acestui vehicul in trafic.
 Astfel, s-a apreciat ca starea de pericol ce a condus la producerea accidentului a fost creata atat de conducatorul auto care nu a adaptat viteza
la conditiile de vizibilitate cat si de carutasul C I care a circulat pe un drum national, intens circulat, cu un vehicul cu tractiune animala ce nu era echipat corespunzator, constituind un obstacol imprevizibil.
      Prin adresa nr.57/31.01.2008 Centrul Meteorologic Regional Munteania-Serviciul Pitesti (fila 63) a comunicat ca la data de 03.09.2007 soarele a apus la 19,52 iar in intervalul orar 20,15-20,30 se instalase faza de amurg, iar vizibilitatea a fost de 7 km.
      Urmare a acestor date, in cauza s-a efectuat o completare a raportului de expertiza pentru a se preciza aspecte privind existenta sau inexistenta culpei conducatorului vehiculului cu tractiune animala.
      Astfel, prin suplimentul raportului de expertiza tehnica, (fila 61) expertul a mentionat aceleasi concluzii privind dinamica producerii accidentului, precizand ca prin nerespectarea nomelor legale de folosire a drumurilor publice, carutasul Ciocanea Ilie a contribuit la producerea accidentului, ca obstacol imprevizibil.
      Aceste aspecte sunt evidentiate si in plansele foto si procesele-verbale de cercetare la fata locului care evidentiaza ca evenimentul rutier s-a produs dupa lasarea serii, in conditii de vizibilitate redusa, drumul nefiind iluminat public (planse foto filele 75-78) si procesul-verbal de cercetare la fata locului (filele 6-11 dosar de urmarire penala.).
      De altfel, initial, in declaratia sa, partea vatamata C V arata ca accidentul s-a produs in jurul orei 20,15, cand impreuna cu alte 5 persoane se deplasau pe drumul national intr-un vehicul cu tractiune animala condus de fiul sau, C I, fara ca acesta sa fie echipat cu mijloace de iluminare si dispozitive reflectorizant-fluorescente vizibile sau echipamente de acest gen.
      Sub acelasi aspect, in cursul urmaririi penale (declaratie fila 19) martorul C I a relatat ca evenimentul rutier s-a produs in jurul orelor 20,30 si "afara se inserase, era vizibilitate si nu era intuneric definitiv", precizand acelasi aspect privind existenta dispozitivelor de iluminare ale vehiculului pe oblonul carutei ce era acoperit total cu furaje si lipsa elementelor fluorescent-reflectorizante.
      Aceleasi imprejurari sunt evidentiate si de martorii M E, M G, care, audiati in cursul urmaririi penale au precizat ca  "accidentul rutier s-a produs in jurul orelor 20,30 afara era lumina, incepuse sa se intunece, dar vizibilitate era", iar urmare a impactului frontal cu autovehiculul condus de inculpat, victima a fost proiectata pe carosabil. Mai mult, martorul M I (declaratie fila 22) in declaratia olograf data in cursul urmaririi penale a precizat ca " eu personal aveam o bricheta cu lumina pe care o foloseam cand venea masina din spate" (declaratie olograf fila 26 dosar urmarire penala).
      In cursul cercetarii judecatoresti, atat partea civila cat si martorii au relatat alte imprejurari privind producerea evenimentului rutier in jurul orelor 19,50, cand afara era lumina, precizand partea civila ca incepuse sa se "amurgeasca".
      Aceste aspecte precizate cu ocazia audierii in cursul cercetarii judecatoresti sunt insa vadit contradictorii cu cele relatate in cursul urmaririi penale si inscrisurile depuse la dosar.
      In acest sens, fotografiile judiciare efectuate la fata locului (filele 71-74) evidentiaza ca evenimentul rutier s-a produs dupa lasarea serii, aspect ce se coroboreaza cu declaratia inculpatului, depozitiile martorilor date initial in cursul urmaririi penale si relatiile comunicate de Serviciul Meteorologie Pitesti.
      Astfel, situatia de fapt expusa in continutul actului de sesizare in care se retine culpa exclusiva a conducatorului auto, nu poate fi retinuta de instanta, in raport de imprejurarile producerii evenimentului rutier.
      Din continutul raportului de expertiza medico-legala nr.1047/A6 eliberat de SML Arges rezulta ca la data de 03.09.2007, partea vatamata C V a prezentat in data de 03.09.2007 fractura epifiza distala radius bilateral, TCC minor, fractura EDR stg. imobilizata  si contuzii, leziuni traumatice produse prin lovire cu sau de corp dur, posibil in conditiile unui accident rutier,necesitand pentru vindecare cca 80 de zile ingrijiri medicale.
      Din continutul materialului probator administrat in cauza, rezulta cu certitudine ca aceste leziuni au fost consecinta proiectarii victimei pe carosabil, in urma impactului dintre autovehiculul condus de inculpat si vehiculul cu tractiune animala condus de C I, vehicul in care se afla si partea vatamata.
      Probele administrate in cauza evidentiaza insa ca evenimentul rutier a fost consecinta incalcarii normelor privind circulatia pe drumurile publice atat de conducatorul auto T I, cat si de carutasul C I, legatura de cauzalitate dintre consecintele produse constand in producerea vatamarilor corporale partii civile si conduita culpabila a celor doi participanti la trafic, fiind certa, urmand a se retine culpa comuna a acestora, in aceeasi masura, in producerea evenimentului rutier pentru urmatoarele considerente:
      Din continutul raportului de expertiza tehnica auto rezulta ca in momentul premergator impactului, conducatorul auto T I circula cu o viteza de circa 73,6 km/h, pe un sector de drum-DN7, pe raza comunei Leordeni - pe care limita de viteza era 50 km/h, incalcand astfel dispozitiile art.49 alin.1 din OUG nr.195/2002 cat si dispozitiile art.48 din acelasi act normativ ce prevad obligatia conducatorului auto de a adapta viteza in functie de conditiile de drum - vizibilitate redusa dupa lasarea serii - fapt ce a avut drept consecinte imposibilitatea evitarii atelajului ce se deplasa pe acel sector de drum.
      Probatoriul administrat in cauza a evidentiat  insa ca accidentul de circulatie s-a produs pe un drum national, astfel incat nu trebuie ignorate obligatiile conducatorului vehiculului cu tractiune animala, care, in calitate de participant la trafic trebuie sa respecte, in egala masura, normele rutiere expres prevazute de dispozitiile legii speciale in materie.
      Conform art.71 alin.3 din OUG nr.195/2002, pentru a circula pe drumurile publice pe care accesul le este permis, vehiculele cu tractiune animala vor fi echipate cu mijloace de iluminare si dispozitive reflectorizant-fluorescente, in conformitate cu prevederile regulamentului.
      Art.165 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 reglementeaza normele privind circulatia vehiculelor cu tractiune animala, prevazand obligatia conducatorului acestui vehicul ca "de la lasarea serii pana in zorii zilei sau atunci cand vizibilitatea este redusa, sa nu circule pe drumurile publice fara a purta imbracaminte cu elemente fluorescent-reflectorizante si fara ca vehiculul sa aiba la partea din fata un dispozitiv cu lumina alba sau galbena, iar in partea din spate un dispozitiv cu lumina rosie, amplasata pe partea lateral stanga.
      Prin urmare, coroborand mentiunile existente in relatiile comunicate de serviciul meteo privind instalarea amurgului cu declaratia inculpatului, plansele foto si procesul-verbal de cercetare la fata locului precum si depozitiile martorilor audiati ce au precizat initial ca se instalase intunericul, se retine ca accidentul rutier s-a produs in conditii "de vizibilitate redusa" in acceptiunea in care este definit acest termen in contextul dispozitiilor legale anterior precizate.
      Este cert astfel ca in antecedenta cauzala a acestui accident se situeaza si culpa conducatorului atelajului care nu si-a indeplinit obligatiile ce-i reveneau privind echiparea corespunzatoare a vehiculului si a persoanelor pe care le transporta, dar si obligatia ce-i incumba conform art.165 alin.1 pct.i) in situatia in care transporta furaje, incarcatura ce depasea in lungime si in latime vehiculul.
      Coroborand toate aceste elemente de fapt si de drept, este cert ca prin nerespectarea obligatiilor ce le reveneau, cei doi participanti la trafic, prin conduita adoptata, au determinat producerea evenimentului rutier ce a avut drept consecinte vatamarea corporala a partii vatamate C V, retinandu-se astfel culpa comuna a acestora, instanta de fond urmand a se pronunta asupra laturii penale in limitele investirii, fara a se retine argumentele invocate de procuror, privind culpa exclusiva a conducatorului auto.
      La stabilirea pedepsei au fost avute in vedere criteriile prevazute de art.72 c.p.
      Impotriva sentintei a declarat apel in termen inculpatul care a criticat-o pentru netemeinicie, in sensul ca pedeapsa aplicata este prea aspra, iar daunele morale acordate partii civile nu se cuveneau acordate.
      Sentinta a fost apelata, in termen si de catre asigurator care a criticat-o pentru  nelegalitate in sensul ca, fara niciun temei legal a fost obligat in solidar cu inculpatul la repararea prejudiciului cauzat prin infractiune.
      Examinand sentinta, atat prin prisma criticilor formulate, cat si din oficiu, potrivit art.371 alin.2 c.proc.pen., Tribunalul apreciaza ca apelurile sunt nefondate, din urmatoarele  considerente:
      Pe baza probelor administrate in cauza, prima instanta a retinut in mod corect situatia de fapt, stabilind vinovatia inculpatului sub forma culpei.
      De asemenea, tot in mod corect instanta a retinut si culpa concurenta a partii vatamate in producerea accidentului.
      In raport cu situatia de fapt retinuta, instanta de fond a retinut in favoarea apelantului inculpat circumstantele atenuante prev. de art.74 lit."a" si "c" c.p., cu consecinta prev. de art.76 lit."e" c.p.
      In acest context, instanta a facut o apreciere corespunzatoare asupra cuantumului amenzii penale aplicate, oprindu-se la o suma apta sa realizeze scopul preventiv si educativ al pedepsei prev. de art.52 c.p.
      Sub aspectul daunelor morale, Tribunalul apreciaza ca instanta de fond a retinut in mod justificat existenta unui prejudiciu moral cauzat partii vatamate prin fapta apelantului inculpat, prejudiciu ce se impune a fi acoperit.
      Culpa comuna retinuta nu inlatura obligatia inculpatului de a repara prejudiciul cauzat prin fapta sa.
      Pe de alta parte, intinderea prejudiciului mortal a fost stabilita in mod corespunzator, suma acordata fiind deopotriva echitabila si proportionala cu culpa apelantului inculpat in producerea evenimentului rutier.
      Referitor la critica adusa sentintei de catre asigurator, Tribunalul considera ca aceasta este nefondata.
      In cadrul procesului penal, la solutionarea laturii civile sunt aplicabile dispozitiile ce reglementeaza raspunderea civila delictuala, intrucat faptul generator de dauna este intotdeauna un delict. Unul din principiile acestui tip de raspundere este cel al solidaritatii debitorilor, enuntat de art.1003 c.civ. In acest context, existenta unui contract de asigurare nu exonereaza societatile de asigurare de acoperirea daunei provocate de asiguratii lor, in solidar cu acestia, mai cu seama ca implicarea acestor societati in procesul penal este intemeiata pe dispozitiile art.14 c.proc.pen. care fac trimitere la dispozitiile art. 998 si urm. c.civ.
      Coexistenta raspunderii contractuale bazate pe contractul de asigurare, cu cea delictuala izvorata din infractiune se constituie intr-o garantie pentru creditorul obligatiei de despagubire, putand fi socotita drept o aplicatie a principiului solidaritatii debitorilor despre care am facut vorbire. Partea civila se poate indrepta impotriva asiguratorului, in limitele obligatiei acestuia izvorand din contractul de asigurare, iar in subsidiar, impotriva inculpatului in temeiul raspunderii civile delictuale. Prin urmare, subsidiaritatea nu exclude solidaritatea, ba chiar o presupune, imprejurare ce se constituie intr-o forma de garantie pentru creditor ca isi va putea recupera prejudiciul.
      Asa fiind, in baza art.379 pct.1 lit."b" c.proc.pen. urmeaza sa fie respinse apelurile ca nefondate.
      Vazand si dispozitiile art.192 alin.2 si art.193 c.proc.pen.,
      

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE

      Respinge  ca nefondate apelurile declarate de inculpatul T I  si partea responsabila civilmente SC SA, impotriva sentintei penale nr.52 din data de 06 iulie 2009, pronuntata de Judecatoria Topoloveni in dosarul penal nr.1390/828/2008, intimati fiind  partea vatamata  C V, si partea civila SPITALUL JUDETEAN ARGES,.
Obliga pe apelanti la cate 50 lei cheltuieli judiciare catre stat si la cate 400 lei cheltuieli judiciare catre intimata parte civila C V.
Cu recurs in 10 zile de la comunicare pentru apelanta parte responsabila civilmente  si pentru intimatul parte civila  si cu recurs in 10 zile de la pronuntare pentru apelantul inculpat T I  si pentru intimata parte vatamata C V. 
Pronuntata in sedinta publica de la 20 Octombrie 2009, la Tribunalul Arges sectia penala.

Presedinte,                       Judecator,                          Grefier,

8