Infractiunea de ultraj

Constata ca prin rechizitoriul nr. /115/P/2015 al Parchetului Moinesti, jud. Bacau si inregistrat sub nr…../260/2015 pe rolul Judecatoriei Moinesti, a fost trimis in judecata inculpatul B.H.M. , pentru savarsirea infractiunii  de   ultraj , prev. de art.257 al.1,4 din C.pen.
In actul de sesizare a instantei se arata ca inculpatul la data de 22.12.2014  a lovit executorul judecatoresc B.J., aflat in exercitarea atributiunilor de serviciu si in legatura cu exercitarea acestor atributiuni, cauzandu-i leziuni ce au necesitat 4-5 zile ingrijiri medicale, fara spitalizare.
Din probatoriul administrat in cauza, materialul de urmarire penala si declaratiile date in faza de cercetare judecatoreasca, instanta a retinut urmatoarele:
   B.J.  este executor judecatoresc in cadrul Camerei Executorilor Judecatoresti de pe langa Curtea de Apel Bacau si avea sediul in mun. M. 
   In cadrul activitatii acestuia a fost investit  pentru punerea in executare a unei hotarari judecatoresti in care era implicata ca si parte  R.S. , care viza  o suma de bani.
  Inculpatul B.H.M.  in data de 22.12.2014,in jurul orei 10,20, impreuna cu R.C.L. si R.F. , s-au deplasat  la sediul executorului judecatoresc pentru a obtine anumite informatii in legatura cu punerea in executare .
Cele doua persoane de sex feminin au ramas in masina cu care s-au deplasat, respectiv un autoturismul  marca Renault Clio culoare gri metalizat, cu nr. BC 54 …, iar B.H.M. a intrat in sediul unde B.J.  se afla in exercitarea atributiunilor de serviciu si i-a solicitat explicatii in legatura cu executarea  in curs  ce o privea pe mama prietenei sale.
Intre cei doi a avut loc un schimb de replici, iar inculpatul nemultumit de raspunsurile primite a lovit persoana vatamata  cu pumnul in piept, aceasta s-a dezechilibrat si a cazut pe spate,  peste un radiator electric, suferind o plaga contuza superficiala cu detasarea unui mic lambou pe fata dorsala a degetului mijlociu, de la mana stanga, pentru care medicul legist a apreciat ca are nevoie de  4-5 zile ingrijiri medicale, fara spitalizare.
Dupa lovirea executorului judecatoresc , inculpatul a parasit biroul acestuia si s-a urcat in masina cu care venise .
Legal citat inculpatul nu s-a prezentat in instanta facand dovada ca nu se sustrage cercetarii judecatoresti in sensul ca lucreaza in Anglia unde are de sustinut si o serie de examene (file 53-55 dosar).
Instanta a pus in discutie aplicarea art.374 pct.7 Cod proc penala in sensul de a nu se mai readministreze probele in faza cercetarii judecatoresti , nefiind contestate in faza de camera preliminara.
Martora R.C.L., confirma faptul ca in acea zi inculpatul  a intrat in sediul in care-si desfasura activitatea executorul judecatoresc, ea asteptand in masina cu mama sa, iar cand a revenit a povestit ca  nu s-a putut intelege cu B.J. , care l-a dat afara din birou, fara a preciza ceva in legatura cu vreo altercatie fizica ivita intre ei.
Martora R.F.  confirma si ea litigiul cu OMV-ul , in urma caruia s-a ajuns la executarea silita  instrumentata de catre executorul judecatoresc si la fel ca fiica sa declara ca inculpatul a intrat in birou , iar cand a revenit era putin speriat  si i-a cerut sa plece. In legatura cu agresiunea reclamata  , respectivul i-ar fi relatat ca B.J.  avea telefonul in mana , iar el din greseala i-ar fi dat peste mana, iar telefonul i-a cazut.
Martora A.N. , care la acea data lucra  la cabinetul executorului si care se afla in incapere ,  relateaza cum , a intrat un barbat pe care nu-l cunostea si s-a adresat direct executorului , fara ca ea sa-si aminteasca daca l-a amenintat sau injurat.
Nu a fost atenta la discutia dintre cei doi, pentru ca lucra pe calculator, insa a vazut cum B.J.  a cazut langa un birou, peste un calorifer, iar barbatul ce de abia intrase a parasit in graba sediul cabinetului. Impreuna cu B.J.  au iesit in urmarirea acestuia si au fotografiat masina in care acesta s-a urcat.
Martora L.C.G. , ce se afla si ea in cabinetul executorului si a observat cum un tanar a intrat si a avut o discutie cu B.J.   in legatura cu un dosar privind plata unor sume de bani, l-a amenintat cu moartea si apoi a venit dupa birou si l-a lovit in zona pieptului, victima dezechilibrandu-se si cazand peste un calorifer.
Fapta a fost dovedita si prin : plangerea  si declaratiile persoanei vatamate fl.3-5, 8, 18-19, 20;planse foto fl.20; proces verbal de verificare in baza de date fl.6 , 35-36; certificat medico legal fl.11; declaratii martori  fl.7, 21-23, 25.
Persoana vatamata a solicitat schimbarea incadrarii juridice in art.38 alin.2 din Legea 188/2000.
Reprezentantul Parchetului a solicitat de asemenea schimbarea incadrarii juridice in art.257 alin.1 Cod penal.
Va fi respinsa cererea privind schimbarea incadrarii juridice in art.38 alin.2 din Legea 188/2000 deoarece acest text de lege este abrogat .
In ceea ce priveste schimbarea de incadrare juridica solicitata de reprezentantul Parchetului , aceasta va fi admisa deoarece executorul judecatoresc nu este unul subiectii pasivi ai infractiunii asa cum sunt prevazuti limitativ in aliniatul 4 , respectiv : politist sau jandarm.
Fapta inculpatului B.H.M.  care, in data de 22.12.2014, a lovit executorul judecatoresc B.J. , aflat in exercitarea atributiunilor de serviciu  si in legatura cu exercitarea acestor atributiuni, realizeaza continutul constitutiv al infractiunii de ultraj fapta prevazuta si pedepsita de art.257  al.1 din C.pen.
La individualizarea pedepsei , conform art. 74 NCP se va face in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite;starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita;natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit;natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Inculpatul nu a mai fost condamnat , asa cum rezulta din fisa cazier , a avut o atitudine sincera , colaborand cu organele de urmarire penala .
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanta apreciaza, in contextul probelor administrate, ca scopul educativ si preventiv al pedepsei poate fi atins si prin  aplicarea unei amenzi penale.
In baza art.63 Cod penal nou se va atrage atentia inculpatului asupra faptului ca neexecutarea cu rea-credinta a pedepsei amenzii penale aplicate conduce la inlocuirea numarului de zile-amenda ramase neexecutate cu un numar echivalent de zile de inchisoare.
Persoana vatamata s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 10.000 euro reprezentand daune morale.
Conditiile angajarii raspunderii civile delictuale a unei persoane sunt: existenta unei fapte ilicite, a unei persoane prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovatia autorului faptei ilicite.
Fapta ilicita reprezinta o actiune sau inactiune a unei persoane prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.
Prejudiciul produs in dauna persoanei vatamate reprezinta efectul negativ suferit de aceasta care trebuie sa se afle in legatura de cauzalitate cu fapta ilicita in sensul ca acest efect negativ trebuie sa fie rezultatul direct si nemijlocit al actiunii autorului faptei ilicite.
Vinovatia reprezinta latura subiectiva a raspunderii civile delictuale si consta in atitudinea de vointa si constiinta a autorului faptei ilicite fata de aceasta si rezultatul socialmente periculoase.
Din coroborarea tuturor probelor administrate, instanta retine ca prin fapta savarsita , inculpatul a savarsit o fapta ilicita in sensul de actiune prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, a adus prejudicii dreptului subiectiv la integritate fizica a persoanei vatamate.
Prejudiciul produs reprezinta efectul negativ suferit de acesta si reiese din certificatul medico-legal care atesta faptul ca a fost atins dreptul la integritate fizica, iar in urma faptei ilicite savarsita de catre inculpat, persoana vatamata avand nevoie de 4-5 zile de ingrijiri medicale.
Din probele administrate instanta retine ca exista o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita savarsita de inculpat si prejudiciul suferit de partea civila , in sensul ca acest efect negativ a fost rezultatul direct si nemijlocit al actiunii autorului faptei ilicite.
Din coroborarea probelor inscrisuri cu declaratia martorului data in fata instantei, cele date in cursul urmaririi penale, cat si cu declaratiile inculpatului date in cursul urmaririi penale, instanta considera ca in cauza este indeplinita si conditia vinovatiei inculpatului , aceasta fiind probata sub forma intentiei.
Astfel, inculpatul a prevazut rezultatul socialmente periculos al faptelor lor (vatamarea integritatii corporale a persoanei vatamate ) si a urmarit sau a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, prin savarsirea faptei ilicite.
Constatand ca sunt indeplinite conditiile civile raspunderii civile delictuale instanta urmeaza sa aprecieze asupra cuantumului despagubirilor solicitate de persoana vatamata.
Fiind indeplinite conditiile civile ale raspunderii civile instanta urmeaza sa statueze si cu privire repararea prejudiciului moral suferit de persoana vatamata.
Stabilirea cuantumului despagubirilor pentru prejudicii aduse integritatii fizice si onoarei unei persoane presupune o apreciere subiectiva din partea judecatorului care, insa, trebuie sa aiba in vedere anumite criterii obiective rezultand din cazul concret dedus judecatii, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite si sa aprecieze intensitatea si gravitatea atingerii adusa acestora.
Toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel incat sa nu se ajunga la o imbogatire fara justa cauza a celui care pretinde daune morale.
Instanta constata ca suma de 10.000 euro reprezentand daune morale apare ca fiind o suma disproportionata si nerezonabila in raport cu suferintele fizice si psihice incercate de partea civila in urma faptei savarsite de inculpat.
Fata de toate cele ce preced, statuand in echitate, in lipsa unor criterii legale, instanta apreciaza ca suma solicitata nu este o suma rezonabila, proportionala cu prejudiciul suferit si inerentele suferinte psihice provocate persoanei vatamate prin fapta inculpatului.
In baza art. 274 alin. (1) N.C.proc.pen., va fi obligat inculpatul la plata sumei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.