plangere impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata (art.278 ind.1 C.p.p.)

Dosar nr. 2479/109/2009
R O M A N I A

TRIBUNALUL ARGES
SECTIA PENALA

DECIZIE PENALA Nr. 526/R
Sedinta publica de la 05 Octombrie 2009
Completul compus din:
PRESEDINTE M D
Judecator V V
Judecator M N
Grefier P T Parchetul de pe langa Tribunalul Arges este reprezentat prin procuror D T.

S-a luat in examinare, spre solutionare, recursul declarat de petentul B I, impotriva sentintei penale nr 20 din 03.02.2009 pronuntate de Judecatoria Patarlagele in dosarul nr 86/277/2009, intimat fiind P G,
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
S-a procedat la inregistrarea audio a cauzei cu mijloace tehnice, potrivit art 304 C.p.p.
Reprezentanta Parchetului pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat si de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecata catre stat.

TRIBUNALUL

Asupra  recursului penal de fata:
     Constata ca prin sentinta penala nr.20 din 3 februarie 2009 a Judecatoriei Patarlagele a fost respinsa plangerea formulata de catre petentul B I impotriva rezolutiei din 19 martie 2008 data in dosarul nr.1027/P/2007 x 1044/P/2007 al Parchetului de pe langa Judecatoria Patarlagele, judetul Buzau.
     Prin aceeasi sentinta a fost obligat petentul la 50 de lei cheltuieli judiciare catre stat si la 300 lei cheltuieli judiciare catre intimat.
     Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca petentul a sesizat la data de 24.09.2007 Politia orasului N sustinand ca intimatul  a distrus bunuri, a mutat semnele de hotar dintre proprietatile lor,
 l-a amenintat cu moartea si cu mutilarea, iar la data de 5.10.2007 a sesizat din nou Politia orasului N cu privire la faptul ca intimatul i-a tulburat posesia asupra  terenului situat in pct."N" V N, judetul B. In urma sesizarilor,
 organele de  politie s-au deplasat la fata locului si au intocmit un proces verbal, constatandu-se ca hotarul dintre cele doua proprietati il constituie un gard edificat de o parte si de alta a unor pruni,
 gard ce a fost deplasat de catre intimat pe o distanta egala cu diametrul prunilor(10-15 cm.), in interiorul  terenului apartinand petentului.
     Cu aceasta ocazie s-au executat si planse fotografice.
     Intimatul a recunoscut ca a mutat gardul, dar ulterior l-a refacut in modalitatea in care se gasea initial, situatie ce rezulta din procesul verbal incheiat de organele de politie in data de 31.01.2008.
     Sub aspectul savarsirii infractiunii de amenintare, in urma audierii martorilor V G.I si R F D a rezultat ca intre cele doua parti nu au existat discutii in care petentul sa fie amenintat de intimat.
     Fata de cele expuse, instanta de fond a constatat ca cercetarile sunt complete, iar probele judicios interpretate, precum si fata de faptul ca la timp foarte scurt situatia anterioara a fost restabilita, a constatat ca rezolutia adoptata de procuror este temeinica si legala.
     Impotriva sentintei a declarat recurs, in termen, petentul care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie intrucat:
     -organele de urmarire penala nu au facut o cercetare la fata locului si audierea partilor si a martorilor;
     -instanta de fond a refuzat refacerea si completarea cercetarilor, in sensul de a efectua o cercetare la fata locului si de a audia partile si martorii;
     -instanta de fond  nu a considerat necesara prezenta intimatului la instanta;
     -nu i-a fost ingaduita refacerea  si completarea probelor in timpul judecatii in prima instanta;
     -la inchiderea dezbaterilor instanta de fond nu a anuntat data si ora la care se va pronunta hotararea.
     Prin incheierea nr.773 din 14 aprilie 2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost admisa cererea petentului si s-a stramutat judecarea cauzei de la Tribunalul Buzau la Tribunalul Arges.
     Examinand sentinta, atat prin prisma criticilor formulate, cat si din oficiu, potrivit art.3856alin.ultim c.proc.pen., Tribunalul apreciaza ca recursul este nefondat, din urmatoarele considerente:
     Pe baza probelor administrate in cauza, prima instanta a retinut in mod corect legalitatea si temeinicia solutiei procurorului.
     Recurentul sustine ca procurorii au refuzat sa efectueze cercetarea la fata locului si sa audieze personal partile si martorii.
     Avand in vedere infractiunea cercetata, procurorii nu aveau obligatia sa efectueze aceste acte de urmarire penala, ele fiind date potrivit art.207 c.proc.pen., in competenta organelor de cercetare ale politiei judiciare care le-au si efectuat.
     Pentru infractiunea  in cauza, procurorul exercita supravegherea, infractiunile pentru care urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror fiind limitativ prevazute de art.209 alin.3 c.proc.pen.
     In legatura cu aspectele sesizate in recurs referitoare la faza de judecata, Tribunalul constata ca instanta de fond a respectat dispozitiile  legale ce reglementeaza institutia plangerii impotriva solutiei procurorului.
     Astfel, potrivit art.2781alin.7 c.proc.pen., judecatorul, solutionand plangerea, verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate.
     Avand in vedere acest text de lege, instantei de fond ii era interzis sa efectueze o cercetare la fata locului sau sa audieze partile si martorii.
     De asemenea, alin.4teza finala al art.2781c.proc.pen.,stipuleaza ca judecatorul, atunci cand considera absolut necesara prezenta intimatului poate dispune prezentarea acestuia.
     In speta, Tribunalul apreciaza ca prezenta intimatului la judecata in prima instanta nu era absolut necesara, cata vreme acesta daduse o declaratie la urmarirea penala, iar audierea sa nemijlocit in fata instantei de fond era oprita de lege.
     Recurentul mai sustine ca nu i s-a ingaduit de catre prima instanta refacerea  si completarea probelor, lucru inexact, intrucat instanta i-a ingaduit sa depuna acte, singurele probe ingaduite de lege la judecarea plangerii.
     In fine, recurentul sustine ca la incheierea dezbaterilor nu i s-a comunicat data si ora la care se va pronunta hotararea.
     Instanta de fond nu avea o asemenea obligatie intrucat, daca nu s-a amanat pronuntarea in sedinta publica, este evident ca sentinta se va pronunta in aceeasi zi, lucru care s-a si intamplat.
     In ce priveste ora, este greu de anticipat cand se va pronunta o anume hotarare, cata vreme nu se poate stabili cat vor dura deliberarile in functie de numarul de dosare ramase in pronuntare.
     De altfel, art.310 c.proc.pen. nu instituie vreo obligatie privind anuntarea date si orei cand se va face pronuntarea.
     Fata de toate acestea, Tribunalul apreciaza ca instanta de fond a retinut in mod corect ca in cauza s-au administrat toate probele, probe din care a rezultat ca intimatul nu a ocupat din terenul recurentului in intelesul art.220 c.p.
     Ocuparea in acest caz presupune luarea in stapanire in tot sau in parte a imobilului pentru o perioada suficient de lunga de timp din care sa rezulte ca intimatul s-a comportat ca un adevarat proprietar in legatura cu terenul.
     Or, in speta, acest lucru nu s-a intamplat, intimatul repozitionand intr-un timp foarte scurt gardul pe amplasamentul corect, ceea ce dovedeste ca acesta nu a intentionat luarea in stapanire a terenului.
     Asa fiind, in baza art.38515pct.1 lit."b" c.proc.pen. urmeaza sa fie respins recursul ca nefondat.
     Vazand si dispozitiile art.192 alin.2 c.proc.pen.,
     
     

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul B I, impotriva sentintei penale nr 20 din 03.02.2009 pronuntate de Judecatoria Patarlagele in dosarul nr 86/277/2009, intimat fiind P G, domiciliat in N, jud B.
Obliga  recurentul   la plata sumei de 30 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica de la 05 Octombrie 2009, la Tribunalul Arges sectia penala.

Presedinte,                Judecator,            Judecator,             Grefier,

4