Plangere impotriva rezolutiei procurorului de neincepere a urmaririi penale Competenta prim procurorului adjunct in solutionarea plangerii

Constata ca  Judecatoria Sibiu in baza art.278 ind.1 alin. ultim C. proc. pen. si a deciziei de recurs in interesul legii nr.1/2009 pronuntata de I.C.C.J. - Sectiile Unite, a dispus trimiterea cauzei catre Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu in vederea solutionarii plangerii formulate de catre petentii C I si C M,  in contradictoriu cu intimatii P G, ,. , P M  , M V, si BC, plangere formulata impotriva rezolutiei procurorului din 16.09.2009  si a ordonantei procurorului date la 26.11.2009 Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu.
            Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut in esenta urmatoarele:
           Prin rezolutia procurorului data la  16.09.2009 in dosarul nr.5702/P/2008 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu s-a dispus  confirmarea propunerii de neincepere a urmaririi penale fata de intimatii P G si P M pentru faptele prev.de art.249 si art.289 C.penal.
            Impotriva acestei solutii petentii CI si C M au formulat plangere, conform art.278 C.proc.pen., iar prin ordonanta prim-procurorului adjunct data la 26.11.2009  s-a admis in parte plangerea petentilor, dispunandu-se neinceperea urmaririi penale fata de P G, PM, M Ve si B C pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa prev. de art.260 C. penal si neinceperea urmaririi penale fata de intimatii P G si P M pentru faptele prev. de art.249 si art.289 C. penal.
            Potrivit dispozitiilor art.278 ind.1 alin.1 C. proc. pen. plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata se adreseaza judecatorului dupa respingerea plangerii facute conform art.275-278.
              Or, in cauza de fata, prin ordonanta data de prim-procurorului s-a dispus admiterea in parte a plangerii petentilor, potrivit dispozitiilor art.278 alin.1 si 2  C. proc. pen., competenta de solutionare a plangerii inregistrate la aceasta instanta revine procurorului ierarhic superior, respectiv prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu.
              In acest sens, s-a stabilit si prin decizia de recurs in interesul legii nr.1/2009 pronuntata de I.C.C.J. - Sectiile Unite, potrivit careia  organul judiciar competent sa solutioneze plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei prim-procurorului, prin care s-a infirmat rezolutia sau ordonanta procurorului de netrimitere in judecata si s-a dat aceeasi ori alta solutie de netrimitere in judecata, pentru alte motive sau pentru unele dintre motivele invocate de petent, este procurorul ierarhic superior”.
             Cu privire la acest aspect trebuie mentionat ca, desi plangerea a fost solutionata de prim-procurorul adjunct, plangerea formulata impotriva solutiei date de acesta urmeaza a fi solutionata de prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu, pentru urmatoarele motive:
Potrivit dispozitiilor art.278 C.proc.pen., plangerea impotriva rezolutiei procurorului se rezolva de prim-procurorul parchetului.
           Cu toate acestea, potrivit art. 92 alin.3 din Ordinul  nr. 529/C din 21 februarie 2007 emis de Ministerul Justitiei privind aprobarea Regulamentului de ordine interioara al parchetelor, in cazul parchetelor de pe langa judecatorii, acolo unde exista un prim-procuror adjunct, acesta este inlocuitorul de drept al prim-procurorului, in perioada absentei acestuia.
           De asemenea, alineatul 4 al aceluiasi articol prevede ca prim-procurorul poate delega dreptul de semnatura prim-procurorului adjunct sau, dupa caz, altui procuror .
            Prin urmare, daca prim-procurorul adjunct a solutionat o plangere care potrivit normelor procesual penale era de competenta exclusiva a prim-procurorului, rezulta ca solutia a fost data de prim-procurorul adjunct ca inlocuitor de drept al prim-procurorului si astfel solutionarea plangerii contra solutiei de admitere in parte a plangerii este de competenta prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu.
             Pentru aceste motive si vazand dispozitiile art.278 ind.1 alin. ultim si a deciziei de recurs in interesul legii nr.1/2009 pronuntata de I.C.C.J. - Sectiile Unite,  instanta de fond a dispus trimiterea cauzei catre  Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu in vederea solutionarii plangerii formulate de catre petentii C Isi C M, in contradictoriu cu intimatii P G , P M , M V si B C, plangere formulata impotriva rezolutiei procurorului din 16.09.2009 si a ordonantei procurorului date la 26.11.2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu, solicitand trimiterea cauzei prim procurorului parchetului de pe langa  Judecatoria Sibiu si a mai criticat hotararea pentru faptul ca a indicat gresit termenul de recurs, care este de 10 zile si nu de 3 zile cum gresit s-a consemnat in minuta.
Asupra dosarului de fata, tribunalul a retinut  urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. 110/15.02.2010 Judecatoria Sibiu a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu in vederea solutionarii plangerii formulate de petentii C I si C M impotriva rezolutiei procurorului din 16.09.2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu si a ordonantei procurorului din 26.11..2009. a Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu.
Recursul procurorului a vizat  o anume imprejurare, si anume aceea daca competenta de a se pronunta in cauza revine prim procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu sau aceasta ar trebui sa revina prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, cata vreme ordonanta din 26.11.2009 a fost data de prim procurorul adjunct al Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu.
Examinand actele si lucrarile dosarului, tribunalul a constatat ca la data de 16.09.2009 s-a emis de catre un procuror din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, rezolutia de neincepere a urmarii penale fata de PG si P M, sub aspectul savarsirii infractiunilor prev. de art. 249 si 289 C.p.
In recursul parchetului s-a  criticat  aceasta hotarare si s-a sustinut ca infractiunile pentru care prim procurorul adjunct s-a pronuntat pentru prima data urmau a fi cenzurate de prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu si nu de catre prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu.
Pornind de la ideea ca ordonanta procurorului a fost cenzurata de prim procurorul adjunct, in calitatea sa de inlocuitor de drept al prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, tribunalul a retinut ca in mod corect, procurorul ierarhic superior al prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu este prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu, chiar daca parte din dispozitiile acestei ordonante au apartinut prim procurorului adjunct si nu procurorului care a instrumentat dosarul 2863/P/2009.
Cum ordonanta prim procurorului adjunct a fost  o solutie emisa pentru fapte conexe si indivizibile comise de cei patru faptuitori, ar aparea un non sens ca pentru faptele pentru care s-a pronunta rezolutia din 16.09.2009 sa revina competenta solutionarii plangerii prim procurorului parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, iar pentru faptele si faptuitorii pentru care s-a pronuntat pentru prima data prim procurorul adjunct la 26.11.2009 competenta solutionarii sa revina prin procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu.
Cum plangerea formulata de C I si C M a  vizat toti faptuitorii si toate faptele si cum prim procurorul adjunct s-a pronuntat in calitate prim procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu, competenta solutionarii acestei plangeri in integralitate au revenit  Prim procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu, asa dupa cum corect a indreptat-o si instanta de fond.
Asa fiind, recursul  a fost  nefondat si a fost respins, privitor la cel de-al doilea motiv, ce al inserarii gresite a termenului de recurs, tribunalul a retinut  ca recursul procurorului a fost promovat in termenul legal, cel de 10 zile termen care isi are sorgintea in prevederile art. 366 rap. la art. 3854 C.p.p. si nu in cele dispuse prin hotararea criticata.