inselaciunea (art. 215 C.p.)

Dosar nr. 1952/109/2008
R O M A N I A

TRIBUNALUL ARGES
SECTIA PENALA

 SENTINTA PENALA NR. 268
Sedinta publica de la 16 Iulie 2009
Completul compus din:
PRESEDINTE M. N.
Grefier E. E. C.

      Parchetul de pe langa Tribunalul Arges este reprezentat de procuror D. T.

     S-a luat in examinare, pentru solutionare in prima instanta, cauza penala privind pe inculpatul  C. I. N. fiul lui (...), nascut la data de (...) in (...), domiciliat in orasul (...), trimis in judecata prin rechizitoriu Parchetului de pe langa Tribunalul Arges nr. 84/P/2008 pentru savarsirea infractiunii prev.si ped. de art. 215 alin. 1-3 si 5 Cod pen,  parte civila fiind SC M. MG S.R.L, iar parti responsabile civilmente S.C. S. I. SRL si S.C. R. S. SRL
     La apelul nominal facut in sedinta publica, au lipsit partile.
     Procedura legal indeplinita.
     S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
     Dezbaterile de fond asupra cauzei de fata au avut loc la data de 07 iulie 2009 si au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data care face parte integranta din prezenta sentinta penala.

T R I B U N A L U L Prin rechizitoriul cu nr 84/P/2008 al Parchetului de pe langa Tribunalul Arges, a fost trimis in judecata, in stare de libertate, inculpatul  C. I. N. , pentru savarsirea infractiunii prev de art 215 alin 1-3 si 5 Cod penal .
     S-a retinut in cuprinsul actului de sesizare a instantei ca,  SC. M. MG. S.R.L.  Campulung  a formulat plangere penala  impotriva  societatilor  SC. S. I. SRL  ,  SC. R. S. SRL  Brasov  si a invinuitului  C. I. N. ,administrator la ambele societati  intrucat in relatiile comerciale cu partea vatamata a completat  si predat fila CEC (...), in valoare  de 500 mii RON, proviziune pe care  nu o avea la momentul scrierii , nici la scadenta , aspect necunoscut de partea  vatamata care nu ar fi facut prestatia ce i-a provocat prejudiciul.
     In fapt , s-au stabilit urmatoarele :
     In anul 2004,  SC. M. MG. S.R.L. Campulung , achizitionand  fabrica de matrite a fostei SC A. SA ,  a continuat activitatea de profit  principala , constand in executarea de scule de ambutisare pentru industria  automobilelor, de regula pentru beneficiarii externi (Italia), activitatea de comert  exterior desfasurandu-se practic  prin intermediul unui " exportator " ,  SC. S. I. Brasov , care identifica beneficiarul, aviza calitatea marfii, facea expeditia si achita pretul producatorului .
     In perioada 2004-2005 , relatiile  comerciale dintre  SC. M. MG. S.R.L. . Campulung si  SC. S. I. Brasov s-au desfasurat  in baza contactului de prestari servicii nr. 32/2004 si practicii vechi existente , insa  exportatorul a ramas dator producatorului  importante sume de bani din livrari  anterioare, motivul  invocat fiind acela ca beneficiarul italian nu ar fi achitat integral marfurile livrate .
     La 27  si 28.01.2005, intre  SC. M. MG. S.R.L. . Campulung si  SC. S. I. Brasov se incheie anexele 9 si 10 la contractul nr. 32/2004 , pentru confectionarea de stante si matrite, utilizator fiind doua firme italiene , urmand ca  produsele sa fie confectionate  pana la finele anului 2005, insa solicitand predarea  acestora la  SC. S. I. Brasov, sub pretextul reverificarii  tehnice, invinuitul a fost refuzat de reprezentantii  SC. M. MG. S.R.L. . Campulung pentru neachitarea datoriilor mai vechi.
     In consecinta, acesta a conceput un plan de inducere in eroare a partii  vatamate si sub motivul ca  in acel moment "  are problemele cu Finantele Publice" ,impreuna cu reprezentantii  SC. M. MG. S.R.L. . Campulung au convenit si intocmit  procesul verbal  de compensare  nr. 17.01.2006 ( fila 28)  ,din care rezulta ca  SC R.  S. S.R.L. Brasov, unde era administrator   unic , va achita  catre  SC. M. MG. S.R.L. . Campulung  suma  de 500 mii RON, pentru  SC. S. I. Brasov, cu fila CEC (...), cu termen  scadent la 25.01.2006.
     La aceeasi  intalnire a fost inmanata si  acea fila CEC , completata integral cu  toate datele si stampilata de catre   SC R. S. S.R.L. Brasov, mai putin termenul de  scadenta , prevazut  insa in protocol.
     S-a  urmarit astfel si s-a realizat introducerea , in relatiile comerciale dintre cei  doi parteneri , a unei societati comerciale (SC R. S. SRL)  care nu  era  parte in contactul comercial  si evident efectuarea prestatiei   de catre partea  vatamata care, de indata , a facut si lucrarile solicitate, ceea ce constituia si scopul urmarit.
     Ulterior s-a dovedit ca SC S. I. SRL  se afla in interdictie de a emite fila  CEC in perioada 27.04.2005- 27.04.2006  (f.33), societatea era data in judecata in Italia, pentru ca incasase  in avans pretul unor  livrari ce nu se efectuasera , iar  SC R. S. SRL  avea la 17.01.2006 un  credit de 1,97 RON.
     Aceste date evident nu au fost cunoscute de partea vatamata, pentru ca nu ar mai fi facut prestatia si nu ar fi incercat prejudiciul in suma de 500 mii RON, suma neincasata nici in prezent .
     In perioada urmatoare  incheierii protocolului, invinuitul le-a cerut reprezentantilor partii vatamate sa nu introduca fila CEC in banca , sub pretextul ca va achita imediat cu ordin de plata, a reusit un timp  sa-i mentina in aceasta stare , pentru ca in final , la 25.10.2006, cand s-a introdus CEC-ul in banca , sa se  constate  ca nu exista proviziunea necesara nici la data scrierii CEC-ului si nici la termenul scadent.
     Rezulta asadar,savarsirea de catre   C. I. N. a infractiunii  prev. de art. 215 alin-1-3  si 5 C.pen. intrucat a actionat pentru a induce si mentine in eroare partenerii de afaceri, in cazul de fata SC M. SA Campulung , cu privire la solvabilitatea si credibilitatea financiara a societatii pe care o administra , mijloacele frauduloase folosite fiind protocolul din 17.01.2006 si fila CEC  mai sus mentionata , in care s-a  inscris  fictiv o proviziune  pe care nu avea , iar inducerea in eroare tine de esenta infractiunii de inselaciune , in toate formele ei.
     Invinuitul  C. I. N.  s-a aparat constant in a sustine ca a emis fila  CEC ca o garantie ca va achita contravaloarea marfurilor livrate si ca partea  vatamata ar fi cunoscut situatia financiara a firmelor sale, astfel ca, potrivit practicii  judecatoresti , fapta lui s-ar incadra in prevederile art. 84 alin.1 pct.2 din Legea nr. 59/1934.
     Apararea invinuitului  este deconstruita de insasi  ratiunea formularii  plangerii penale si   care a constituit  si mobilul neintelegerilor dintre ele doua societati , si anume ca,  avand datorii  mai vechi , invinuitul  nu mai prezenta credibilitatea pentru a se face alte livrari pe datorie, iar prin  refuzul  livrarii marfurilor s-a urmarit atat  achitarea marfurilor vechi ,  cat si plata livrarilor recente.
     Pe alta parte , in protocol nu  s-a facut   recuperat nici pana in prezent ,desi prin sentinta comerciala nr. 389/C/05.05.2007 a  Tribunalului Comercial Arges  ,debitoarea SC S. I. SRL   a fost somata sa achite suma  restanta.
     Examinand materialul probator administrat in cele doua faze ale procesului penal, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
     Intre SC M. MG SRL si SC S. I. SRL administrata de inculpat existau relatii comerciale din anul 2004, incheindu-se in acest sens contractul de prestari servicii nr 32/2004 ( fila 9 vol 1 dosar up ), in baza caruia prima societate livra catre cea administrata de inculpatul C. diverse piese pentru industria automobilelor.
     Pe parcursul derularii acestui contract  au aparut insa probleme legate de faptul ca SC S. I. SRL a ramas restanta in mai multe randuri la plata livrarilor efectuate de SC M. MG SRL.
     La 27.01.2005  si 28.01.2005, s-au  intocmit anexele 9 si 10 la contractul nr. 32/2004 , ( filele 15,16 dosar up)  in vederea confectionarii de stante si matrite, utilizator fiind doua firme italiene ,  produsele urmand a fi  confectionate  de SC M. MG SRL pana la finele anului 2005.
     Deoarece  SC. S. I. SRL avea datorii catre producator, acesta din urma a refuzat predarea produselor mentionate in anexele 9 si 10 la contractul nr. 32/2004 ,iar motivul a fost adus la cunostinta exportatorului.
     Pentru a determina societatea producatoare sa livreze acele produse, inculpatul s-a angajat sa achite din datoriile restante si totodata sa faca plata pieselor ce urmau a fi livrate, fiind intocmit in acest sens un  protocol de compensare in data de 17.01.2006 (fila 30 vol 1 dosar up).
     In acest protocol s-a prevazut ca SC R. S. SRL,  firma administrata de inculpat, urma sa preia datoria pe care SC S. o avea catre   SC. M. MG. S.R.L.  datorie ce avea sa fie achitata printr-o fila cec emisa de inculpatul Ciorba ,pentru suma de 500.000. lei, fila completata integral cu  toate datele si stampilata de catre   SC R. S. S.R.L. Brasov, mai putin termenul de  scadenta , prevazut  insa in protocol ca fiind 25.01.2006. Fila cec a fost inmanata de inculpat reprezentantilor  SC. M. MG. S.R.L. .
     S-a recurs la aceasta modalitate de plata deoarece la acea data SC S. era in interdictie bancara, conform adresei de la fila 35 dosar up.
     Totodata in agreementul din data de  6.02.2006, prin care s-a constatat plata pentru livrarea produselor executate de SC M. conform anexelor 9,10, ( fila 27 dosar up), s-a consemnat ca diferenta de 70400 euro  din datoria restanta urmeaza a fi acoperita cu fila CEC emisa de SC R. S. SRL.
      In perioada urmatoare  incheierii protocolului,  s-a incercat de catre reprezentantii SC Montana recuperarea acestei creante, insa inculpatul le-a cerut acestora sa nu introduca fila CEC in banca , sub pretextul ca va achita imediat cu ordin de plata iar in final , la 25.10.2006, cand s-a introdus cecul in banca , sa se  constate  ca nu exista proviziunea necesara nici la data scrierii cecului si nici la termenul scadent.
     Fata de situatia de fapt retinuta tribunalul apreciaza ca incadrarea juridica corecta a faptelor inculpatului este cea prev. de art 215 alin 1,3,4,5 Cod penal, asa incat va dispune in baza art 334 Cod pr pen schimbarea incadrarii juridice a faptei .
     Astfel in speta de fata este vorba  de o actiune de inducere in eroare exercitata de catre inculpatul   C. N.  asupra reprezentantilor partii civile, pentru a-i determina pe acestia sa ii livreze marfa produsa in baza celor doua anexe la contractul initial, pentru a o livra mai departe beneficiarului extern,  in scopul obtinerii  unui folos material.
     Inducerea in eroare s-a concretizat prin aceea ca inculpatul s-a angajat sa achite datoriile restante pe care le avea fata de aceasta societate,  stiind ca numai in acest mod va determina partea civila sa livreze produsele respective, alegand ca modalitate de plata a acestora emiterea unei file cec, cunoscand ca in acel moment nu are disponibil suficient in cont, aspect ce nu a fost adus la cunostinta reprezentantilor partii civile.
     .Sustinerea inculpatului in sensul ca fila cec a fost lasata ca si garantie nu poate fi primita, in contextul in care producatorul a conditionat livrarea pieselor de plata imediata a datoriilor restante, situatie de care inculpatul a stiut sa profite din plin.
     De altfel in protocolul de compensare ca si in agreementul din 6.02.2009 se consemneaza ca fila CEC urmeaza sa achite datoriile restante si nu este lasata ca si garantie aspect confirmat si de martorii   F. C. , B. G. , T. I. L. ( f 53 , 54, 69 dosar  instanta)
     Un alt argument in sensul ca fila cec nu a fost lasata ca o garantie il constituie faptul ca infractiunea prev de art 215 alin 4 Cod penal se comite intre subiecti calificati, vizand comertul si activitatea bancara. Derularea acestor activitati presupune buna credinta si incredere intre parteneri, corelata cu respectarea scopului in care a fost creat si reglementat cecul, ca instrument de plata care suplineste operatiunile in numerar, in mod contrar  creandu-se posibilitatea utilizarii cecului ca instrument de garantie si de fraudare, desi el a fost conceput ca mijloc de plata.
     Imprejurarea ca datoria nu a putut fi achitata din cauza beneficiarilor externi nu poate fi , in opinia instantei ,cauza exoneratoare de raspundere, in conditiile in care textul de lege incrimineaza emiterea unui CEC in conditiile in care emitentul stie ca la acea data nu are suficient disponibil in cont . De altfel, inculpatul stia ca firmele pe care le administreaza au probleme financiare, SC S. aflindu-se in interdictie bancara iar SC Romp Stamp avand o suma infima in cont la data emiterii cecului, aceste cauze fiind deci preexistente protocolului din 17.01.2006 si nu ulterioare acestui moment.
     Singura martora care confirma sustinerile inculpatului, in sensul ca fila cec a fost lasata drept garantie este S. K., martor care nu a fost de fata la discutiile purtate de inculpat cu reprezentantii societatii producatoare si doar a relatat cele spuse de C. N.
     De asemenea, se constata ca inculpatul a indus in eroare pe reprezentantii SC M. cu prilejul executarii contractului nr 32/2004, asigurandu-i ca plata datoriilor restante si a unei parti  a marfurilor confectionate conform anexelor nr 9, 10 ale acestui contract este garantata, emitand o fila cec in conditiile mai sus aratate, fara aceasta eroare producatorul nu ar mai fi executat contractul ,in sensul ca ar fi refuzat livrarea produselor, conditii in care fapta inculpatului se incadreaza si in disp art 215 alin3 cod penal
     Avand in vedere cuantumul sumei cu care a fost prejudiciata partea civila instanta constata ca fapta se incadreaza si in disp art 215 alin 5 Cod penal.
     In ceea ce priveste incadrarea juridica data de procuror se constata ca aceasta este eronata
     Astfel nu au fost retinute disp art 215 alin  4 Cod penal, desi era vorba despre emiterea unui cec fara acoperire, in schimb s-au retinut disp art 215 alin 2 Cod penal care prevad inselaciunea savarsita prin nume sau calitati mincinoase ori alte mijloace frauduloase.
     Din acest text de lege reiese ca pentru existenta acestei forme  agravante este necesar ca fila cec sa fi fost emisa de catre o persoana care nu este legal imputernicita sa semneze un asemenea instrument de plata , sa nu aiba nicio calitate in societatea in numele careia a fost emisa fila cec etc, ceea ce nu este cazul in speta deoarece inculpatul, fiind administrator al SC R. S., avea dreptul de a emite file cec. Imprejurarea ca nu avea disponibil suficient in cont la data emiterii cecului, nu conduce la concluzia ca acest instrument de plata este un mijloc fraudulos, alin4 referindu-se la cu totul alte situatii ( ex folosirea unui inscris fals, exercitarea fara drept a unei profesii, emiterea unui cec fara acoperire ce fusese anterior declarat de titular ca fiind furat, etc)
     Avand in vedere ca instrumentul de plata este valabil, fiind emis cu respectarea dispozitiilor Legii 59/1934 , constituind de altfel si titlu executoriu, instanta nu poate dispune anularea acestuia, neexistand o falsificare totala sau partiala a acestuia iar in prezenta cauza el este titlu valabil.
     Pentru aceleasi motive nu se poate retine, asa cum a facut procurorul prin rechizitoriu, ca protocolul din 17.01.2009 este un mijloc fraudulos, deoarece  acesta cuprinde si manifestarea de vointa a reprezentantilor societatii partenere ,in sensul ca sunt de acord ca plata datoriilor restante sa fie platite cu cecul emis de inculpat.
     Prin urmare, incadrarea juridica corecta este cea prev de art 215 alin  1, 3, 4 si 5 Cod penal.
     In ceea ce priveste cererea  formulata de inculpat, de restituire a cauzei la parchet pentru refacerea urmaririi penale, instanta constata ca s-a mai pronuntat cu privire la o astfel de  solicitare la termenul de judecata din data de 14.10.2008.
     Asa cum am aratat, imprejurarea ca inculpatul a fost cercetat si pentru infractiunea prev de art 84 pct 2,3 din Legea 59/1934 iar trimiterea in judecata a operat doar pentru infractiunea prev de art 215 alin 1-3, 5 Cod pen, nu  impune trimiterea cauzei la parchet pentru refacerea urmaririi penale.
     In urma cercetarilor efectuate s-a constatat de catre procuror,  ca  fapta in materialitatea sa se incadreaza in disp art 215 ceea ce exclude  retinerea  in acelasi timp a infractiunii prev de art art 84 pct 2,3 din Legea 59/1934, dispunand in consecinta trimiterea in judecata doar pentru prima infractiune.
     Avand in vedere cele mai sus  expuse, instanta va aplica inculpatului pedeapsa inchisorii care sa corespunda scopului acesteia , definit prin art 52 din codul penal, prin observarea criteriilor generale de individualizare prev de art 72 Cod penal.
     Sub acest aspect, instanta retine pericolul social al infractiunii, reflectat in  limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor, conduita buna a inculpatului inainte de savarsirea infractiunii, relevante  fiind in acest sens  lipsa antecedentelor penale ale acestuia, aspecte care indreptatesc instanta sa faca aplicarea in cauza a disp art 74-76 Cod penal..
        Cat priveste modalitatea de executare, in raport de criteriile anterior mentionate si apreciind ca scopul pedepsei va putea fi atins  chiar fara executarea acesteia, va dispune, conform art 86/1 Cod penal, suspendarea executarii pedepsei aplicate, sub supravegherea Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Satu Mare, pe un termen de incercare de 6 ani stabilit conform art. 862 Cod penal.
        In baza art. 86/3 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de incercare condamnatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
        - sa se prezinte lunar la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Satu Mare;
        - sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
        - sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
        - sa comunice informatii de natura a putea fi controlate, mijloacele lui de existenta.
        In baza art. 359 Cod procedura, penala va pune in vedere inculpatului dispozitiile art. 86/4 Cod penal si art. 83 Cod penal privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
        Sub aspectul laturii civile se constata ca  partea vatamata SC M. s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 498.859,48 lei despagubiri civile reprezentand suma neachitata conform filei cec.
        Avand in vedere principiul repararii integrale a prejudiciului va obliga inculptaul in solidar cu partea responsabila civilmente SC R. S. la plata sumei de 498.859,48 lei despagubiri civile. Desi initial s-a dispus introducerea in cauza ca parte responsabila civilmente a SC S. SRL Brasov se constata ca inculpatul a emis cecul in calitate de administrator al SC R. S. asa incat doar aceasta societate poate fi obligata alaturi de inculpat, la repararea prejudiciului.
        In baza art.191 alin. 1 si 3 Cod procedura penala va obliga inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 1700 lei cheltuieli judiciare catre stat.
         
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

        Respinge cererea formulata de inculpatul  C. I. N. fiul lui (...), nascut la data de (...) in (...), domiciliat in orasul (...) privind restituirea cauzei la Parchetul de pe langa Tribunalul Arges in vederea refacerii urmaririi penale.
         Respinge cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei din infractiunea prevazuta de art. 215 alin. 1-3 si 5 Cod penal in infractiunea prevazuta de art. 84 alin. 1 si 2 din Legea 59/1934.
        In baza art. 334 Cod procedura penala, schimba incadrarea juridica a faptei ce a fost retinuta in sarcina inculpatului prin rechizitoriu, din infractiunea prevazuta de art. 215 alin. 1-3 si 5 Cod penal, in infractiunea prevazuta de art. 215 alin. 1, 3, 4 si 5 Cod penal.
        In baza art. 215 alin. 1, 3, 4, 5 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a-c Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 litera a si alin. 2 Cod penal, condamna pe inculpatul  C. I. N. , la pedeapsa de 4 ani inchisoare si 1 an interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b Cod penal.
        In baza art. 86/1 Cod penal dispune suspendarea executarii pedepsei aplicate, sub supravegherea Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Satu Mare, pe un termen de incercare de 6 ani stabilit conform art. 862 Cod penal.
        In baza art. 86/3 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de incercare condamnatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
        - sa se prezinte lunar la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Satu Mare;
        - sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
        - sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
        - sa comunice informatii de natura a putea fi controlate, mijloacele lui de existenta.
        In baza art. 359 Cod procedura, penala pune in vedere inculpatului dispozitiile art. 86/4 Cod penal si art. 83 Cod penal privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
        Admite actiunea civila formulata de partea civila SC M. MG SRL si obliga pe inculpat in solidar cu partea responsabila civilmente SC R. SRL Brasov la plata sumei de 498.859,48 lei despagubiri civile.
        In baza art.191 alin. 1 si 3 Cod procedura penala obliga inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 1700 lei cheltuieli judiciare catre stat.
        Cu apel in 10 zile de la pronuntare pentru inculpat, partea civila si Ministerul Public si de la comunicare pentru partea responsabila civilmente.
        Pronuntata in sedinta publica azi, 16 Iulie  2009, la Tribunalul Arges - Sectia Penala. Presedinte,
M. N. Grefier,
E. E. C.

8