Inselaciune, prev. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod Penal si fals in declaratii, prev. de art.292 Cod Penal

SENTINTA PENALA Nr. 36/S,08.03.2012
Inselaciune, prev. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod Penal si fals in declaratii, prev. de art.292 Cod Penal
       Constata ca prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov din data de 27.03.2006 intocmit in dosarul de urmarire penala nr.424/P/2005 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului GTpentru savarsirea unei infractiuni de inselaciune, prev. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod Penal si a unei infractiuni de fals in declaratii, prev. de art.292 Cod Penal,cu aplic.art.33 lit.a Cod Penal si a inculpatului SAN  pentru savarsirea unei fapte de complicitate la infractiunea de inselaciune, prev. de art. 26 Cod Penal rap. la art.215 alin.1, 2 si 3 Cod Penal (autor GT).
      In actul de sesizare s-au retinut urmatoarele:
      ,,In data de 26.05.2010 inculpatul GT, cu sprijinul co-inculpatului SAN (ambii facand parte din corpul agentilor de politie, cel din urma avand aviz de politie judiciara), in afara atributiilor de serviciu au procedat la producerea intentionata a unor avarii autoturismului marca VW Golf V (----) apartinand S.C. PL IFN S.A., utilizat de cel dintai invinuit, ulterior acesta introducand in acest sens cerere de despagubire inregistrata sub nr. 428/17.09.2010 la societatea de asigurare S.C. ARAS.A. Bucuresti, in aceste imprejurari sesizand inclusiv Sectia nr. 5 Politie Brasov sub nr.225335/12.08.2010 (8444/P/2010), sustinand astfel savarsirea in noaptea de 06/07.08.2010, a unor fapte penale de distrugere de catre autori necunoscuti.
Prin contractul de leasing financiar nr. 9055953/102233, incheiat la data de 09.02.2007 intre S.C. PL IFNS.A. – in calitate de proprietar locator si sus-numitul invinuit GT– in calitate de utilizator, partile au convenit cedarea dreptului de folosinta a obiectului dat in leasing, si anume autoturismul marca VW Golf 5, inmatriculat ulterior cu nr. ----, in valoare totala de 23,602.39 euro, conform anexei nr. 1 la contractul respectiv. Potrivit Conditiilor comerciale generale pentru leasing financiar intern, impuse de locator, la pct. 8 privind Asigurarea si suportarea riscului, se prevede ca:
          „8.1. PBAva incheia asigurarea de raspundere civila pentru Obiectul in leasing pentru intreaga perioada a leasingului. Costurile pentru aceasta asigurare vor fi suportate de catre Utilizator.
           8.2. Utilizatorul este de acord ca PBA sa incheie o asigurare CASCO cu Asiguratorul specificat in Oferta. Asigurarea acopera riscul daunelor produse de accidente, furt etc., in conformitate cu Conditiile generale de asigurare. PBA este indreptatita sa factureze costul primelor de asigurare in acelasi timp cu rata de leasing (v.art.4).
              Prin prezenta Utilizatorul confirma faptul ca a primit un exemplar al Conditiilor generale de asigurare CASCO, pe care le-a luat la cunostinta si le accepta.
Utilizatorul va suporta orice cheltuieli, daune care nu sunt acoperite de catre asigurarea de raspundere civila auto sau de asigurarea CASCO.”
Asadar, prin Polita de Avarii si Furt pentru Autovehicule Comercializate in Sistem Leasing/Credit, incheiata de S.C. ARA S.A. si inregistrat sub nr. 2503634S la data de 10.04.2007, autoturismul a fost astfel asigurat privind riscurile respective. Relevant este aspectul subliniat de asigurator prin adresa nr.4393/27.04.2011, acesta precizand ca „ori de cate ori dauna este urmarea producerii unui risc asigurat, despagubirea se acorda integral fara obligarea asiguratorului/utilizatorului la plata/suportarea unei fransize si/sau reintregirea sumei asigurate. De asemenea, cuantumul ratelor de prima de asigurare nu se modifica.”.
  Sus-numitii GT si SAN fac parte din corpul agentilor de politie fiind incadrati la Inspectoratul de Politie al Judetului Brasov, cel dintai la Sectia 1 de Politie Brasov, iar cel din urma la Serviciul Rutier – Biroul Drumuri Nationale si Europene avand inclusiv calitatea de organ de cercetare penala al politiei judiciare. Astfel, prin prisma calitatilor lor profesionale, cei doi se cunosc de mai multi ani de zile, fiind in relatii relativ apropiate.
In data de 26.05.2010, pe timp de seara, cei doi inculpati GTsi SAN s-au inteles telefonic sa se intalneasca pentru ca cel dintai sa-i predea autoturismul sau celui din urma. Astfel, inculpatul SAN, insotit fiind de prietenul sau, martorul VVB, s-au deplasat impreuna la locuinta celui dintai invinuit, unde acesta le-a predat masina ce se afla parcata in zona respectiva si cheile acesteia. In continuare, inculpatul SAN insotit de aceeasi persoana, cel dintai fiind la volanul masinii, au plecat cu auto respectiv revenind dupa aproximativ doua ore, cand in aceleasi imprejurari, i-au restituit auto invinuitului GT. 
In fapt, inculpatii GTsi SAN au convenit anterior producerea cu intentie avariilor autoturismului respectiv in vederea realizarii situatiei privind aplicarea prevederilor contractului de asigurare si prezentarea avariilor asiguratorului ca fiind urmarea producerii unuia dintre riscurile astfel asigurate, in scopul obtinerii despagubirilor aferente.    
Aceste aspecte reies inclusiv din continutul convorbirilor telefonice si ambientale interceptate si inregistrate, ce au a fi coroborate cu ansamblul materialului probator administrat in cauza.
Astfel, in dupa-amiaza aceleiasi zile, inculpatul GT, intalnindu-se cu numitul NDC– martor in cauza penala nr.235/P/2009 aflata in acele momente pe rolul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov – a purtat cu acesta o discutie legata de aspecte ce faceau obiectul cauzei respective, in acest context spunandu-i martorului respectiv, in clar si in amanunt – astfel cum rezulta din procesul verbal de redare incheiat in acest sens, ca urmeaza ca autoturismul sau, aflat la fata locului convorbirii respective cu acea ocazie, sa fie zgariat in mod intentionat pentru fi revopsit in baza conventiei de asigurare, evenimentul trebuind sa para realizarea riscului astfel asigurat, si anume un act de huliganism din partea unei persoane necunoscute: „Maine ma duc la … acuma o dau astazi … vine si-o ia astia de la circulatie, o duce si mi-o zgarie roata, roata … ma duc la constatare si-o dau s-o revopseasca … si-a batut p_ _ _  Cichi de mine … din Sacele.”. Mai mult, cu aceeasi ocazie, inculpatul GT se arata interesat fata de martorul respectiv de modalitatea practica de reparare a avariilor auto, in mod special daca janta auto zgariata sau crapata ori capacul aferent se schimba in integralitate sau doar se retuseaza.
In acelasi sens sunt si convorbirilor telefonice purtate de catre cei doi inculpati in aceeasi seara. GT si SAN s-au inteles verbal ca cel din urma sa vina in zona locuintei celui dintai si sa preia masina de la acesta in vederea producerii avariilor respective, ceea ce s-a si intamplat, dupa aproximativ doua ore inculpatul SAN  restituind masina astfel avariata in aceleasi conditii. Mai mult, cu aceeasi ocazie, cel dintai inculpat i-a cerut acestuia din urma care a si acceptat verbal, ca in ziua urmatoare sa-l insoteasca in deplasarea la asigurator.
De asemenea, in aceeasi seara, putin timp mai tarziu, inculpatul GT purtand o discutie telefonica cu o cunostinta a sa – „L”, i-a relatat acestuia ca in ziua urmatoare isi va duce masina „ca mi-au facut-o astia sa mi-o vopseasca”, referindu-se totodata la persoanele respective ca fiind „unul de la politia rutiera…care-i pe radar”, insotit de „un samsar de masini”, precizand ca acestia „…au facut-o ei de comanda cum au facut-o…”, „…a facut-o varza peste tot si jentile…”.
Cele mai sus rezultate se coroboreaza integral cu cele retinute prin celelalte mijloace de proba administrate in cauza.
Astfel, fiind cunostinte relativ apropiate, atat inculpatul SAN – politist rutier, cat si martorul VVB (ascultat in cauza in aceasta calitate fara depunerea formala a juramantului, la cererea sa si in conditiile art. 85 alin. 5) Cod Procedura Penala)  – avand ca ocupatie inclusiv comertul cu masini, au confirmat toate cele retinute mai sus, negand insa doar producerea cu intentie a avariilor respective. In acest sens, acestia au precizat ca masina avea zgarieturi inca de la inceput cand inculpatul GT le-a prezentat-o in acea seara, astfel ca, la cererea expresa a acestuia nu au facut decat sa duca masina la spalatoria martorului V pentru a o curata in vederea reliefarii avariilor respective, iar in dimineata zilei urmatoare toti cei trei de mai sus s-au deplasat, conform intelegerii din seara anterioara, la sediul „firmei D” in vederea indeplinirii formalitatilor de constatare a avariilor respective.
      Sustinerile inculpatului SAN si ale martorului V referitor la negarea aspectului privind producerea intentionata cu acea ocazie a avariilor respective, urmeaza a fi inlaturate ca fiind nesincere.
      Astfel, caracterul intentionat al producerii avariilor reiese fara echivoc inclusiv din continutul convorbirilor ambientale si telefonice purtate de catre inculpatul GT cu sus-numitul NDC si asa-numitul „L”. Asadar, aceste convorbiri au avut loc in aceeasi zi cu faptele cercetate, fiind atat anterioare producerii avariilor respective (cele ambientale purtate cu N in dupa-amiaza aceleiasi zile), cat si imediat ulterior acestora (cele telefonice cu „L”). Cu ambele ocazii,inculpatul GT s-a referit la producerea activa a avariilor de catre co-inculpatul SAN, insotit de catre martorul V, individualizandu-i pe acestia ca fiind „unul de la politia rutiera…care-i pe radar” ( SAN), si respectiv „un samsar de masini” (martorul V).
      Fata de cele expuse, apar total neverosimile sustinerile inculpatului SAN  si a martorului V privind conducerea autoturismului cu acea ocazie exclusiv pentru curatarea acestuia in scopul declarat de evidentiere a zgarieturilor aflate anterior pe auto respectiv. Mai mult, aceste sustineri sunt contrazise inclusiv de continutul concret al convorbirilor dintre cei doi incupati, in mod special prin precizarile acestora, precum cele purtate in timp ce auto se afla in posesia inculpatului SAN , in acest context inculpatul GT precizand „Mai Albertino, si pragurile, ma!”, fiind evident ca sublinierea nu s-ar fi referit la actiunea de curatare a masinii. De asemenea, aceleasi convorbiri evidentiaza caracterul fraudulos al actiunii respective, cei doi inculpati, discutand in aceleasi imprejurari si exclusiv pe subiectul respectiv intr-o modalitate conspirativa, uneori chiar subliniata expres, la un moment dat inculpatul SAN  precizand: „A…T, te repeti si vorbesti la telefon!”.
Activitatea de complicitate a co-inculpatului SAN , retinuta la fapta savarsita in calitate de autor a inculpatului GT - avand in vedere tocmai caracterul intentionat al producerii avariilor - e relevata inclusiv de impartasirea de catre cel dintai acestuia din urma, a unor cunostinte in domeniu asimilate prin prisma calitatilor sale profesionale, precum si de insotirea acestuia in deplasarea sa in ziua imediat urmatoare la sediul asiguratorului in vederea indeplinirii formalitatilor respective.
Cu adresa nr. 473067/22.03.2011 a Sectiei nr. 5 de Politie Brasov, a fost comunicat, in copie, la solicitarea procurorului, dosarul penal cu nr. unic 8444/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov, avand ca obiect fapta de distrugere sesizata de catre  GT privind autoturismul respectiv ca fiind petrecuta in noaptea de 06/07.08.2010.
      In continutul acestuia se regasesc consemnate si subsemnate olograf de catre acesta inscrisurile denumite „Reclamatie”, „Declaratie” si o cerere catre Sectia 5 de Politie – in toate acestea inculpatul sustinand producerea la acea data de catre autori necunoscuti a unor avarii autoturismului respectiv marca VW Golf 5, ----. De astfel in cadrul cercetarilor efectuate a fost realizata si o procedura de cercetare la fata locului, fiind astfel constatata situatia materiala a autoturismului respectiv privind avariile exterioare ale acestuia.
      Fata de cele expuse mai sus, inculpatul GT, prin introducerea sesizarii penale respective si a declaratiei procesuale a acestuia, ulterior solicitand chiar o „adeverinta” in acest sens sustinand aceleasi aspecte, a declarat organului judiciar competent o situatie necorespunzatoare adevarului privind imprejurarile producerii avariilor autoturismului respectiv in vederea producerii pentru sine a unor consecinte juridice, ceea ce s-a si intamplat in fapt, invinuitul depunand „adeverinta” respectiva la dosarul de daune astfel format.
      Cu privire la data astfel sustinuta ca fiind cea a producerii evenimentului asigurat se vor retine urmatoarele. Astfel cum reiese din declaratiile tuturor celor audiati in cauza, inclusiv a martorilor TA si ME – lucratori in cadrul societatilor respective de asigurare si de service auto, precum si din cele comunicate de catre asigurator, cu ocazia deplasarii invinuitilor la sediul acestuia in ziua imediat urmatoare celei producerii avariilor – 27.05.2010, nu s-a reusit constatarea formala a avariilor respective in vederea constituirii dosarului de daune, pe motiv ca utilizatorul nu platise la momentul respectiv „ratele” de leasing, incluzand deci cele privind asigurarea CASCO, fiind astfel refuzata emiterea de catre proprietarul locator a unei „imputerniciri” necesare in astfel de cazuri.
      Avand in vedere acest aspect, autoturismul a ramas in incita respectiva a societatii „D” o perioada mai lunga de timp – la data de 01.07.2010, autoturismul aflandu-se in locatia respectiva, astfel cum rezulta din cuprinsul procesului verbal incheiat in acest sens de catre organul de cercetare penala al politiei judiciare din cadrul Directia Generala Anticoruptie - Serviciul Judetean Anticoruptie Brasov, delegat in acest sens, potrivit caruia se constata inclusiv anumite aspecte privind avariile acestuia. Dat fiind ca timpul scurs a fost relativ indelungat – perioada 27.05.2010 - 06/07.08.2010, inculpatul GT a sustinut ca avariile respective ar fi fost produse in noaptea de 06/07.08.2010, iar nu in seara zilei de 26.05.2010, tocmai ca acesta sa poata faca uz de prevederile contractuale privind asigurarea CASCO, precum cele stipulate la pct. 8.3 din Conditiile comerciale generale pentru leasing financiar intern, privind obligatia utilizatorului de a anunta proprietarul (GFP) si asiguratorul, in scris, in termen de 48 de ore de la producerea oricarui prejudiciu cu privire la obiectul in leasing.
      Procedand in acest fel si avizand astfel la data de 07.08.2010 asiguratorul S.C. ARAS.A. Bucuresti, asa cum se precizeaza expres in adresa acestuia nr. 3734/23.03.2011, deci de indata dupa momentul sustinut in fals ca fiind data producerii evenimentului asigurat, invinuitul a creat aparenta respectarii stipulatiilor contractuale privind termenul de 48 de ore astfel prevazut.”
       Partea vatamata  S.C. ARAS.A. Bucuresti s-a constituit parte civila cu o suma in cuantum de 9.923,93 lei, reprezentand despagubirea acordata ca urmare a producerii riscului asigurat.
       Inculpatii au invocat nelegalitatea unor mijloace de proba astfel:
           -  nelegalitatea interceptarilor si inregistrarii imaginilor din mediul ambiental si al interceptarii si inregistrarii convorbirilor telefonice, activitati de cercetare penala realizate in baza ordonantelor provizorii ale procurorului din data de 26.05.2010,ora 11,30 si ora 11,45, in cauza penala din dosarul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov nr 235/P/2009, inainte de inceperea urmaririi penale in cauza din dosar nr 122/P/2010, care s-a realizat prin ordonanta procurorului abia in 17.03.2011. In drept au invocat incalcarea dispozitiilor art 262 alin 1 CPP, incalcarea dispoz legale din cadrul Sectiunii V din Capit II.Titlul III al Cod procedura penala (intrucat activitatea de interceptare si inregistrare a fost realizata in afara fazei de urmarire penala,singura in care se pot administra probe), deciziile Curtii Constitutionale nr 962-2009 si 694-2010 si minuta intalnirii de la ICCJ avand ca obiect unificarea practicii judiciare din data de 17.11.2010.Pe cale de consecinta in temeiul art 64 alin 2 CPP au solicitat inlaturarea probei nelegale
         - notele de redare a transcrierilor convorbirilor telefonice invocate de acuzare nu sunt certificate de procuror,incalcandu-se astfel dispoz art 91/3 alin 2 CPP
        - desi in cauza procurorul a intocmit proces verbal de constatare a actelor premergatoare potrivit art 224 CPP printre mijloacele de proba nu sunt indicate si notele de transcriere si CD-ul continand convorbirile telefonice invocate in acuzare.
       Dosarul a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Brasov cu nr.11652/62-2011.
Analizand actele si lucrarile dosarului de urmarire penala, cat si probele administrate nemijlocit in cursul cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarele:
       Prin rezolutia procurorului din data de 17.03.2011 s-a dispus inceperea urmaririi penale in cauza fata de inculpatul GT pentru savarsirea unei infractiuni de inselaciune, prev.de art.215 alin.1, 2 si 3 Cod Penal si a unei infractiuni de fals in declaratii, prev.de art.292 Cod Penal, cu aplic. art.33 lit.a Cod Penal si a inculpatului SAN pentru savarsirea unei fapte de complicitate la infractiunea de inselaciune, prev. de art.26 Cod Penal rap. la art.215 alin.1, 2 si 3 Cod Penal (autor GT) iar ulterior prin actul de sesizare care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a celor doi inculpati.
Apararea inculpatilor privind nelegalitatea  probei cu interceptarile audio-video prin aparatori alesi pe considerentul ca acestea sunt administrate in faza actelor premergatoare nu poate fi primita. La data de 28.06.2010 organele de cercetare penala,delegate de Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov pentru audierea si redactarea convorbirilor telefonice purtate de GT, interceptare autorizata in baza autorizatiei Judecatoriei Brasov nr.180 din 2010 Interceptarile audio-video din speta inregistrate si autorizate cu respectarea dispoz art.91/1 Codul de procedura penala prevad suficiente garantii, prin reglementarea in detaliu a justificarii emiterii autorizatiei, a conditiilor si a modalitatilor de efectuare a inregistrarilor, a instituirii unor limite cu privire la durata masurii; a consemnarii si certificarii autenticitatii convorbirilor inregistrate, a redarii integrale a acestora si  a definirii persoanelor care sunt supuse interceptarii.
            Ceea ce a urmarit legiuitorul prin introducerea art.911 C.proc.pen. a fost reglementarea conditiilor in care interceptarile si inregistrarile audio sau video pot deveni probe. Obiectul acestor probe - interceptari - il constituie convorbirile purtate intre doua sau mai multe persoane.
            Daca exista autorizare legala pentru interceptarea convorbirilor de la unul din posturile telefonice de la care se poarta convorbirea, inregistrarea convorbirii este legala, in egala masura relevanta fata de ambele persoane care poarta dialogul.
            Aceasta apreciere este rationala, avand in vedere si prevederile art. 63 C. proc. pen., care definesc in general proba. In sensul dispozitiei citate, convorbirea telefonica este un element de fapt care poate servi la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanelor si la cunoasterea imprejurarilor.
       Referitor la constitutionalitatea art. 911 C. proc. pen., Tribunalul observa ca acest articol nu a fost declarat neconstitutional,instanta de contencios constitutional respingand exceptiile de neconstitutionalitate a acestui art prin deciziile nr.962/2009 si 694/2010. Inalta Curte de Casatie si Justitie a motivat ca legalitatea interceptarilor si inregistrarilor audio sau video nu este legata de inceperea urmaririi penale, ci de respectarea conditiilor prevazute in art. 911 C.proc.pen., respectiv existenta unor indicii privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni; infractiunile sa faca parte din cele enumerate la alin.(2) al articolului; sa fie necesare pentru stabilirea situatiei de fapt ori pentru identificarea sau localizarea participantilor care nu ar fi posibila prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata; ultima conditie fiind aceea a autorizarii de catre judecator.
            In cauza, aceste conditii pentru interceptare si inregistrare au fost realizate, aceasta vazand si practica Curtii Europene a Drepturilor Omului-Cauza Dumitru Popescu impotriva Romaniei (nr.2), in care s-a apreciat ca noul cadru legislativ modificat prin Legea nr. 281/2003 si Legea nr. 356/2006 ofera garantiile necesare in materie de interceptare si transcriere a comunicatiilor  dar si art. 4 din Recomandarea (2005) 10 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei privind „tehnicile speciale de ancheta”, potrivit caruia aceste tehnici pot fi utilizate daca exista motive serioase de a crede ca o infractiune grava a fost savarsita ori este pregatita sau in curs de pregatire de una sau mai multe persoane anume identificate ori de o persoana sau un grup de persoane care nu a fost inca identificat.
       Pe de alta parte, conform dispozitiilor art. 224 alin. (3) C. proc. pen., procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba.  Or, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate si inregistrate sunt astfel de probe. Imprejurarea ca unele din aceste note de transcriere aflate la dosarul de urmarire penala f.82-125 nu sunt certificate pentru autenticitate de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala ar putea atrage eventual o nulitate relativa a probei, insa in cauza nu s-a dovedit existenta unei vatamari in conditiile in care convorbirile telefonice au fost audiate nemijlocit de instanta si parti in sedinta publica, fara a fi contestate.
       Nu poate fi primita nici apararea inculpatilor in sensul ca notele de redare si CD continand convorbirile telefonice detailate in actul de sesizare nu sunt enumerate in procesul verbal de constatare a actelor premergatoare intocmit de procuror potrivit art.224 CPP aflat la f 8 dosarul de urmarire penala raportat la dispozitiile art.91/3 alin.1-3 Cod procedura penala care prevad procedura intocmirii si certificarii proceselor  verbale de redare a convorbirilor telefonice, dispozitii care au fost respectate in cauza, la aceste procese verbale fiind atasate notele de transcriere si CD –suportul care contine inregistrarea convorbirii in plic sigilat.
           Curtea EDO si  Inalta Curte de Casatie si Justitie au apreciat ca nu este rezonabil ca o intreaga urmarire penala sa se bazeze exclusiv pe interceptari telefonice, ca aceste probe trebuie sa se coroboreze cu alte probe pe care organul de urmarire penala este obligat sa le administreze pentru a demonstra vinovatia unei persoane, pentru a nu face loc abuzului.
            Asa cum a statuat si practica CEDO in materie, faptele care au dat nastere banuielilor in prezenta cauza nu trebuie sa fie de acelasi nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnari sau chiar pentru a fundamenta o anumita acuzatie. Acestea sunt probate in faza ulterioara a urmaririi penale angajate impotriva persoanei in cauza. Mai mult asa cum a aratat si Curtea Constitutionala in considerentele deciziilor nr.410/10 aprilie 2008 si 962/25.06.2009 prin care s-au respins exceptiile de neconstitutionalitate a dispoz art 91/1 din Codul de procedura penala putem vorbi eventual in subsidiar de o nelegalitate a probei ce ar putea fi invocata cu ocazia solutionarii in fond a cauzei si instanta va da sau nu valoarea probanta acestui mijloc de proba in masura in care se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate in procesul penal.
      Dreptul la un proces echitabil include si respectarea principiului egalitatii armelor,care in cauza a fost respectat prin audierea nemijlocita in fata instantei in calitate de martori a numitilor ME, TA, VVB si NS, audierea in sedinta publica a inregistrarilor audio din mediul ambiant a discutiilor purtate intre inculpati,intre inculpatul GT si martorul NS cat si prin respectarea dreptului inculpatilor din proces de a lua cunostinta de orice element sau observatie prezentata judecatorului si de a le discuta. Desi instanta a facut demersurile necesare pentru audierea in calitate de martor a numitului NC, in conditiile in care convorbirile telefonice dintre acesta si inculpatul GT reprezinta mijloace de proba folosite in acuzare, acest martor nu a putut fi audiat nemijlocit de instanta, din procesul-verbal de executare a mandatului de aducere rezulta ca acesta a parasit de mai mult timp Romania,cu destinatia Germania, aflandu-se la o adresa necunoscuta.
Se sustine in rechizitoriu ca reiese fara echivoc caracterul intentionat al producerii avariilor din continutul convorbirilor ambientale si telefonice purtate de catre inculpatul GT cu numitul NDCsi asa-numitul „L”. Asadar, aceste convorbiri au avut loc in aceeasi zi cu faptele cercetate, din continutul acestora inculpatul GT s-ar putea  referi la o eventual producere activa a avariilor de catre co-inculpatul SAN , insotit de catre martorul V, individualizandu-i pe acestia ca fiind „unul de la politia rutiera…care-i pe radar” (inculpatul SAN ), si respectiv „un samsar de masini” (martorul V), in timp ce auto se afla in posesia invinuitului SAN , in acest context GT precizand „Mai A, si pragurile, ma!”; precizand ca „Maine ma duc la … acuma o dau astazi … vine si-o ia astia de la circulatie, o duce si mi-o zgarie roata, roata … ma duc la constatare si-o dau s-o revopseasca … si-a batut p_ _ _  Cichi de mine … din Sacele;acestia „…au facut-o ei de comanda cum au facut-o…”, „…a facut-o varza peste tot si jentile…”; ,,si nu puteam    sa bag masina  sa mi-o revopseasca integral ,numai pentru ca nu mi-a vopsit-o ala cum trebuia”; ,,au zis ca ia ei masina si mi-o aduce mai pe seara.Si mi-a adus-o dupa vreo doua ore jumate,a facut-o varza peste tot,si jentile…ca era un cauciuc ciupit,ca zice ca se schimba si cauciucul cu geanta daca e ciupita…la un moment dat imi zice:tu stii ca ai telescoapele varza?...eu cred ca mi-a schimbat telescoapele ma”,iar interlocutorul L ii raspunde,,cine stie pe unde a dus-o sotia(fiind vorba de sotia inc GT,numai aceasta conducea masina,inc GT neavand permis de conducere) in service”.
       In prezenta cauza interceptarile si inregistrarile telefonice pot releva eventuale indicii ce contureaza o presupunere ca  inculpatul SAN ,cu ajutorul martorului V (care insa nu este cercetat in prezenta cauza) ar fi putut provoca unele distrugeri intentionate ale autoturismului  inculpatului GT, probabil la cererea acestuia intr-un scop prezumtiv ca inc GT sa-si repare pe asigurarea CASCO masina luata in leasing pe care a avariat-o intentionat,peste unele mici avarii preexistente(cauciuc ciupit,telescoape,,varza”), inducand astfel in eroare asiuguratorul, insa acest mijloc de proba  nu se  coroboreaza cu nici o alta proba administrata in cauza.
       Astfel din declaratia martorului ME sef service la SC D SA. rezulta ca in vara anului 2010 a venit printr-o recomandare inculpatul GT cu autoturismul VW Golf negru, masina era vandalizata, respectiv zgariata de jur imprejur. Nu isi aminteste exact detaliile si nu mai stie daca existau alte deformari, modificari,dar i-a recomandat sa deschida dosar de daune.Inculpatul GT i-a relatat ca a gasit-o in parcare intr-o dimineata astfel vandalizata.
Nu stie unde era asigurata masina, stie ca s-a deplasat la un inspector care a deschis dosar de dauna, s-a reintors,i-a recomandat la un lucrator D - consilier tehnic, masina a fost bagata in service, masina a fost reparata.
A aratat ca nu poate preciza daca acea masina a fost vandalizata cu intentie, In legatura cu deformarile,  nu isi aminteste ce deformari prezenta aceasta masina, a trecut mai mult timp, insa daca a declarat la urmarire ca aceasta prezenta deformari ale caroseriei atunci isi mentine declaratiile, probabil ca asa este.
           La prima intalnire inculpatul GT a venit insotit de un barbat pe care nu il cunoaste. Discutia a purtat-o cu inculpatul GT si cu acel barbat, pe care nu l-a recunoscut in sala, probabil ca poate fi si inculpatul SAN , care s-a prezentat. In general daca 75% din masina este avariata, vorbim de tabla, de tinichigerie, atunci aceasta automat intra la vopsire totala.Asiguratorul plateste, daca exista casco, vopsirea dar numai in situatia pe care am aratat-o numai cu avarie de 75%,dar inspectorul care face dosarul de dauna ia hotararea.
Ipotetic daca un sofer ar avea zgariata o mica portiune la o portiera nu are sens ca acesta sa isi produca singur vandalizarea masinii, zgarierea ei de jur imprejur pentru ca lucrarea iese atat de bine incat sunt usor sesizabile lucrarile. O masina cand iese de la vopsitorie are partea proaspat vopsita mai lucioasa, insa dupa 3-4 spalari aceasta diferenta se pierde.
Un sofer normal nu isi provoaca singur deteriorarea autoturismului nici la alte componente, deoarece nu are nici un sens. De exemplu daca isi sparge un far acesta obtine un far mai nou.
       Martorul TA, inspector de daune la Astra SA (inspector de daune din 1978) a aratat ca in mai 2010 era de serviciu la service D in care constata daune. Isi aminteste ca s-a prezentat inculpatul GT incercand sa deschida un dosar de daune, aratand ca  masina a fost vandalizata, fiind vorba de un autoturism in leasing pentru care nu exista imputernicire. Inculpatul a incercat atunci sa contacteze proprietarul sa obtina o imputernicire, insa a inteles ca a fost refuzat deoarece avea restante la ratele de leasing. Din acest motiv nu s-a deschis dosarul. Practic inculpatul nu a intocmit acea fisa pe proprie raspundere cu privire la ce s-a intamplat, fiind vorba de un formulat tipizat numit avizare de daune.
          Martorul s-a  deplasat in parcare si a constatat ca autoturismul era vandalizat, era vorba de zgarieturi neuniforme si nu de una singura de jur imprejur, farurile din fata erau zgariate, fiind vorba de vandalism cand gasesti o astfel de masina in parcare, zgariata de o persoana care iti vrea raul. Martorul  considera ca este o deosebire atunci cand cineva trece de exemplu intamplator pe langa masina cu un carucior si lasa o zgarietura, sau o alta masina care nu parcheaza corespunzator si situatia din speta cand zgarieturile erau pe toate elementele masinii si neuniforme. Considera din experienta ca acele avarii la masina s-ar fi putut produce cu un obiect ascutit si in mod intentionat, probabil de o persoana care iti vrea rau, in nici un caz in deplasare. A absolvit Facultatea A.R.E., a avut  o privire fugitiva si de ansamblu asupra autoturismului, nu l-a studiat atent, deoarece nu s-a ocupat de dosar si nu poate preciza daca acele distrugeri au fost provocate in acelasi moment,insa considera ca acele zgarieturi nu puteau fi produse accidental, prin trecerea pe langa un gard.
       Exista norme interne in materia asigurarilor in sensul ca atunci cand gasesti o masina vandalizata in parcare inainte de a deschide dosarul de daune este obligatorie depunerea unei reclamatii in acest sens la politie.In speta nu a intrebat daca exista reclamatie, pentru ca nu avea acea imputernicire. A lucrat la doi asigurator ASIROM si ASTRA. Nu a aprofundat ordinul CSA si nu poate preciza unde este cuprinsa dispozitia legala privind conditia prealabila de depunere a unei plangere la politie, daca este vorba de legislatie sau de norme interne, dar in regulamentul intern al Astra exista aceasta regula.
       Inculpatul GT a devenit foarte nervos proferand injurii la adresa sistemului, nu neaparat la persoana mea si si-a lasat masina in curtea Service-ului D.Este adevarat ca ulterior la o perioada destul de lunga de timp, o luna- doua, inculpatul GT a venit din nou la centrul de daune din Unirea Shoping Center si a cerut din nou deschiderea unui dosar de daune, insa nu m-am mai ocupat eu de caz ci un coleg de al meu, BM.
           Se intampla in practica ca dosarele de daune sa se intocmeasca la cateva luni de la data accidentului mai ales daca a existat o sesizare legala in 24 de ore.
       Martorul si-a exprimat opinia ca specialist  ca o masina in leasing, noua, cu o stare de intretinere buna nu poate constitui obiectul vandalizarii de catre utilizator. Practic poate, dar nu are sens.
       Martorul a aratat ca aceasta masina o stia, pe inculpatul GT nu il cunoscuse pana in acel moment, a avut contact doar cu sotia inculpatului pentru aceasta masina, care a fost minora, avea o zgarietura la o aripa si sotia inculpatului a plans toata ziua pentru acea zgarietura.
       Acea masina avea vopseaua impecabila si nu necesita o vopsire,avand  vopseaua din fabrica.O vopsea in fabrica este facuta in anumite conditii de temperatura, de cuptor si este mult mai avantajos sa pastrezi vopseaua din fabrica si nu sa o revopsesti.Daca ar fi deschis dosar de dauna pentru avarie accidentala, respectiv pentru o zgarietura pe o portiune de masina, s-ar fi vopsit folosindu-se tehnici performante si vopsele facute pe calculator astfel ca nu ar fi existat nici o diferenta intre partea nou vopsita si restul masinii.
Martorul NS, audiat din oficiu de instanta,in conditiile in care acesta este interlocutorul inculpatului GT din data de 26.05.2010, ora 19,22 si 18,51 transcrieri aflate la f 85,134-136 dosar u.p. si invocate in acuzare) a declarat ca in mai 2010 ii cunostea pe cei doi inculpati existand o relatie de amicitie si fiind colegi de serviciu.A fost coleg cu inculpatul GT  la Brigada de Combatere a Crimei Organizate in Brasov in perioada 2007-2008. A aratat ca  nici unul dintre cei doi inculpati nu are tendinta de a disimula, ii apreciaza ca fiind oameni la locul lor si corecti, respecta legile.
Inculpatul  SAN  avea permis de conducere, a lucrat si la Politia Rutiera si ambii inculpati aveau autoturisme.Sotia inculpatului GT conducea autoturismul si acest inculpat se ingrijea de starea masinii sale si desi nu era conducator auto si deci nu cunoastea probleme tehnice ale masinii, inculpatul GT  avea o grija exagerata fata de starea autoturismului.Daca sotia acestuia venea cu masina prafuita, murdara acesta o certa si o indemna sa mearga sa curete si sa lustruiasca masina,avand un simt al proprietatii exacerbat dar mai ales fata de masina.
Nu a auzit si nici nu isi aminteste sa fi existat un incident in care sa fi fost implicat autoturismul inculpatului GT si sa fi suferit avarii.
In 2010 a avut mai multe convorbiri cu inculpatul GT, fiind amici si colegi se intalneau, avand acelasi sediu, dar si in afara serviciului.
In legatura cu convorbirile  redate la dosar isi aminteste ca inculpatul GT i-ar fi povestit ca sotia i-a schimbat cele 4 telescoape de la masina cu altele si atunci s-a amuzat.Nu cunoaste de ce inculpatul GT trebuia sa se prezinte cu masina la Tess insa a precizat ca atunci cand avea o convorbire cu acesta trebuia sa il lase sa se descarce,intrucat perioada in care inculpatul GT a fost in divort  cu sotia a fost o perioada critica astfel incat daca ar fi avut o problema cu masina este posibil sa ii fi spus sau nu. Considera ca este o chestie psihologica sa asculti un partener care are probleme acasa cu sotia, cum era cazul lui GT, pentru a putea lucra cu el, astfel ca, desi nu a inteles exact ce a vrut sa ii spuna la telefon, l-a lasat sa vorbeasca.
       Nu stie despre ce vorbea atunci cand afirma ca au venit baietii sa il ia si ca „s-au prins astia”.Nu isi aminteste ca inculpatul GT sa ii relateze ca masina este deteriorata si nu stie de ce i-a relatat despre depozitarea masinii la Tess sau  ce a vrut sa spuna la telefon cu expresia „nu are ce sa ii mai faca decat sa ii dea cateva zgarieturi in plus”.
Martorul VVB a declarat ca in acea zi  a fost in compania inculpatului SAN ,cu care este  prieten de 15 ani si la un moment dat, pe la ora pranzului acesta a primit un telefon,  tinea receptorul departe de ureche, deoarece persoana cu care vorbea avea un ton ridicat, nervos.Erau in apropierea Complexului Orizont, s-au deplasat pe o strada din B-dul Saturn prima la dreapta, unde locuia inculpatul GT, pe care il stia din vedere. In scurt timp a aparut inculpatul GT care era nervos. A observat ca masina acestuia era zgariata in dreptul usilor de jur imprejur,inculpatul GT  afirmand ca a coborat si uite cum a gasit masina. Acea zgarietura de masina era foarte, foarte subtire si putea fi produsa de orice obiect, chiar si de o piatra.
          Vazand ca masina este murdara, tatal sau avand o spalatorie auto care e in incinta unui service mare, i-a sugerat sa o spele, ca daca o spala si vine vopsitorul si constata ca acele zagarieturi ies prin polisare nu mai are rost sa mearga la asigurari pentru 150 lei, franciza fiind mai mult. Este adevarat ca a existat o discutie chiar la inceput intre cei doi inculpati, unul dintre ei a spus ca ar trebui mers la politie inainte de a merge la asigurare.
       Isi aminteste ca masina avea jentile zgariate pe partea dreapta fata si spate. farul din dreapta fata avea o zagrietura ca o linie iar cand s-a urcat in masina sa plece cu inculpatul  SAN , a observat ca pragul din dreptul scaunului soferului prezenta o frecare de la talpi, motiv pentru care a afirmat ca daca tot se face masina, in 5 minute se fac si alea.
A plecat cu masina, inculpatul SAN  fiind la volan la spalatorie, au spalat masina, a venit vopsitorul si acesta a constatat ca nu are ce sa faca. Din parcarea situata in fata blocului inculpatului GT si pana la spalatorie pe Calea Bucuresti nu s-au abatut nicaieri. Spalatoria era in aceeasi curte cu Service IATSA, iar ,,M” a vazut masina imediat ce au spalat-o si au lasat-o in curte, el si SAN   ramanand permanent langa masina, cat a fost spalata. S-au intors la domiciliul inculpatului GT, acesta a venit jos si intrucat nu are permis de conducere l-a rugat a doua zi dimineata sa il duca la sediul societatii de asigurari la intrare in Ghimbav pe dreapta, ramanand ca SAN sa vina sa il ia de acolo.
A doua zi dimineata la ora 8 s-a deplasat cu inculpatul GT la sediul societatii de asigurari, acesta a intrat inauntru, s-a intors in scurt timp afirmand ca trebuie sa caute trei chitante de plata de la casco, in caz contrar nu se intocmea dosarul de daune. Autoturismul avariat al inculpatului GT a ramas in parcarea service-ului si ei s-au intors acasa cu inculpatul SAN  care aparuse intre timp.
S-au dus in parcarea de la Orizont, inculpatul GT s-a deplasat la sediul unei banci dupa care a plecat acasa. Inculpatul SAN  a fost sunat de inculpatul GT,  i-a cerut niste bani imprumut, nu avea sa ii dea si atunci  i-a cerut martorului,acesta spunandu-i ca urma sa primeasca in scurt timp niste bani.
In afara de acel telefon scurt primit de catre inculpatul SAN  de la GT pe drum, inainte de a ajunge la locuinta lui GT si de o scurta convorbire intre cei doi in fata blocului nu a mai existat nici o discutie cu privire la masina intre cei doi.Discutia din fata blocului inainte de a plecat la spalatorie a durat circa 5-10 minute cat s-au invartit in jurul masinii si au discutat, nu au fost alte discutii in afara de cea privind repararea masinii prin polisare.
       Nu isi aduce aminte exact ora la care au venit de la spalatorie si au lasat masina curata in fata locuintei lui GT.Sotia sa il astepta la locuinta inculpatului SAN  cu masa astfel incat a urcat cu SAN in locuinta sa, au luat cina toti patru impreuna si a plecat spre casa in jurul orelor 22 sau 23. In perioada cat au stat cu SAN  la masa acesta a avut mai multe convorbiri telefonice dar nu stie cu cine.
       Declaratia  acestui martor se coroboreaza cu declaratiile date de catre  inculpatul  SAN, care nu a recunoscut savarsirea faptei retinute in sarcina sa. Acesta a sustinut  ca in dimineata zilei de 26 mai 2010 a fost sunat de inculpatul GT cu care era coleg de serviciu si amic, acesta i-a relatat ca a gasit masina in parcare zgariata, fara a-i da  amanunte. A fost sunat de colegul sau deoarece  fiind agent la politia rutiera cunostea procedurile legale, il mai sfatuise si cu alte ocazii in evenimente de acest gen. L-a contactat telefonic inainte de a merge si i-a solicitat sa vina jos in jurul orei 17,30-18,00.
       A observat o zgarietura continua de jur imprejurul autoturismului, jentile de aliaj de pe partea dreapta erau zgariate. A constata zgarieturi in fata, la spoiler si la far nu isi aminteste exact pe ce parte. I-a explicat ce are de facut, respectiv sa faca sesizare la politia de domiciliu pentru distrugere si sa sesizeze asiguratorul pentru a intocmi dosarul de daune. Pragurile nu isi aminteste sa fi avut vreo problema, insa cand erau la masina GT i-a spus ca are probleme. Inainte de a pleca, in fata blocului a existat o discutie despre praguri in care inculpatul GT a solicitata daca se poate sa scoata si zgarierturile de pe abtibildurile montate la praguri cu ocazia polisarii.
  La intalnirea  cu GT a fost prezent si numitul VVB, (isi aminteste ca era liber si intreaga zi a stat in compania lui V) si la propunerea acestuia s-au deplasat la o spalatorie auto in apropierea careia se afla un service, V fiind  fiul administratorului de la spalatorie. V afirmand ca  este posibil ca zagarieturile sa iasa la polisare si sa evite ca inculpatul GT sa mai plateasca franciza. Atunci V a afirmat ca masina trebuie spalata, deoarece era foarte murdara si dupa aceea acesta a constatat ca acele zgaieturi nu pot fi polisate.
       Inainte de a pleca, in fata blocului a existat o discutie despre praguri in care inculpatul GT a solicitata daca se poate sa scoata si zgarierturile de pe abtibildurile montate la praguri cu ocazia polisarii.
A aflat dupa inceperea cercetarilor ca inculpatul GT a sesizat organele de politie despre distrugere dupa aproximativ 2 luni si jumatate si stie ca GT nu s-a deplasat in aceeasi zi la politie deoarece a spus ca are de discutata probleme importante cu sotia cu care se afla in divort si urma ca a doua zi sa sesizeze asiguratorul pentru intocmirea dosarului de daune.
A stabilit in prezenta lui GT ca a doua zi sa se intalneasca cu V deoarece GT nu poseda permis de conducere, sa duca masina la Skoda, deoarece in acea locatie se faceau constatarile de catre asiguratorul A SA doua zi dimineata la ora 9,30 s-a intalnit cu inc GT acolo, acesta a completat formalitatile de intocmire a dosarului de daune. Stie ca au fost unele discutii deoarece inculpatul GT nu avea imputernicire de la firma de leasing si ca existau restante la plata ratelor de  leasing, aspecte pe care le-a aflat ulterior, iar inspectorul de daune i-a spus inculpatului GT ca nu e totul in regula si ca nu poate finaliza dosarul.
Masina inculpatului GT in mod constant era condusa de sotia acestui, stie ca intre sotii GT era o stare tensionala, acestia fiind in divort, sotii GT erau separati de aproximativ un an si isi disputau custodia copilului iar in prezent fetita este incredintata inculpatului GT. Initial masina a fost la sotia inculpatului GT, insa cu aproximativ doua luni inainte de data constatarii avariilor la masina, masina a stat in fata imobilului inculpatului GT.
Cunoscand ca inculpatul GT este intr-o situatie tensionata cu sotia, in convorbirile pe care le-a purtat in acea perioada cu GT, care il tot suna in legatura cu masina, repetandu-i tot mereu acelasi lucru, a avut o pozitie mai evaziva, vroiam sa nu il las sa vorbeasca lucruri ca sa dauneze relatiile sale cu sotia si asa deteriorata.
Dupa data de 26.05.2010 arat  nu a primit nici un bun de la inculpatul GT si nu  i s-a oferit nici un avantaj.
Ca agent de politie a aratat ca atunci cand un conducator auto isi gaseste masina zgariata este obligat sa anunte evenimentul la politie, insa din experienta mea practica a aflat ca exista asiguratori care intocmesc dosar de dauna fara a avea la dosar reclamatia de la politie. Stie ca exista prevederi in legislatia asiguratorilor in sensul ca o masina care a suferit zgarieturi in parcare si daca doreste despagubiri  nu poate fi primita in service fara o dovada  eliberata de politie in urma unei reclamatii.
  Din ansamblul probelor legal administrate in cursul urmarii penale  si al cercetarii judecatoresti nu rezulta cu certitudine ca inculpatii  au savarsit faptele pentru care au fost trimisi in judecata, respectiv ca in data de 27.05.2010, ar fi  indus in eroare partea vatamata/parte civila S.C. ARAS.A. Bucuresti, asigurator al autoturismului marca VW Golf V (----) apartinand S.C. PL IFN S.A., prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase, si anume a unei situatii privind avariile auto respectiv ca fiind urmarea producerii unui risc asigurat, sustinand astfel ,,savarsirea in noaptea de 06/07.08.2010”(deci la un interval de doua luni si jumatate de la data presupusei induceri in eroare), a unor fapte penale de distrugere de catre autori necunoscuti, in realitate retinandu-se in actul de sesizare producerea  in mod intentionat a avariilor in data de 25.05.2010 de catre inc SAN  la cererea inculpatului GT, acesta din urma obtinand o despagubire in acest sens de la partea civila in valoare de 9.923,93 lei.Este indubitabil ca autoturismul a suferit avarii in perioada 25-26 mai 2010 care insa potrivit probelor administrate nu rezulta cu certitudine dintr-o distrugere intentionata, frauduloasa, astfel ca nu s-a dovedit savarsirea de catre inculpati al elementului material  al laturii obiective  al unei infractiuni de inselaciune,care potrivit acuzarii s-ar fiprodus in data de 27.05.2010.
Este adevarat ca autoturismul a ramas in incita respectiva a societatii „D” o perioada mai lunga de timp – la data de 01.07.2010, autoturismul aflandu-se in locatia respectiva, astfel cum rezulta din cuprinsul procesului verbal incheiat in acest sens de catre organul de cercetare penala al politiei judiciare din cadrul Directia Generala Anticoruptie - Serviciul Judetean Anticoruptie Brasov, delegat in acest sens, potrivit caruia se constata inclusiv anumite aspecte privind avariile acestuia.
      Imprejurarea ca inculpatul GT a sustinut in  „Reclamatie”, „Declaratie” adresate catre Sectia 5 de Politie  producerea  de catre autori necunoscuti a unor avarii autoturismului respectiv marca VW Golf 5, ---- si ca avariile respective ar fi fost produse in noaptea de 06/07.08.2010, iar nu in seara zilei de 26.05.2010, nu pot constitui element determinant al conventiei de despagubiri cu asiguratorul si mijloc fraudulos de inducere in eroare a acestuia in sensul alin 2 al art 215 CP pentru ca inculpatul GT sa poata faca uz de prevederile contractuale privind asigurarea CASCO, precum cele stipulate la pct. 8.3 din Conditiile comerciale generale pentru leasing financiar intern, care prevad  obligatia utilizatorului de a anunta proprietarul (GFP) si asiguratorul, in scris, in termen de 48 de ore de la producerea oricarui prejudiciu cu privire la obiectul in leasing,obligatie pe care inculpatul si-a indeplinit-o.
      Astfel din adresa emisa de PL IFN SA aflata la f .383 dosarul de urmarire penala rezulta ca inculpatul GT, titularul contractului de leasing  nr.9055953/102233 a efectuat 3 apeluri telefonice in data de 27.05.2010 catre Call Center asiguratorului aducand la cunostinta survenirea unui risc asigurat, solicitand proprietarului imputernicirea pentru reparatii, insa nu s-a putut da curs solicitarii intrucat utilizatorul GT inregistra debite in achitarea obligatiilor contractulae, respectiv intarzieri la plata ratelor de leasing, neexistand insa nici un impediment ca in urmatoarele zile cand inculpatul efectua plata ratei restante sa beneficieze de finalizarea dosarului de dauna si despagubiri pe CASCO, constand in contravaloarea reparatiilor.
       Urmeaza a avea in vedere si  declaratia martorului TA, inspector de daune la partea civila A SA in sensul ca ,,se intampla in practica ca dosarele de daune sa se intocmeasca la cateva luni de la data accidentului mai ales daca a existat o sesizare legala in 24 de ore”,cum este cazul in speta.
      In aceste imprejurari, Tribunalul constata ca probatoriul administrat in cauza nu face dovada certa a vinovatiei inculpatilor GT si SAN,  AN cu privire la savarsirea infractiunii de inselaciune (autor respectiv complicitate materiala in sarcina inculpatului SAN , in sensul ca ar fi provocat distrugerea active a masinii dar si complicitate morala prin ,,impartasirea de catre cel dintai acestuia din urma, a unor cunostinte in domeniu asimilate prin prisma calitatilor sale profesionale, precum si de insotirea acestuia in deplasarea sa in ziua imediat urmatoare la sediul asiguratorului in vederea indeplinirii formalitatilor respective”, in vederea intararirii rezolutiei infractionale) in dauna societatii de asigurari prezumtia de nevinovatie a acestora nefiind rasturnata si operand in favoarea lor.
      Fata de aceste considerente instanta va dispune in temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala achitarea in culpatilor GT si SAN  AN relativ la infractiunea de inselaciune in conventii prev de art 215 alin 1,2 si 3 CP ,in forma autoratului respective a complicitatii intrucat nu sunt indeplinite elementele constitutive ale acestei infractiuni sub aspectul elementului material al laturii obiective.
      In conditiile in care nu s-a dovedit indubitabil savarsirea de catre inculpati a unei fapte ilicite, intocmirea dosarului de dauna de catre partea civila si achitarea despagubirilor respectiv a contravalorii reparatiilor autoturismului avariat s-a realizat in baza contractului de asigurare si a producerii riscului asigurat,astfel ca nefiind indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale prev de art 998,999 Cod Civil instant va respinge pretentiile partii civile SC Asigurare-Reasigurare Astra SA Bucuresti.
      Instanta constata insa ca fapta inculpatului GTde a insera in cuprinsul reclamatiei depuse la Sectia 5 Politie si inregistrate cu nr 225335/12.08.2010,nr unic 8444/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov aspect nereale privind data savarsirii unei fapte penale respectiv savarsirea in noaptea de 06/07.08.2010, a unei fapte penale de distrugere de catre autori necunoscuti a autoturismului sau VW Golf 5,cu nr de inmatriculare ----, in realitate avariile fiind produse de AN in perioada 25-26 mai 2010 intruneste  elementele constitutive ale infractiunii de fals in  declaratii, prev. de art. 292 Cod Penal, in conditiile in care infractiunea de distrugere  necesita plangere prealabila in termen de 2 luni de la data savarsirii faptei pentru o eventuala declansare a unui proces  penal si a obtinerii de despagubiri.
      La individualizarea judiciara a pedepsei ce urmeaza a fi aplicata inculpatului se vor avea in vedere dispoz art 72 CP respective imprejurarile savarsirii faptei, pericolul social concret relative redus,urmarile acesteia dar si persoana inculpatului. Acesta este in varsta de 44 ani, absolvent de studii superioare si master in domeniul stiintelor juridice politienesti, integrat familial, are in ingrijire o fiica in varsta de 10 ani, incredintata in urma hotararii de divort si potrivit referatului de evaluare presententiala in cadrul familiei nu exista vreun model comportamental infractional, acesta beneficiaza de  suficiente resurse interne (nivel de pregatire scolara, profesionala, atasament fata de familie, asumarea responsabilitatilor parintesti) dar si externe (support afectiv oferit de familie) care sa-i asigure o evolutie viitoare, in accord cu normele morale si sociale.
      Fata de aceste considerente instanta va dispune condamnarea inculpatului GT la o pedeapsa orientate spre minimul special -4 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii.
      Va constata ca prin sentinta penala nr 1365/17.06.2011 pronuntata in dos penal nr 17721/197/2010 al Judecatoriei Brasov, definitiva prin decizia penala nr.36/19.01.2012 a Curtii de Apel Brasov inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni inchisoare pentru savarsirea in data de 26.05.2010 a infractiunii de marturie mincinoasa in forma instigarii prev de art 25 rap la art 260 alin 1 CP, cu aplic art 29 CP, cu art 81 CP.
      Fiind indeplinite conditiile concursului de infractiuni, in baza art.85 CP instanta  va anula suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 6 luni inchisoare si in baza art.33 lit a, 34 lit.b CP va contopi aceasta pedeapsa de 6 luni inchisoare cu pedeapsa de 4 luni inchisoare aplicata prin prezenta hotarare, inculpatul GTva executa pedeapsa cea mai grea de 6 luni inchisoare.Va face aplicarea art 71,64 lit a teza a IIa,b CP.
      Apreciind ca scopul aflictiv si moralizator al pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia in regim de detentie, in baza art.81,71 alin 5 CP  va dispune suspendarea conditionata atat a pedepsei principale cat si a acelei accesorii. In baza art 82 CP va stabili un termen de incercare de 2 ani si 6 luni.
      Va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 CP privind revocarea suspendarii conditionate in situatia in care in cursul termenului de incercare savarseste o noua infractiune intentionata, caz in care va executa atat pedeapsa stabilita pentru noua infractiune cat si pedeapsa actual, operand cumulul aritmetic.
      Vazand si dispozitiile art.191 alin 1,192 al.3 Cod procedura penala.
                                                      
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

         In baza art 292 Cod procedura penala condamna pe inculpatul GT–la pedeapsa de 4 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii.
In baza art 85 Cod procedura penala anuleaza suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 6 luni inchisoare (aplicate pentru savarsirea infractiunii de instigare la marturie mincinoasa prev de art 25 rap la art 260 alin 1 Cod procedura penala,cu aplic art 29 Cod procedura penala) prin sent penala nr 1365/17.06.2011 pronuntate in dos penal nr 17721/197/2010 al Judecatoriei Brasov ,definitiva prin dec penala nr 36/2012 a Curtii de Apel Brasov.
In baza art 33 lit a,34 lit b Cod procedura penala contopeste aceasta pedepsa de 6 luni inchisoare cu pedeapsa de 4 luni inchisoare aplicata prin prezenta hotarare,inculpatul GTexecuta pedeapsa cea mai grea de 6 luni inchisoare.
Cu art 71,64 lit a teza a Iia,b Cod procedura penala.
In baza art 81,71alin 5 Cod procedura penala dispune suspendarea conditionata a executarii pedepselor aplicate.In baza art 82 Cod procedura penala stabileste termen de  incercare 2 ani si 6 luni.
Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art 83 Cod procedura penala privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in situatia in care in cursul termenului de incercare savarseste o noua infractiune intentionata.
       In baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala achita pe acelasi inculpat  relativ la  infractiunea de inselaciune prev de art 215 alin 1,2 si 3 Cod procedura penala.
       In baza art 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala achita pe inculpatul SAN–relativ la complicitate la infractiunea de inselaciune prev de art 26 rap la art 215 alin 1,2 si 3 Cod procedura penala.
       In baza art 346 Cod procedura penala respinge pretentiile partii civile S.C. ARA S.A. Bucuresti.
In baza art.191 al.1,192 alin 3 Cod procedura penala obliga pe inculpatul GTs sa plateasca statului suma de 400 lei,restul cheltuielilor judiciare raman in sarcina statului.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la pronuntare cu inculpatul SAN  AN si de la comunicare cu celelalte parti.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 14.02.2012.