Inselaciune
(Decizie nr. DP31/A/2008 din data de 31.03.2009 pronuntata de Tribunalul Hunedoara)R O M A N I A
TRIBUNALUL HUNEDOARA-SECTIA PENALA
DECIZIA PENALA NR.31/A/2008 DOSAR NR.1/195/2005
Sedinta publica din 21 ianuarie 2008
PRESEDINTE : ………………… - presedintele tribunalului
……………. - judecator
………………. - grefier
Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara a fost reprezentat de dl.prim procuror …………...
Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra apelurilor penale declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Brad si partile civile SC Lorialba Prest SRL Brad si Directia Generala a Finantelor Publice Hunedoara pentru Agentia Nationala de Administrare Fiscala Bucuresti impotriva sentintei penale nr.79/21.05.2007 pronuntata de Judecatoria Brad in dosar nr.1/195/2005 – nr.vechi 1092/2005 ( judecator ………..).
Se constata ca sustinerile orale ale partilor si mersul dezbaterilor au fost consemnate in incheierea de sedinta din 07 ianuarie 2008, incheiere care face parte integranta din prezenta decizie.
T R I B U N A L U L ,
Asupra apelurilor penale de fata:
Prin sentinta penala nr. 79 din 21 mai 2007, pronuntata in dosarul nr. 1/195/2005 (nr. in format vechi 1092/2005) Judecatoria Brad a dispus dupa cum urmeaza:
In temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod proc. penala, raportat la art. 10 lit. d Cod proc. penala, a achitat pe inculpatul I.D.N. pentru infractiunea de inselaciune, prev. si ped. de art. 215 al.1,3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
In temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod proc. penala, rap. la art. 10 lit. a Cod proc. penala, a achitat pe acelasi inculpat pentru infractiunile de fals intelectual, prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 si ped. de art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal si evaziune fiscala, prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
A respins cererile de despagubiri civile formulate de partile civile SC Lorialba SRL Brad si Directia Generala a Finantelor Publice Hunedoara .
In baza art. 192 pct. 1 lit. b Cod proc. penala, a obligat pe fiecare parte civila la plata a cate 2435 lei cheltuieli judiciare catre stat.
A stabilit in sarcina statului si in favoarea Biroului local pentru expertize contabile si tehnice de pe langa Tribunalul Hunedoara suma de 4700 lei din care 2500 lei onorariu expertiza contabila efectuata de expert Osain Nicolae si 2200 lei onorariu expertiza (supliment) efectuata de expertii Oltean Nicolae si Biris Liviu Ioan.
A stabilit in sarcina Ministerului Justitiei si in favoarea Biroului de Avocati Brad suma de 100 lei onorariu de avocat pentru asistenta juridica din oficiu acordata inculpatului.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. 106/P/18 decembrie 2003 al Parchetului de pe langa Judecatoria Brad, inregistrat la Judecatoria Brad sub nr. 1170/18 decembrie 2003, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului I.D. pentru infractiunile de inselaciune, prev. si ped. de art. 215 al.1,3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, fals intelectual, prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 289 si art. 41 al. 2 Cod penal, evaziune fiscala, prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
In sarcina inculpatului s-a retinut ca in perioada iunie 1996-august 1998, in calitate de administrator al SC Conmixt Triumf SRL Deva, s-a aprovizionat cu produse de carne de la SC Lori Alba Prest SRL Brad, insa nu a inregistrat facturile fiscale si a avut intarziere de plata, motiv pentru care administratorul SC Lorialba Prest SRL Brad a dispus personalului sau, la data de 03 septembrie 1998, sa nu mai aprovizioneze pe inculpat cu marfa.
Cu toate acestea, s-a retinut ca inculpatul a lasat impresia personalului de deservire din cadril SC Lorialba Prest SRL Brad ca are intelegere cu administratorul Alba Florean pentru a fi aprovizionat cu produse din carne a caror plata se va face ulterior, reusind astfel ca obtina in continuare, de la aceasta societate, produse pe care nu le-a trecut in evidentele contabile, in perioada 09 septembrie 1998-16 noiembrie 1998, cu toate ca le-a vandut, folosind banii obtinuti in interes personal.
Prejudiciul cauzat partii vatamate s-a stabilit la suma de 47.963.000 lei.
In sarcina inculpatului s-a mai retinut ca in perioada octombrie 1998-ianuarie 2000, a achizitionat de la numitii Golcea Gheorghe si Riscan Constantin Viorel 35 bovine sacrificate, carnea transformand-o in diverse produse pe care le-a vandut pe piata, iar banii obtinuti i-a folosit in interes personal, fara a achita contravaloarea bovinelor achizitionate si fara a efectua cuvenitele mentiuni in evidentele contabile ale societatii sale.
S-a retinut ca prin aceste activitati inculpatul s-a sustras de la plata impozitelor pe profit in suma de 68.044.320 lei si TVA in suma de 49.497.660 lei prejudiciul total cauzat bugetului de stat fiind de 117.541.980 lei.
Prin sentinta penala nr. 110/2004 Judecatoria Brad l-a condamnat pe inculpatul I.D. la:
-1 an inchisoare pentru infractiunea de inselaciune, prev. si ped. de art. 215 al. 1 si 3 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal si art. 41 al. 2 Cod penal;
-1 an inchisoare pentru infractiunea de fals intelectual, prev. si ped. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, a contabilitatii si prev. de art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, art. 41 al. 2 Cod penal;
-2 ani inchisoare pentru infractiunea de evaziune fiscala, prev. si ped. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, art. 41 al. 2 Cod penal si art. 13 Cod penal.
In baza art. 33 lit. a, 34 lit. c Cod penal, a contopit pedepsele stabilite si a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani inchisoare.
In baza art. 83 Cod penal, a revocat beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 859 din 03 aprilie 1996 a Judecatoriei Deva care a dispus sa fie executata alaturi de pedeapsa din prezenta sentinta, urmand ca inculpatul sa execute in final pedeapsa inchisorii de 4 ani.
A privat pe inculpat de exercitiul drepturilor civile prev. de art. 64 Cod penal in conditiile si pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
A aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a,b,c Cod penal pe timp de 2 ani.
A obligat pe inculpatul I.D. sa plateasca partii civile DGFP Hunedoara –Deva suma de 366.843.050 lei despagubiri civile.
A obligat pe inculpatul I.D. la plata catre partea civila SC Lorialba Prest SRL Brad sumei de 67.819.751 lei despagubiri civile.
In baza art. 191 Cod proc. penala, a obligat pe inculpat la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel inculpatul I.D..
Prin decizia penala nr. 472/A din 04 octombrie 2004 pronuntata in dosarul nr. 8907/2004 al Tribunalului Hunedoara s-a admis ca fondat apelul pentru temeiul prev. de art. 379 pct. 2 lit. b Cod proc. penala, s-a desfiintat sentinta atacata si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond, cu indrumarea de a se arata actele materiale care au fost retinute ca fiind parte din continutul infractiunii de inselaciune, de a se rezolva latura civila in functie de latura penala a cauzei, a se verifica situatia concursului de infractiuni, a se arata infractiunea la care s-a aplicat pedeapsa complementara si a se analiza administrarea probei cu expertiza contabila.
In rejudecare dosarul a fost inregistrat la nr. 1108/17 noiembrie 2004.
Prin sentinta penala nr. 45 din 07 martie 2005, pronuntata in rejudecare in dosarul nr. 1108/2004 al Judecatoriei Brad, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod proc. penala rap. la art. 10 lit. d Cod proc. penala a fost achitat inculpatul I.D.N. pentru infractiunea de inselaciune prev. si ped. de art. 215 al.1,3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
In temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod proc. penala rap. la art. 10 lit. a Cod proc. penala, acelasi inculpat a fost achitat pentru infractiunile de fals intelectual , prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 si prev. de art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal si evaziune fiscala, prev. si ped. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
Au fost respinse cererile de despagubiri civile formulate de partile civile SC Lorialba Prest SRL si DGFP Hunedoara.
In baza art. 192 pct. 1 lit. b Cod proc. penala, a fost obligata fiecare parte civila la plata a cate 800.000 lei cheltuieli judiciare catre stat, iar in temeiul art. 193 al. 6 Cod proc. penala, a fost obligata fiecare parte civila la plata a cate 7.000.000 lei catre inculpat, cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Brad si partile civile SC Lorialba Prest SRL Brad si DGFP Hunedoara.
Prin decizia penala nr. 407/A/10 octombrie 2005, pronuntata de Tribunalul Hunedoara, Sectia penala, in dosarul nr. 5108/2005, s-au admis ca fondate apelurile respective, s-a desfiintat sentinta atacata si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.
In motivarea acesteia s-a aratat ca instanta de fond trebuia sa dispuna din oficiu efectuarea expertizei contabile, care sa verifice situatia inregistrarilor din contabilitatea societatii si daca s.a platit TVA si impozit pe profit in vederea lamuririi existentei infractiunii de inselaciune.
Dosarul in rejudecare a fost inregistrat la nr. 1092/10 noiembrie 2005, nr. in format nou 1/195/2005.
Inculpatul I.D.N. a avut calitatea de administrator al SC Conmixt Triumf SRL Deva, societate radiata la data de 16 mai 2002 din Registrul Comertului.
Examinand plangerea penala formulata de Alba Florean, administratorul SC Lorialba Prest SRL Brad, impotriva inculpatului, administrator al SC Conmixt Triumf SRL Deva, pentru infractiunea prev. de art. 215 Cod penal, s-a constatat ca in aceasta se face referire la perioada iunie 1996-noiembrie 1998, perioada in care inculpatul s-ar fi aprovizionat cu carne si produse din carne si l-ar fi prejudiciat cu suma de 47.963.049 lei ROL.
Administratorul partii vatamate a aratat ca incepand cu data de 03 septembrie 1998, a dat dispozitie angajatilor sai sa nu il mai serveasca pe inculpat, dar ca acesta la 2.3 zile il suna pe telefonul mobil pentru a vedea unde se afla si apoi mergea la societate spunand angajatilor ca a discutat cu el, in acest mod procedand pana la data de 17 noiembrie 1998.
In declaratia data la fila 75 dosar urmarire penala, administratorul partii vatamate a detaliat perioadele de timp descrise in plangere, aratand ca in perioada iunie 1996-05 august 1996 a aprovizionat pe inculpat cu carne si produse din carne pe baza unei intelegeri avute cu acesta, in sensul de a-i plati marfa in termen de 10 zile de la ridicarea acesteia, ca la data de 05 august 1996 avea la acesta o datorie de 2.872.968 lei ROL; ca la data de 11 august 1998 l-a cautat din nou recunoscand datoria si rugandu-l sa ii dea in continuare marfa, intrucat are mai multe animale la parintii sai si le va vinde, urmand ca din banii respectivi sa ii plateasca datoria, ca nu s-a tinut de cuvant si apoi la data de 11 septembrie 1998, l-a cautat din nou sa ii dea produse pentru a le vinde la sarbatoarea de la Tebea, urmand sa recupereze banii la sfarsitul targului, dar ca ulterior a spus ca nu a vandut marfa si ca de la data respectiva a spus personalului sa nu ii mai dea marfa fara aprobarea sa, ca in aceste conditii inculpatul proceda in modalitatea aratata in plangere, respectiv il suna pe telefonul mobil si spunea angajatilor ca a vorbit cu el si are acordul sau, ca in aceasta maniera a procedat in perioada 14 septembrie-16 noiembrie 1998, luand marfa de aproximativ 29.000.000 lei ROL, ca situatia ar fi continuat daca nu ar fi efectuat un control la sfarsitul lunii noiembrie privind datornicii firmei.
Din declaratia partii vatamate s-a observat ca acesta face referire la trei perioade diferite, perioada iunie 1996-august 1996, perioada 11 august 1998-12 septembrie 1998 si perioada 12 septembrie 1998-16 noiembrie 1998.
In perioada iulie 1996-august 1996 au fost emise un nr. de 12 facturi fiscale ( filele 12-24 dosar urmarire penala), in valoare de 3.857.962 lei ROL, iar pe un nr. de 6 facturi emise in perioada 25 iulie -30 iulie 1006, exista mentiunea achitarii unei sume totale de 1.187.937 lei ROL; astfel ca, conform celor mentionate de administratorul partii vatamate, la data de 05 august 1996 inculpatul mai datora suma de 2.872.968 lei ROL.
In perioada 07 august 1998-12 septembrie 1998, au fost emise un nr. de 18 facturi fiscale, pe prima factura existand mentiunea achitarii acesteia, cu chitanta nr. 1379348 din 11 august 1998.
In ceea ce priveste aceasta perioada, administratorul partii vatamate a aratat ca a livrat marfa cu plata ulterioara inculpatului, fiind indus in eroare, in sensul ca acesta ii va plati marfa respectiva, intrucat are mai multe animale la parintii sai, pe care le va vinde si din pretul carora va plati datoria.
Pentru perioada 13 septembrie 1998-16 noiembrie 1998, administratorul partii vatamate a sustinut ca a interzis personalului de deservire din cadrul societatii sa mai livreze marfa inculpatului fara plata pe loc si acordul sau expres, dar ca inculpatul a indus in eroare personalul, spunand ca are acordul administratorului partii vatamate, oferind detalii despre locul unde se afla acesta.
Prin raportul de expertiza efectuat in cauza de expertul Osain Nicolae s-a aratat ca in perioada 18 iulie 1996-16 noiembrie 1998, au fost emise un nr. de 50 facturi de catre partea vatamata, SC Lorialba Prest SRL Brad, catre SC Conmixt Triumf SRL Deva, in valoare de 47.913.048 lei, facturi existente la filele 76-77 dosar nr. 1170/2003,ca nu sunt semnate toate facturile de inculpat, ci doar pe 18 facturi figureaza ca delegat inculpatul, restul facturilor fiind semnate de alte persoane neidentificate, iar de pe altele lipseste atat semnatura cat si numele persoanei delegate.
La cererea inculpatului s-a efectuat si un supliment de catre expert Oltean Nicolae, numit in locul expertului Osain Nicolae, decedat in cursul procesului si Biris Liviu Ioan, prin care s-a stabilit referitor la facturile respective, ca la dosar la un nr. de 14 facturi apare evidentiat numele inculpatului si semnatura lui, iar la o factura doar numele acestuia.
Art. 215 al. 3 Cod penal, incrimineaza inducerea in eroare sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat fara acea eroare, cel inselat sa nu fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate.
Din textul de lege de mai sus rezulta ca cerinta esentiala pentru a ne afla in prezenta infractiunii respective o constituie folosirea unor mijloace dolosive fata de creditorul obligatiei cu ocazia incheierii contractului.
Ca atare, raportat la perioadele de timp mentionate mai sus, in desfasurarea relatiilor comerciale dintre cele doua societati, se constata ca in prima perioada-iunie 1996-august 1996, administratorul partii vatamate nu a sustinut ca a fost indus in eroare de inculpat, in perioada 07 august 1998-12 septembrie 1998 a afirmat ca inculpatul i-a spus ca ii va plati datoria in momentul in care va vinde animalele din gospodaria parintilor sai, ori aceasta afirmatie nu poate fi considerata o manopera dolosiva, fiind de fapt o obligatie sub conditie suspensiva de executare, existand acordul ambelor parti , acordul creditorului, respectiv al administratorului partii vatamate fiind materializat prin insasi predarea marfii, stiute fiind conditiile de contractare.
Pe de alta parte, administratorul partii vatamate cunostea faptul ca inculpatul la data respectiva era deja dator acesteia, dar nu a incercat nici o modalitate legala de recuperare a prejudiciului, ba mai mult a continuat sa livreze marfa inculpatului in conditiile respective.
Apoi, in speta de fata este vorba de mai multe livrari de marfa in perioada respectiva ( fila 17), nu este greu de crezut ca de fiecare data administratorul partii vatamate a fost indus in eroare de afirmatia inculpatului cu privire la vanzarea animalelor respective, raportat si la gradul de cultura al persoanei victime, care era administratorul unei societati comerciale si avand totusi experienta in derularea unor relatii comerciale si perfectionarea unor contracte de acest gen, astfel ca nu se poate aprecia, raportat si la acest aspect, ca a fost indus in eroare prin afirmatia de plata ulterioara a inculpatului.
Cu referire la perioada 13 septembrie 1998-16 noiembrie 1998, cand s-a retinut ca inducerea in eroare de catre inculpat s-a realizat prin afirmarea fata de personalul de deservire al SC Lorialba Prest SRL Brad a faptului ca are acordul administratorului partii vatamate, s-a retinut ca in aceasta perioada a fost vorba de 25 livrari de marfa cu plata ulterioara, ca in doua imprejurari martorii Alba Ioan si Ianc Tiberiu Marius au livrat marfa dupa ce patronul le-a interzis.
Ori, raportat la aceste situatii, afirmatia inculpatului fata de personalul respectiv ca are acordul patronului, oferind date despre locul unde se afla acesta, nu poate fi considerata de asemenea un mijloc apt de a induce in eroare pe cei doi angajati , aceasta in conditiile in care era cunoscut de acestia faptul ca fiind rau platnic, iar patronul le-a interzis livrarea de marfa pe datorie.
Cu toate ca acestia au incunostiintat pe administrator despre livrarile respective, s-a continuat livrarea de marfa catre inculpat, ceea ce dovedeste ca administratorul ar fi acceptat continuarea relatiilor comerciale in acest mod cu inculpatul.
Ca atare, raportat la cele de mai sus, instanta de fond a retinut ca faptele inculpatului nu intrunesc sub aspectul laturii obiective elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune, prev. de art. 215 al.1,3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, modul de desfasurare al relatiilor comerciale dintre administratorul partii vatamate si inculpat nu s-au realizat prin inducerea in eroare, modalitatea in care s-au desfasurat fiind acceptata de creditor, respectiv administratorul partii vatamate, fapt dovedit de continuarea acestor relatii in conditiile mentionate mai sus.
In sarcina inculpatului s-a mai retinut ca in perioada octombrie 1998-ianuarie 2000 a achizitionat de la numitii Golcea Gheorghe si Riscan Constantin Viorel 35 bovine sacrificate, carnea fiind transformata in diferite preparate ce le.ar fi vandut pe piata, fara a achita contravaloarea bovinelor achizitionate si fara a efectua cuvenitele inregistrari in evidentele contabile ale societatii sale, ca prin aceste activitati inculpatul s-a sustras de la plata impozitului pe profit in suma de 68.044.320 lei si TVA in suma de 49.497.660 lei, ca inculpatul a savarsit infractiunea de fals intelectual prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 289 Cod penal, constand in neinregistrarea marfurilor primite de la numitii Golcea Gheorghe si Riscan Constantin Viorel in evidentele contabile in scopul de a obtine foloase materiale injuste si infractiunea prev. de art., 12 din legea pentru combaterea evaziunii fiscale nr. 87/1994, constand in sustragerea de la plata obligatiilor catre bugetul de stat, obligatii in suma totala de 117.541.980 lei, prin ascunderea sursei impozabile in modalitatea mai sus aratata.
Prin raportul de expertiza efectuat in cauza si suplimentul la acesta s-a aratat ca verificarea inregistrarilor in contabilitatea societatii inculpatului, respectiv SC Conmixt Triumf SRL nu a fost posibila, intrucat societatea este radiata de la ORC iar expertul Osain Nicolae deplasandu-se la sediul acesteia, a constatat ca pe strada Axente Sever, nr. 19 nu exista si ca atare nu s-a putut verifica daca s-a platit TVA si impozitul pe profit, astfel ca determinarea TVA si a impozitului pe profit s-a facut prin estimare, conform celor stabilite de organele de control ale DGFP Hunedoara.
Totodata, s-a constatat ca retinerea celor doua infractiuni in sarcina inculpatului se bazeaza doar pe declaratiile martorilor Golcea Gheorghe si Riscan Constantin Viorel si pe nota de constatare incheiata la data de 06 octombrie 2003 de catre DGFP Hunedoara.
Astfel, martorul Golcea Gheorghe a declarat ca in primavara anului 1998 a achizitionat 10 vitei, pe care ulterior i-a vandut inculpatului, i-a sacrificat si a livrat carnea la abatorul inculpatului, pretul fiind stabilit la suma de 32.400.000 lei ROL; din care inculpatul urma sa ii achite ulterior suma de 16.000.000 lei ROL care insa nu i-a mai platit. A mai aratat martorul ca nu s-a intocmit nici un fel de document privind vanzarea respectiva, apoi tot acest martor a aratat in declaratia data in fata instantei ca in perioada 1994-1995 a vandut inculpatului sase bovine in valoare de 28.000.000 lei ROL pentru care nu s-a intocmit nici un document.
Analizand cele doua declaratii, s-a observat ca sunt contradictorii si nu s-a putut stabili daca martorul vorbeste despre o singura livrare, in anul 1998 sau in anul 1994, sau de doua livrari, in anii 1994 si 1998, iar atata timp cat nu s-a intocmit nici un act din care sa rezulte cantitatea de carne vanduta, pretul si daca aceasta a fost achitata sau nu, aceste declaratii nu pot fi considerate probe concludente cu privire la aspectele retinute in sarcina inculpatului.
Cu privire la martorul Riscan Constantin Viorel, s-a retinut ca acesta a formulat o plangere penala impotriva inculpatului pentru infractiunea de inselaciune, prev. de art. 215 al.1 Cod penal, prin care a aratat ca in perioada iulie 1999-ianuarie 2000 a vandut inculpatului aproximativ 30 bovine, ca inculpatul i-a spus ca ii va da banii odata pe toate animalele, solicitand si obligarea inculpatului la plata sumei de 49.000.000 lei ROL; prin rechizitoriu s-a aratat ca nu se poate retine in sarcina inculpatului infractiunea de inselaciune in conventii, deoarece intre acestia nu a fost incheiat un contract comercial si a intervenit o intelegere ale carei conditii nu au fost respectate de inculpat.
In declaratia data, martorul a aratat ca in luna aprilie 1999 a dat inculpatului 4 bovine, ca in luna mai 1999 a dat 3 bovine, iar in luna iunie 1999- 2 bovine, in luna iulie 1999- 2 bovine, la fel si in lunile august si septembrie 1999, deci in total 15 bovine si ca nu s-au intocmit nici un fel de documente in acest sens.
Acesta, in declaratia data in fata instantei, a sustinut ca in perioada 1997-1999 a vandut vite inculpatului dar ca la fiecare livrare inculpatul a intocmit un bilet de mana prin care se inscria cantitatea si pretul, cu toate ca a mentionat ca isi mentine declaratia data in faza de urmarire penala.
Cu privire la acest martor inculpatul a aratat, in declaratia data, ca nu il cunoaste si nu a achizitionat marfa de la acesta.
In ceea ce priveste asa zisele livrari de marfa, ale martorului Riscan Constantin Viorel, catre inculpat, prin raportul de expertiza si suplimentul la aceasta s.a aratat acelasi lucru si anume ca nu a fost posibila verificarea inregistrarii acestora in contabilitatea societatii, atata timp cat societatea este radiata de la Oficiul Registrului Comertului.
Este evident insa ca inregistrarea operatiunilor respective de comert nu s-au efectuat in cantitatea respectiva, dar fiind faptul ca aceste operatiuni nici nu au existat, dovada lor certa nefiind facuta, iar declaratiile celor doi martori neputand constitui probe concludente in acest sens, asa cum s-a aratat mai sus.
In sarcina inculpatului s-a mai retinut ca s-a sustras de la plata obligatiilor catre bugetul de stat in suma de 117.541.980 lei ROL, (68.044.320 lei impozit pe profit si 49.497.660 lei TVA) prin ascunderea sursei impozabile in modalitatea de a omite inregistrarea marfurilor in evidentele contabile, prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994.
Prin raportul de expertiza efectuat s-a stabilit, avandu-se in vedere nota de constatare a DGFP Hunedoara, nr. 21473 din 07 octombrie 2003, ca inculpatul a cauzat un prejudiciu bugetului de stat in suma de 41.929,40 lei RON; din care TVA 4314,25 lei, impozit pe profit-9091,58 lei, majorari de intarziere TVA-9633,67 lei, majorari si dobanzi impozit pe profit-18.194,07 lei, penalitati 0,5% TVA-545,75 lei si penalitati 0,5% impozit pe profit 1.150,08 lei.
Cu privire la aceasta infractiune s-au retinut urmatoarele: Sumele mentionate mai sus rezulta doar din nota de constatare si calculele facute de expert, raportat la acestea, facandu-se un calcul estimativ doar pe baza declaratiilor celor doi martori, ori aceste declaratii nu pot fi considerate ca probe certe, in lipsa unor inscrisuri, atata timp cat dupa cum s-a aratat, aceste declaratii sunt contradictorii si nici nu ofera in primul rand garantia vanzarii marfii, apoi elementele esentiale, respectiv cantitatea de carne si pretul de vanzare.
Ca atare, la aceste presupuse vanzari de carne s-au calculat estimativ toate obligatiile bugetare aratate mai sus, iar in urma acestui mod de calcul, DGFP Hunedoara s-a constituit parte civila cu suma de 366.843.050 ROL, suma care se refera doar la neinregistrarea in contabilitate a marfii achizitionate de la cei doi martori si nu include si facturile fiscale emise de partea vatamata SC Lorialba Prest SRL Brad.
In consecinta, cata vreme in sarcina inculpatului nu s-a putut retine cu temei savarsirea infractiunii prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 si ped. de art. 289 Cod penal, pentru motivele expuse mai sus, nu s-a putut retine cu atat mai putin savarsirea infractiunii prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, in conditiile in care nu s-a facut dovada certa a achizitionarii marfii de la cei doi martori.
Raportat la considerentele expuse mai sus, prima instanta a apreciat ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune prev. si ped. de art. 215 al.1,3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal si ca nu exista infractiunile de fals intelectual, prev. si ped. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal si de evaziune fiscala, prev. si ped. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
Respingerea cererii de despagubiri civile formulata de partea civila SC Lorialba Prest SRL Brad a fost justificata prin aceea ca s-a implinit termenul de prescriptie extinctiva ca urmare a faptului ca s-a formulat constituire de parte civila la 14 octombrie 2003, in conditiile in care ultima factura neachitata a fost emisa la 16 noiembrie 1998.
Avandu-se in vedere temeiul achitarii pentru infractiunea de evaziune fiscala s-a dispus respingerea cererii de despagubiri civile formulata de partea civila ANAF Bucuresti in baza art. 346 al. 3 Cod proc. penala.
Impotriva sentintei au declarat apel in termen Parchetul de pe langa Judecatoria Brad, partea civila SC Lorialba Prest SRL Brad si Directia Generala a Finantelor Publice Hunedoara pentru partea civila Agentia Nationala de Administrare Fiscala Bucuresti .
Parchetul de pe langa Judecatoria Brad, in motivarea apelului, a solicitat desfiintarea sentintei atacate si condamnarea inculpatului pentru toate infractiunile pentru care a fost trimis in judecata.
A sustinut ca inculpatul a indus in eroare personalul angajat la SC Lorialba Prest SRL Brad sustinand ca are acceptul administratorului societatii pentru a achizitiona carne si in felul acesta i-a fost livrata carne fara plata pretului din 13 septembrie 1998 pana la 16 noiembrie 1998.
A sustinut de asemenea ca inculpatul s-a sustras de la plata obligatiilor catre bugetul statului prin ascunderea sursei de impozitare in modalitatea de a omite inregistrarea marfurilor achizitionate in evidentele contabile .
Partile civile nu si-au motivat apelul.
Examinand sentinta atacata in baza motivelor de apel invocate, precum si din oficiu, in baza art. 371 al. 2 Cod proc. penala si avand in vedere declaratia data de inculpat in apel si inscrisurile depuse de acesta ( filele 47-86), se constata urmatoarele:
Prima instanta a stabilit corect starea de fapt si vinovatia inculpatului cu privire la faptele retinute in sarcina acestuia pe baza probelor administrate in cauza, a caror apreciere s-a facut in conditiile prev. de art. 63 al. 2 Cod proc. penala.
Raportat la probele administrate in cauza in cele trei cicluri procesuale, respectiv declaratiile inculpatului, declaratiile martorilor Alba Ioan, Ianc Tiberiu Marius, Riscan Constantin, Golcea Gheorghe, Purda Nicolae, raportul de expertiza contabila judiciara ( filele 52-61) , intocmit de expertul Osain Nicolae si raspunsul la obiectiuni ( fila 74), raportul de expertiza contabila judiciara ( filele 133-153) efectuat de expertii Biris Liviu Ioan si Oltean Nicolae, actele si inscrisurile depuse la dosarul cauzei si in urma examinarii tuturor probelor administrate, instanta de fond a apreciat in mod just ca se impune pronuntarea unei solutii de achitare fata de inculpat pentru toate infractiunile pentru care a fost trimis in judecata.
Criticile aduse sentintei atacate prin motivele de apel formulate de Parchetul de pe langa Judecatoria Brad sunt neintemeiate.
Infractiunea de inselaciune prev. si ped. de art. 215 al.1,3 Cod penal presupune inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul obtinerii unui folos material injust, deci s-a pricinuit o paguba cu prilejul incheierii sau executarii unui contract.
Fara eroare cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul. Asa cum a retinut si instanta de fond, conditia esentiala pentru a ne afla in prezenta infractiunii de inselaciune o constituie folosirea unor mijloace dolosive de catre inculpat pentru a-l induce sau mentine in eroare pe administratorul societatii comerciale si pentru a-l determina astfel sa ii livreze marfa, desi nu a platit-o si nu intentiona sa o plateasca.
Intre inculpat si administratorul partii civile SC Lorialba Prest SRL Brad a existat o relatie comerciala care s-a intins pe o perioada mai mare de timp, cu incepere din anul 1996, in baza careia inculpatul se aproviziona cu carne si produse din carne.
Inculpatul invocand dificultati financiare a acumulat datorii fata de SC Lorialba Prest SRL Brad si cu toate acestea s-a continuat livrarea de carne si produse din carne.
Imprejurarea ca incepand cu 13 septembrie 1998 si pana la 16 noiembrie 1998 inculpatul a achizitionat marfa de la personalul societatii spunand ca are acordul administratorului, in conditiile in care acesta interzisese livrarile catre inculpat pe datorie nu poate fi considerata o manopera dolosiva de inducere in eroare.
De observat ca administratorul le-a solicitat angajatilor sai sa nu-i mai livreze inculpatului marfa pe datorie si nu sa nu-i mai livreze deloc si cu toate acestea i-au livrat marfa cu plata ulterioara, informandu-l pe administrator care a acceptat in continuarea relatiilor comerciale, respectiv a livrarilor in aceleasi conditii.
Prin urmare este nejustificata solicitarea Parchetului de pe langa Judecatoria Brad de condamnare a inculpatului pentru aceasta infractiune.
Pentru a exista infractiunea de fals intelectual, prev. si ped. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, rap. la art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, respectiv de evaziune fiscala prev. si ped. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, legi in vigoare la data cand se sustine ca s-au savarsit faptele, este necesar sa existe operatiuni de comert neinregistrate in evidentele contabile iar faptuitorul sa fir ascuns sursa de impozitare.
Probele administrate de instanta de fond nu au oferit elemente suficiente care sa conduca la concluzia ca inculpatul a derulat relatii comerciale cu martorii Golcea Gheorghe si Riscan Constantin Viorel.
Astfel, martorul Golcea Gheorghe declara ca ar fi vandut inculpatului in septembrie-octombrie 1998, 10 vitei cu pretul de 18.000 lei ROL kg./carcasa, fara sa se intocmeasca un borderou de achizitii si fara sa se incheie nici un act din care sa rezulte faptul vanzarii, cantitatea vanduta, pretul, modalitatea de plata si ca inculpatul i-ar mai datora suma de 16.000.000 lei ROL ( fila 70). Totodata, sustine ca ar mai fi vandut in aceleasi conditii 6 bovine in perioada 1994-1995 ( fila 79).
Martorul Riscan Constantin Viorel sustine in declaratia data la organele de urmarire penala ca ar fi vandut inculpatului 4 bovine vii in aprilie 1999, 3 bovine in mai 1999, 2 boi in iunie 1999, 2 boi in iulie 19999, 2 boi in august 19999 si doua bovine in septembrie 1999 ( fila 71).
Martorul sustine ca nu a primit nici un ban, nu s-a incheiat nici un borderou de achizitii si nici un alt document, iar inculpatul i-ar datora suma de 49.000.000 lei ROL.
In declaratia data in fata instantei de fond ( fila 78) martorul sustine ca a vandut inculpatului vitei si vite, in perioada 1997-1999, in valoare de 49.000.000 lei ROL, cu toate ca acest fapt apare imposibil pe perioada 27 decembrie 1996-04 martie 1998, cand inculpatul era detinut, aflandu-se in executarea unei pedepse privative de libertate ( fila 86) si creeaza o intemeiata indoiala cu privire la veridicitatea depozitiei.
Martorul sustine ca inculpatul scria un bilet de mana pe care punea stampila dar nu poate prezenta nici un astfel de bilet si arata ca nu a avut autorizatie de comerciant si nu a semnat niciodata un borderou de achizitii.
Inculpatul a sustinut ca nu a cumparat marfa de la martorul Riscan Constantin Viorel si nu il cunoaste.
Declaratiile martorilor mentionati, nesustinute de alte probe, sunt lipsite de credibilitate si confuze, in conditiile in care se sustine ca periodic i-au fost vandute inculpatului, chiar lunar, cu toate ca nu s-ar fi achitat nici un ban, nu s-a intocmit nici un document care sa ateste faptul vanzarii, cantarirea marfii si cantitatea rezultata, pretul stabilit, modalitatea de plata, iar martorii nu detin nici un act care sa ateste ca ar fi vandut ceva anume inculpatului.
Pornindu-se de la datele cuprinse in declaratiile celor doi martori, date in 21 februarie 2000 si 23 mai 2000 ( filele 70-71), in 04 februarie 2003, la circa 3 ani, Politia municipiului Brad a sesizat DGFP Hunedoara Deva care intocmeste o nota de constatare la 06 octombrie 2003 in care pe baza informatiilor primite de la organul de politie si de la societati cu profil similar, calculeaza un prejudiciu estimativ de 367.383.050 lei ROL TVA, impozit pe profit, majorari de intarziere si penalitati ( filele 7-8 ),dar s-a formulat constituire de parte civila pentru suma de 366.843.050 lei ROL ( fila 30).
De mentionat ca societatea inculpatului a fost radiata la 16 mai 2002 ca urmare a nemajorarii capitalului social.
Raportul de expertiza contabila judiciara efectuat in cauza de expertul Osain Nicolae porneste atat de la nota de constatare de estimare a prejudiciului ( fila 3), dar extinde calculul incluzand marfuri cumparate de la SC Lorialba Prest SRL Brad desi nu facea obiectul trimiterii in judecata, pentru infractiunile de fals intelectual si evaziune fiscala.
Raportul de expertiza contabila judiciara efectuat de expertii Biris Liviu Ioan si Oltean Nicolae, concluzioneaza ca nu exista documente contabile la SC Con Mixt Triumf SRL Deva care sa ateste operatiuni comerciale care ar fi fost derulate cu martorii Golcea Gheorghe si Risnac Constantin Viorel.
Prin urmare, astfel cum a retinut si instanta de fond, nu exista probe certe si concludente care sa ateste ca intre martorii Golcea Gheorghe si Riscan Constantin Viorel si inculpat, ca administrator al SC Com Mixt Triumf SRL Deva s-au derulat activitati comerciale care nu au fost inregistrate in actele contabile si astfel s-ar fi sustras de la plata obligatiilor fiscale prin ascunderea sursei impozabile.
Pe de alta parte, art. 12 din Legea nr. 84/1994 se referea la nedeclararea veniturilor impozabile, respectiv ascunderea obiectului sau a sursei impozabile sau taxabile, ceea ce semnifica desfasurarea unor activitati comerciale care au un obiect ce excede obiectului de activitate al agentului economic, respectiv o sursa de venit impozabil nedeclarata.
In consecinta, instanta de apel apreciaza ca inexistenta operatiunilor comerciale atrage inexistenta infractiunilor de fals intelectual si evaziune fiscala astfel incat prima instanta a dispus in mod just achitarea inculpatului in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a combinat cu art. 10 lit. a Cod proc. penala.
Avand in vedere temeiul achitarii inculpatului, in mod corect s-a dispus respingerea despagubirilor civile formulate de partea civila ANAF Bucuresti, in baza art. 346 al. 3 Cod proc. penala, astfel incat apelul formulat de aceasta parte civila nu este fondat.
Apelurile formulate de Parchetul de pe langa Judecatoria Brad si de partea civila SC Lorialba Prest SRL Brad sunt fondate pentru urmatoarele considerente:
Instanta de fond a retinut in mod gresit ca temeiul achitarii inculpatului pentru infractiunea de inselaciune prev. si ped. de art. 215 al.1,3 Cod penal il constituie dispozitiile art. 10 lit. d Cod proc. penala, respectiv lipsa unuia din elementele constitutive ale infractiunii.
Fapta inculpatului de a nu-si respecta obligatia de plata a pretului, izvorata dintr-un contract de vanzare-cumparare comercial constituie un litigiu de natura comerciala, care se solutioneaza conform legii comerciale.
In acest caz, fapta exista dar nu este prevazuta de legea penala, astfel incat temeiul achitarii il constituie dispozitiile art. 10 lit. b Cod proc. penala.
Avand in vedere temeiul achitarii retinut de instanta de apel, potrivit dispozitiilor art. 346 al. 4 Cod proc. penala, actiunea civila promovata de partea civila apelanta SC Lorialba Prest SRL Brad urmeaza a fi lasata nesolutionata.
Fata de acestea, se vor admite ca fondate apelurile formulate de Parchetul de pe langa Judecatoria Brad si partea civila SC Lorialba Prest SRL Brad si se va desfiinta in parte sentinta atacata, pentru temeiul prev. de art. 379 pct. 2 lit. a Cod proc. penala.
Se va schimba temeiul achitarii inculpatului intimat I.D.N., pentru infractiunea de inselaciune prev. si ped. de art. 215 al.1,3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, din prevederile art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod proc. penala in prevederile art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b Cod proc. penala.
In baza art. 346 al. 4 Cod proc. penala, se va lasa nesolutionata actiunea civila formulata de partea civila SC Lorialba Prest SRL Brad.
Se vor mentine in rest dispozitiile sentintei atacate.
In baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod proc. penala, se va respinge ca nefondat apelul formulat de DGFP Hunedoara pentru partea civila apelanta ANAF Bucuresti.
Vazand si dispozitiile art. 192 al. 2 Cod proc. penala,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondate apelurile introduse de Parchetul de pe langa Judecatoria Brad si partea civila SC „Lorialba Prest” SRL Brad impotriva sentintei penale nr.79/2007 pronuntata de Judecatoria Brad, judetul Hunedoara, pentru temeiul prev.de art.379 pct.2 lit.a C.p.p., desfiinteaza in parte sentinta atacata si in consecinta:
Schimba temeiul achitarii inculpatului intimat I.D.N. pentru infractiunea de inselaciune prev.de art.215 al.1 si 3 C.p.,cu aplic.art.41 al.2 C.p. din prev.art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.p.p. in prev.art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b C.p.p.
In baza art.346 al.4 C.p.p. lasa nesolutionata actiunea civila formulata de partea civila SC „Lorialba Prest” SRL Brad.
Mentine in rest dispozitiile sentintei atacate.
Respinge ca nefondat apelul formulat de DGFP Hunedoara pentru partea civila apelanta ANAF Bucuresti.
Obliga pe partea civila apelanta ANAF Bucuresti sa plateasca statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare in apel.
Onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat, in suma de 100 lei, va fi platit din fondul Ministerului Justitiei.
Cu recurs in 10 zile de la pronuntare cu inculpatul si de la comunicare cu celelalte parti.
Data si pronuntata in sedinta publica din 21.01.2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR,
GREFIER.,
TDI/CC/2 ex.
jud. fond……….
26.02.2008
TRIBUNALUL HUNEDOARA-SECTIA PENALA
DECIZIA PENALA NR.31/A/2008 DOSAR NR.1/195/2005
Sedinta publica din 21 ianuarie 2008
PRESEDINTE : ………………… - presedintele tribunalului
……………. - judecator
………………. - grefier
Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara a fost reprezentat de dl.prim procuror …………...
Pentru astazi fiind amanata pronuntarea asupra apelurilor penale declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Brad si partile civile SC Lorialba Prest SRL Brad si Directia Generala a Finantelor Publice Hunedoara pentru Agentia Nationala de Administrare Fiscala Bucuresti impotriva sentintei penale nr.79/21.05.2007 pronuntata de Judecatoria Brad in dosar nr.1/195/2005 – nr.vechi 1092/2005 ( judecator ………..).
Se constata ca sustinerile orale ale partilor si mersul dezbaterilor au fost consemnate in incheierea de sedinta din 07 ianuarie 2008, incheiere care face parte integranta din prezenta decizie.
T R I B U N A L U L ,
Asupra apelurilor penale de fata:
Prin sentinta penala nr. 79 din 21 mai 2007, pronuntata in dosarul nr. 1/195/2005 (nr. in format vechi 1092/2005) Judecatoria Brad a dispus dupa cum urmeaza:
In temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod proc. penala, raportat la art. 10 lit. d Cod proc. penala, a achitat pe inculpatul I.D.N. pentru infractiunea de inselaciune, prev. si ped. de art. 215 al.1,3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
In temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod proc. penala, rap. la art. 10 lit. a Cod proc. penala, a achitat pe acelasi inculpat pentru infractiunile de fals intelectual, prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 si ped. de art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal si evaziune fiscala, prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
A respins cererile de despagubiri civile formulate de partile civile SC Lorialba SRL Brad si Directia Generala a Finantelor Publice Hunedoara .
In baza art. 192 pct. 1 lit. b Cod proc. penala, a obligat pe fiecare parte civila la plata a cate 2435 lei cheltuieli judiciare catre stat.
A stabilit in sarcina statului si in favoarea Biroului local pentru expertize contabile si tehnice de pe langa Tribunalul Hunedoara suma de 4700 lei din care 2500 lei onorariu expertiza contabila efectuata de expert Osain Nicolae si 2200 lei onorariu expertiza (supliment) efectuata de expertii Oltean Nicolae si Biris Liviu Ioan.
A stabilit in sarcina Ministerului Justitiei si in favoarea Biroului de Avocati Brad suma de 100 lei onorariu de avocat pentru asistenta juridica din oficiu acordata inculpatului.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul nr. 106/P/18 decembrie 2003 al Parchetului de pe langa Judecatoria Brad, inregistrat la Judecatoria Brad sub nr. 1170/18 decembrie 2003, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului I.D. pentru infractiunile de inselaciune, prev. si ped. de art. 215 al.1,3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, fals intelectual, prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 289 si art. 41 al. 2 Cod penal, evaziune fiscala, prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
In sarcina inculpatului s-a retinut ca in perioada iunie 1996-august 1998, in calitate de administrator al SC Conmixt Triumf SRL Deva, s-a aprovizionat cu produse de carne de la SC Lori Alba Prest SRL Brad, insa nu a inregistrat facturile fiscale si a avut intarziere de plata, motiv pentru care administratorul SC Lorialba Prest SRL Brad a dispus personalului sau, la data de 03 septembrie 1998, sa nu mai aprovizioneze pe inculpat cu marfa.
Cu toate acestea, s-a retinut ca inculpatul a lasat impresia personalului de deservire din cadril SC Lorialba Prest SRL Brad ca are intelegere cu administratorul Alba Florean pentru a fi aprovizionat cu produse din carne a caror plata se va face ulterior, reusind astfel ca obtina in continuare, de la aceasta societate, produse pe care nu le-a trecut in evidentele contabile, in perioada 09 septembrie 1998-16 noiembrie 1998, cu toate ca le-a vandut, folosind banii obtinuti in interes personal.
Prejudiciul cauzat partii vatamate s-a stabilit la suma de 47.963.000 lei.
In sarcina inculpatului s-a mai retinut ca in perioada octombrie 1998-ianuarie 2000, a achizitionat de la numitii Golcea Gheorghe si Riscan Constantin Viorel 35 bovine sacrificate, carnea transformand-o in diverse produse pe care le-a vandut pe piata, iar banii obtinuti i-a folosit in interes personal, fara a achita contravaloarea bovinelor achizitionate si fara a efectua cuvenitele mentiuni in evidentele contabile ale societatii sale.
S-a retinut ca prin aceste activitati inculpatul s-a sustras de la plata impozitelor pe profit in suma de 68.044.320 lei si TVA in suma de 49.497.660 lei prejudiciul total cauzat bugetului de stat fiind de 117.541.980 lei.
Prin sentinta penala nr. 110/2004 Judecatoria Brad l-a condamnat pe inculpatul I.D. la:
-1 an inchisoare pentru infractiunea de inselaciune, prev. si ped. de art. 215 al. 1 si 3 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal si art. 41 al. 2 Cod penal;
-1 an inchisoare pentru infractiunea de fals intelectual, prev. si ped. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, a contabilitatii si prev. de art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, art. 41 al. 2 Cod penal;
-2 ani inchisoare pentru infractiunea de evaziune fiscala, prev. si ped. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, art. 41 al. 2 Cod penal si art. 13 Cod penal.
In baza art. 33 lit. a, 34 lit. c Cod penal, a contopit pedepsele stabilite si a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani inchisoare.
In baza art. 83 Cod penal, a revocat beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr. 859 din 03 aprilie 1996 a Judecatoriei Deva care a dispus sa fie executata alaturi de pedeapsa din prezenta sentinta, urmand ca inculpatul sa execute in final pedeapsa inchisorii de 4 ani.
A privat pe inculpat de exercitiul drepturilor civile prev. de art. 64 Cod penal in conditiile si pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
A aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a,b,c Cod penal pe timp de 2 ani.
A obligat pe inculpatul I.D. sa plateasca partii civile DGFP Hunedoara –Deva suma de 366.843.050 lei despagubiri civile.
A obligat pe inculpatul I.D. la plata catre partea civila SC Lorialba Prest SRL Brad sumei de 67.819.751 lei despagubiri civile.
In baza art. 191 Cod proc. penala, a obligat pe inculpat la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel inculpatul I.D..
Prin decizia penala nr. 472/A din 04 octombrie 2004 pronuntata in dosarul nr. 8907/2004 al Tribunalului Hunedoara s-a admis ca fondat apelul pentru temeiul prev. de art. 379 pct. 2 lit. b Cod proc. penala, s-a desfiintat sentinta atacata si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond, cu indrumarea de a se arata actele materiale care au fost retinute ca fiind parte din continutul infractiunii de inselaciune, de a se rezolva latura civila in functie de latura penala a cauzei, a se verifica situatia concursului de infractiuni, a se arata infractiunea la care s-a aplicat pedeapsa complementara si a se analiza administrarea probei cu expertiza contabila.
In rejudecare dosarul a fost inregistrat la nr. 1108/17 noiembrie 2004.
Prin sentinta penala nr. 45 din 07 martie 2005, pronuntata in rejudecare in dosarul nr. 1108/2004 al Judecatoriei Brad, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod proc. penala rap. la art. 10 lit. d Cod proc. penala a fost achitat inculpatul I.D.N. pentru infractiunea de inselaciune prev. si ped. de art. 215 al.1,3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
In temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod proc. penala rap. la art. 10 lit. a Cod proc. penala, acelasi inculpat a fost achitat pentru infractiunile de fals intelectual , prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 si prev. de art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal si evaziune fiscala, prev. si ped. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
Au fost respinse cererile de despagubiri civile formulate de partile civile SC Lorialba Prest SRL si DGFP Hunedoara.
In baza art. 192 pct. 1 lit. b Cod proc. penala, a fost obligata fiecare parte civila la plata a cate 800.000 lei cheltuieli judiciare catre stat, iar in temeiul art. 193 al. 6 Cod proc. penala, a fost obligata fiecare parte civila la plata a cate 7.000.000 lei catre inculpat, cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Brad si partile civile SC Lorialba Prest SRL Brad si DGFP Hunedoara.
Prin decizia penala nr. 407/A/10 octombrie 2005, pronuntata de Tribunalul Hunedoara, Sectia penala, in dosarul nr. 5108/2005, s-au admis ca fondate apelurile respective, s-a desfiintat sentinta atacata si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.
In motivarea acesteia s-a aratat ca instanta de fond trebuia sa dispuna din oficiu efectuarea expertizei contabile, care sa verifice situatia inregistrarilor din contabilitatea societatii si daca s.a platit TVA si impozit pe profit in vederea lamuririi existentei infractiunii de inselaciune.
Dosarul in rejudecare a fost inregistrat la nr. 1092/10 noiembrie 2005, nr. in format nou 1/195/2005.
Inculpatul I.D.N. a avut calitatea de administrator al SC Conmixt Triumf SRL Deva, societate radiata la data de 16 mai 2002 din Registrul Comertului.
Examinand plangerea penala formulata de Alba Florean, administratorul SC Lorialba Prest SRL Brad, impotriva inculpatului, administrator al SC Conmixt Triumf SRL Deva, pentru infractiunea prev. de art. 215 Cod penal, s-a constatat ca in aceasta se face referire la perioada iunie 1996-noiembrie 1998, perioada in care inculpatul s-ar fi aprovizionat cu carne si produse din carne si l-ar fi prejudiciat cu suma de 47.963.049 lei ROL.
Administratorul partii vatamate a aratat ca incepand cu data de 03 septembrie 1998, a dat dispozitie angajatilor sai sa nu il mai serveasca pe inculpat, dar ca acesta la 2.3 zile il suna pe telefonul mobil pentru a vedea unde se afla si apoi mergea la societate spunand angajatilor ca a discutat cu el, in acest mod procedand pana la data de 17 noiembrie 1998.
In declaratia data la fila 75 dosar urmarire penala, administratorul partii vatamate a detaliat perioadele de timp descrise in plangere, aratand ca in perioada iunie 1996-05 august 1996 a aprovizionat pe inculpat cu carne si produse din carne pe baza unei intelegeri avute cu acesta, in sensul de a-i plati marfa in termen de 10 zile de la ridicarea acesteia, ca la data de 05 august 1996 avea la acesta o datorie de 2.872.968 lei ROL; ca la data de 11 august 1998 l-a cautat din nou recunoscand datoria si rugandu-l sa ii dea in continuare marfa, intrucat are mai multe animale la parintii sai si le va vinde, urmand ca din banii respectivi sa ii plateasca datoria, ca nu s-a tinut de cuvant si apoi la data de 11 septembrie 1998, l-a cautat din nou sa ii dea produse pentru a le vinde la sarbatoarea de la Tebea, urmand sa recupereze banii la sfarsitul targului, dar ca ulterior a spus ca nu a vandut marfa si ca de la data respectiva a spus personalului sa nu ii mai dea marfa fara aprobarea sa, ca in aceste conditii inculpatul proceda in modalitatea aratata in plangere, respectiv il suna pe telefonul mobil si spunea angajatilor ca a vorbit cu el si are acordul sau, ca in aceasta maniera a procedat in perioada 14 septembrie-16 noiembrie 1998, luand marfa de aproximativ 29.000.000 lei ROL, ca situatia ar fi continuat daca nu ar fi efectuat un control la sfarsitul lunii noiembrie privind datornicii firmei.
Din declaratia partii vatamate s-a observat ca acesta face referire la trei perioade diferite, perioada iunie 1996-august 1996, perioada 11 august 1998-12 septembrie 1998 si perioada 12 septembrie 1998-16 noiembrie 1998.
In perioada iulie 1996-august 1996 au fost emise un nr. de 12 facturi fiscale ( filele 12-24 dosar urmarire penala), in valoare de 3.857.962 lei ROL, iar pe un nr. de 6 facturi emise in perioada 25 iulie -30 iulie 1006, exista mentiunea achitarii unei sume totale de 1.187.937 lei ROL; astfel ca, conform celor mentionate de administratorul partii vatamate, la data de 05 august 1996 inculpatul mai datora suma de 2.872.968 lei ROL.
In perioada 07 august 1998-12 septembrie 1998, au fost emise un nr. de 18 facturi fiscale, pe prima factura existand mentiunea achitarii acesteia, cu chitanta nr. 1379348 din 11 august 1998.
In ceea ce priveste aceasta perioada, administratorul partii vatamate a aratat ca a livrat marfa cu plata ulterioara inculpatului, fiind indus in eroare, in sensul ca acesta ii va plati marfa respectiva, intrucat are mai multe animale la parintii sai, pe care le va vinde si din pretul carora va plati datoria.
Pentru perioada 13 septembrie 1998-16 noiembrie 1998, administratorul partii vatamate a sustinut ca a interzis personalului de deservire din cadrul societatii sa mai livreze marfa inculpatului fara plata pe loc si acordul sau expres, dar ca inculpatul a indus in eroare personalul, spunand ca are acordul administratorului partii vatamate, oferind detalii despre locul unde se afla acesta.
Prin raportul de expertiza efectuat in cauza de expertul Osain Nicolae s-a aratat ca in perioada 18 iulie 1996-16 noiembrie 1998, au fost emise un nr. de 50 facturi de catre partea vatamata, SC Lorialba Prest SRL Brad, catre SC Conmixt Triumf SRL Deva, in valoare de 47.913.048 lei, facturi existente la filele 76-77 dosar nr. 1170/2003,ca nu sunt semnate toate facturile de inculpat, ci doar pe 18 facturi figureaza ca delegat inculpatul, restul facturilor fiind semnate de alte persoane neidentificate, iar de pe altele lipseste atat semnatura cat si numele persoanei delegate.
La cererea inculpatului s-a efectuat si un supliment de catre expert Oltean Nicolae, numit in locul expertului Osain Nicolae, decedat in cursul procesului si Biris Liviu Ioan, prin care s-a stabilit referitor la facturile respective, ca la dosar la un nr. de 14 facturi apare evidentiat numele inculpatului si semnatura lui, iar la o factura doar numele acestuia.
Art. 215 al. 3 Cod penal, incrimineaza inducerea in eroare sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat fara acea eroare, cel inselat sa nu fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate.
Din textul de lege de mai sus rezulta ca cerinta esentiala pentru a ne afla in prezenta infractiunii respective o constituie folosirea unor mijloace dolosive fata de creditorul obligatiei cu ocazia incheierii contractului.
Ca atare, raportat la perioadele de timp mentionate mai sus, in desfasurarea relatiilor comerciale dintre cele doua societati, se constata ca in prima perioada-iunie 1996-august 1996, administratorul partii vatamate nu a sustinut ca a fost indus in eroare de inculpat, in perioada 07 august 1998-12 septembrie 1998 a afirmat ca inculpatul i-a spus ca ii va plati datoria in momentul in care va vinde animalele din gospodaria parintilor sai, ori aceasta afirmatie nu poate fi considerata o manopera dolosiva, fiind de fapt o obligatie sub conditie suspensiva de executare, existand acordul ambelor parti , acordul creditorului, respectiv al administratorului partii vatamate fiind materializat prin insasi predarea marfii, stiute fiind conditiile de contractare.
Pe de alta parte, administratorul partii vatamate cunostea faptul ca inculpatul la data respectiva era deja dator acesteia, dar nu a incercat nici o modalitate legala de recuperare a prejudiciului, ba mai mult a continuat sa livreze marfa inculpatului in conditiile respective.
Apoi, in speta de fata este vorba de mai multe livrari de marfa in perioada respectiva ( fila 17), nu este greu de crezut ca de fiecare data administratorul partii vatamate a fost indus in eroare de afirmatia inculpatului cu privire la vanzarea animalelor respective, raportat si la gradul de cultura al persoanei victime, care era administratorul unei societati comerciale si avand totusi experienta in derularea unor relatii comerciale si perfectionarea unor contracte de acest gen, astfel ca nu se poate aprecia, raportat si la acest aspect, ca a fost indus in eroare prin afirmatia de plata ulterioara a inculpatului.
Cu referire la perioada 13 septembrie 1998-16 noiembrie 1998, cand s-a retinut ca inducerea in eroare de catre inculpat s-a realizat prin afirmarea fata de personalul de deservire al SC Lorialba Prest SRL Brad a faptului ca are acordul administratorului partii vatamate, s-a retinut ca in aceasta perioada a fost vorba de 25 livrari de marfa cu plata ulterioara, ca in doua imprejurari martorii Alba Ioan si Ianc Tiberiu Marius au livrat marfa dupa ce patronul le-a interzis.
Ori, raportat la aceste situatii, afirmatia inculpatului fata de personalul respectiv ca are acordul patronului, oferind date despre locul unde se afla acesta, nu poate fi considerata de asemenea un mijloc apt de a induce in eroare pe cei doi angajati , aceasta in conditiile in care era cunoscut de acestia faptul ca fiind rau platnic, iar patronul le-a interzis livrarea de marfa pe datorie.
Cu toate ca acestia au incunostiintat pe administrator despre livrarile respective, s-a continuat livrarea de marfa catre inculpat, ceea ce dovedeste ca administratorul ar fi acceptat continuarea relatiilor comerciale in acest mod cu inculpatul.
Ca atare, raportat la cele de mai sus, instanta de fond a retinut ca faptele inculpatului nu intrunesc sub aspectul laturii obiective elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune, prev. de art. 215 al.1,3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, modul de desfasurare al relatiilor comerciale dintre administratorul partii vatamate si inculpat nu s-au realizat prin inducerea in eroare, modalitatea in care s-au desfasurat fiind acceptata de creditor, respectiv administratorul partii vatamate, fapt dovedit de continuarea acestor relatii in conditiile mentionate mai sus.
In sarcina inculpatului s-a mai retinut ca in perioada octombrie 1998-ianuarie 2000 a achizitionat de la numitii Golcea Gheorghe si Riscan Constantin Viorel 35 bovine sacrificate, carnea fiind transformata in diferite preparate ce le.ar fi vandut pe piata, fara a achita contravaloarea bovinelor achizitionate si fara a efectua cuvenitele inregistrari in evidentele contabile ale societatii sale, ca prin aceste activitati inculpatul s-a sustras de la plata impozitului pe profit in suma de 68.044.320 lei si TVA in suma de 49.497.660 lei, ca inculpatul a savarsit infractiunea de fals intelectual prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, cu aplicarea art. 289 Cod penal, constand in neinregistrarea marfurilor primite de la numitii Golcea Gheorghe si Riscan Constantin Viorel in evidentele contabile in scopul de a obtine foloase materiale injuste si infractiunea prev. de art., 12 din legea pentru combaterea evaziunii fiscale nr. 87/1994, constand in sustragerea de la plata obligatiilor catre bugetul de stat, obligatii in suma totala de 117.541.980 lei, prin ascunderea sursei impozabile in modalitatea mai sus aratata.
Prin raportul de expertiza efectuat in cauza si suplimentul la acesta s-a aratat ca verificarea inregistrarilor in contabilitatea societatii inculpatului, respectiv SC Conmixt Triumf SRL nu a fost posibila, intrucat societatea este radiata de la ORC iar expertul Osain Nicolae deplasandu-se la sediul acesteia, a constatat ca pe strada Axente Sever, nr. 19 nu exista si ca atare nu s-a putut verifica daca s-a platit TVA si impozitul pe profit, astfel ca determinarea TVA si a impozitului pe profit s-a facut prin estimare, conform celor stabilite de organele de control ale DGFP Hunedoara.
Totodata, s-a constatat ca retinerea celor doua infractiuni in sarcina inculpatului se bazeaza doar pe declaratiile martorilor Golcea Gheorghe si Riscan Constantin Viorel si pe nota de constatare incheiata la data de 06 octombrie 2003 de catre DGFP Hunedoara.
Astfel, martorul Golcea Gheorghe a declarat ca in primavara anului 1998 a achizitionat 10 vitei, pe care ulterior i-a vandut inculpatului, i-a sacrificat si a livrat carnea la abatorul inculpatului, pretul fiind stabilit la suma de 32.400.000 lei ROL; din care inculpatul urma sa ii achite ulterior suma de 16.000.000 lei ROL care insa nu i-a mai platit. A mai aratat martorul ca nu s-a intocmit nici un fel de document privind vanzarea respectiva, apoi tot acest martor a aratat in declaratia data in fata instantei ca in perioada 1994-1995 a vandut inculpatului sase bovine in valoare de 28.000.000 lei ROL pentru care nu s-a intocmit nici un document.
Analizand cele doua declaratii, s-a observat ca sunt contradictorii si nu s-a putut stabili daca martorul vorbeste despre o singura livrare, in anul 1998 sau in anul 1994, sau de doua livrari, in anii 1994 si 1998, iar atata timp cat nu s-a intocmit nici un act din care sa rezulte cantitatea de carne vanduta, pretul si daca aceasta a fost achitata sau nu, aceste declaratii nu pot fi considerate probe concludente cu privire la aspectele retinute in sarcina inculpatului.
Cu privire la martorul Riscan Constantin Viorel, s-a retinut ca acesta a formulat o plangere penala impotriva inculpatului pentru infractiunea de inselaciune, prev. de art. 215 al.1 Cod penal, prin care a aratat ca in perioada iulie 1999-ianuarie 2000 a vandut inculpatului aproximativ 30 bovine, ca inculpatul i-a spus ca ii va da banii odata pe toate animalele, solicitand si obligarea inculpatului la plata sumei de 49.000.000 lei ROL; prin rechizitoriu s-a aratat ca nu se poate retine in sarcina inculpatului infractiunea de inselaciune in conventii, deoarece intre acestia nu a fost incheiat un contract comercial si a intervenit o intelegere ale carei conditii nu au fost respectate de inculpat.
In declaratia data, martorul a aratat ca in luna aprilie 1999 a dat inculpatului 4 bovine, ca in luna mai 1999 a dat 3 bovine, iar in luna iunie 1999- 2 bovine, in luna iulie 1999- 2 bovine, la fel si in lunile august si septembrie 1999, deci in total 15 bovine si ca nu s-au intocmit nici un fel de documente in acest sens.
Acesta, in declaratia data in fata instantei, a sustinut ca in perioada 1997-1999 a vandut vite inculpatului dar ca la fiecare livrare inculpatul a intocmit un bilet de mana prin care se inscria cantitatea si pretul, cu toate ca a mentionat ca isi mentine declaratia data in faza de urmarire penala.
Cu privire la acest martor inculpatul a aratat, in declaratia data, ca nu il cunoaste si nu a achizitionat marfa de la acesta.
In ceea ce priveste asa zisele livrari de marfa, ale martorului Riscan Constantin Viorel, catre inculpat, prin raportul de expertiza si suplimentul la aceasta s.a aratat acelasi lucru si anume ca nu a fost posibila verificarea inregistrarii acestora in contabilitatea societatii, atata timp cat societatea este radiata de la Oficiul Registrului Comertului.
Este evident insa ca inregistrarea operatiunilor respective de comert nu s-au efectuat in cantitatea respectiva, dar fiind faptul ca aceste operatiuni nici nu au existat, dovada lor certa nefiind facuta, iar declaratiile celor doi martori neputand constitui probe concludente in acest sens, asa cum s-a aratat mai sus.
In sarcina inculpatului s-a mai retinut ca s-a sustras de la plata obligatiilor catre bugetul de stat in suma de 117.541.980 lei ROL, (68.044.320 lei impozit pe profit si 49.497.660 lei TVA) prin ascunderea sursei impozabile in modalitatea de a omite inregistrarea marfurilor in evidentele contabile, prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994.
Prin raportul de expertiza efectuat s-a stabilit, avandu-se in vedere nota de constatare a DGFP Hunedoara, nr. 21473 din 07 octombrie 2003, ca inculpatul a cauzat un prejudiciu bugetului de stat in suma de 41.929,40 lei RON; din care TVA 4314,25 lei, impozit pe profit-9091,58 lei, majorari de intarziere TVA-9633,67 lei, majorari si dobanzi impozit pe profit-18.194,07 lei, penalitati 0,5% TVA-545,75 lei si penalitati 0,5% impozit pe profit 1.150,08 lei.
Cu privire la aceasta infractiune s-au retinut urmatoarele: Sumele mentionate mai sus rezulta doar din nota de constatare si calculele facute de expert, raportat la acestea, facandu-se un calcul estimativ doar pe baza declaratiilor celor doi martori, ori aceste declaratii nu pot fi considerate ca probe certe, in lipsa unor inscrisuri, atata timp cat dupa cum s-a aratat, aceste declaratii sunt contradictorii si nici nu ofera in primul rand garantia vanzarii marfii, apoi elementele esentiale, respectiv cantitatea de carne si pretul de vanzare.
Ca atare, la aceste presupuse vanzari de carne s-au calculat estimativ toate obligatiile bugetare aratate mai sus, iar in urma acestui mod de calcul, DGFP Hunedoara s-a constituit parte civila cu suma de 366.843.050 ROL, suma care se refera doar la neinregistrarea in contabilitate a marfii achizitionate de la cei doi martori si nu include si facturile fiscale emise de partea vatamata SC Lorialba Prest SRL Brad.
In consecinta, cata vreme in sarcina inculpatului nu s-a putut retine cu temei savarsirea infractiunii prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 si ped. de art. 289 Cod penal, pentru motivele expuse mai sus, nu s-a putut retine cu atat mai putin savarsirea infractiunii prev. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, in conditiile in care nu s-a facut dovada certa a achizitionarii marfii de la cei doi martori.
Raportat la considerentele expuse mai sus, prima instanta a apreciat ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune prev. si ped. de art. 215 al.1,3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal si ca nu exista infractiunile de fals intelectual, prev. si ped. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal si de evaziune fiscala, prev. si ped. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
Respingerea cererii de despagubiri civile formulata de partea civila SC Lorialba Prest SRL Brad a fost justificata prin aceea ca s-a implinit termenul de prescriptie extinctiva ca urmare a faptului ca s-a formulat constituire de parte civila la 14 octombrie 2003, in conditiile in care ultima factura neachitata a fost emisa la 16 noiembrie 1998.
Avandu-se in vedere temeiul achitarii pentru infractiunea de evaziune fiscala s-a dispus respingerea cererii de despagubiri civile formulata de partea civila ANAF Bucuresti in baza art. 346 al. 3 Cod proc. penala.
Impotriva sentintei au declarat apel in termen Parchetul de pe langa Judecatoria Brad, partea civila SC Lorialba Prest SRL Brad si Directia Generala a Finantelor Publice Hunedoara pentru partea civila Agentia Nationala de Administrare Fiscala Bucuresti .
Parchetul de pe langa Judecatoria Brad, in motivarea apelului, a solicitat desfiintarea sentintei atacate si condamnarea inculpatului pentru toate infractiunile pentru care a fost trimis in judecata.
A sustinut ca inculpatul a indus in eroare personalul angajat la SC Lorialba Prest SRL Brad sustinand ca are acceptul administratorului societatii pentru a achizitiona carne si in felul acesta i-a fost livrata carne fara plata pretului din 13 septembrie 1998 pana la 16 noiembrie 1998.
A sustinut de asemenea ca inculpatul s-a sustras de la plata obligatiilor catre bugetul statului prin ascunderea sursei de impozitare in modalitatea de a omite inregistrarea marfurilor achizitionate in evidentele contabile .
Partile civile nu si-au motivat apelul.
Examinand sentinta atacata in baza motivelor de apel invocate, precum si din oficiu, in baza art. 371 al. 2 Cod proc. penala si avand in vedere declaratia data de inculpat in apel si inscrisurile depuse de acesta ( filele 47-86), se constata urmatoarele:
Prima instanta a stabilit corect starea de fapt si vinovatia inculpatului cu privire la faptele retinute in sarcina acestuia pe baza probelor administrate in cauza, a caror apreciere s-a facut in conditiile prev. de art. 63 al. 2 Cod proc. penala.
Raportat la probele administrate in cauza in cele trei cicluri procesuale, respectiv declaratiile inculpatului, declaratiile martorilor Alba Ioan, Ianc Tiberiu Marius, Riscan Constantin, Golcea Gheorghe, Purda Nicolae, raportul de expertiza contabila judiciara ( filele 52-61) , intocmit de expertul Osain Nicolae si raspunsul la obiectiuni ( fila 74), raportul de expertiza contabila judiciara ( filele 133-153) efectuat de expertii Biris Liviu Ioan si Oltean Nicolae, actele si inscrisurile depuse la dosarul cauzei si in urma examinarii tuturor probelor administrate, instanta de fond a apreciat in mod just ca se impune pronuntarea unei solutii de achitare fata de inculpat pentru toate infractiunile pentru care a fost trimis in judecata.
Criticile aduse sentintei atacate prin motivele de apel formulate de Parchetul de pe langa Judecatoria Brad sunt neintemeiate.
Infractiunea de inselaciune prev. si ped. de art. 215 al.1,3 Cod penal presupune inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul obtinerii unui folos material injust, deci s-a pricinuit o paguba cu prilejul incheierii sau executarii unui contract.
Fara eroare cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul. Asa cum a retinut si instanta de fond, conditia esentiala pentru a ne afla in prezenta infractiunii de inselaciune o constituie folosirea unor mijloace dolosive de catre inculpat pentru a-l induce sau mentine in eroare pe administratorul societatii comerciale si pentru a-l determina astfel sa ii livreze marfa, desi nu a platit-o si nu intentiona sa o plateasca.
Intre inculpat si administratorul partii civile SC Lorialba Prest SRL Brad a existat o relatie comerciala care s-a intins pe o perioada mai mare de timp, cu incepere din anul 1996, in baza careia inculpatul se aproviziona cu carne si produse din carne.
Inculpatul invocand dificultati financiare a acumulat datorii fata de SC Lorialba Prest SRL Brad si cu toate acestea s-a continuat livrarea de carne si produse din carne.
Imprejurarea ca incepand cu 13 septembrie 1998 si pana la 16 noiembrie 1998 inculpatul a achizitionat marfa de la personalul societatii spunand ca are acordul administratorului, in conditiile in care acesta interzisese livrarile catre inculpat pe datorie nu poate fi considerata o manopera dolosiva de inducere in eroare.
De observat ca administratorul le-a solicitat angajatilor sai sa nu-i mai livreze inculpatului marfa pe datorie si nu sa nu-i mai livreze deloc si cu toate acestea i-au livrat marfa cu plata ulterioara, informandu-l pe administrator care a acceptat in continuarea relatiilor comerciale, respectiv a livrarilor in aceleasi conditii.
Prin urmare este nejustificata solicitarea Parchetului de pe langa Judecatoria Brad de condamnare a inculpatului pentru aceasta infractiune.
Pentru a exista infractiunea de fals intelectual, prev. si ped. de art. 40 din Legea nr. 82/1991, rap. la art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, respectiv de evaziune fiscala prev. si ped. de art. 12 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, legi in vigoare la data cand se sustine ca s-au savarsit faptele, este necesar sa existe operatiuni de comert neinregistrate in evidentele contabile iar faptuitorul sa fir ascuns sursa de impozitare.
Probele administrate de instanta de fond nu au oferit elemente suficiente care sa conduca la concluzia ca inculpatul a derulat relatii comerciale cu martorii Golcea Gheorghe si Riscan Constantin Viorel.
Astfel, martorul Golcea Gheorghe declara ca ar fi vandut inculpatului in septembrie-octombrie 1998, 10 vitei cu pretul de 18.000 lei ROL kg./carcasa, fara sa se intocmeasca un borderou de achizitii si fara sa se incheie nici un act din care sa rezulte faptul vanzarii, cantitatea vanduta, pretul, modalitatea de plata si ca inculpatul i-ar mai datora suma de 16.000.000 lei ROL ( fila 70). Totodata, sustine ca ar mai fi vandut in aceleasi conditii 6 bovine in perioada 1994-1995 ( fila 79).
Martorul Riscan Constantin Viorel sustine in declaratia data la organele de urmarire penala ca ar fi vandut inculpatului 4 bovine vii in aprilie 1999, 3 bovine in mai 1999, 2 boi in iunie 1999, 2 boi in iulie 19999, 2 boi in august 19999 si doua bovine in septembrie 1999 ( fila 71).
Martorul sustine ca nu a primit nici un ban, nu s-a incheiat nici un borderou de achizitii si nici un alt document, iar inculpatul i-ar datora suma de 49.000.000 lei ROL.
In declaratia data in fata instantei de fond ( fila 78) martorul sustine ca a vandut inculpatului vitei si vite, in perioada 1997-1999, in valoare de 49.000.000 lei ROL, cu toate ca acest fapt apare imposibil pe perioada 27 decembrie 1996-04 martie 1998, cand inculpatul era detinut, aflandu-se in executarea unei pedepse privative de libertate ( fila 86) si creeaza o intemeiata indoiala cu privire la veridicitatea depozitiei.
Martorul sustine ca inculpatul scria un bilet de mana pe care punea stampila dar nu poate prezenta nici un astfel de bilet si arata ca nu a avut autorizatie de comerciant si nu a semnat niciodata un borderou de achizitii.
Inculpatul a sustinut ca nu a cumparat marfa de la martorul Riscan Constantin Viorel si nu il cunoaste.
Declaratiile martorilor mentionati, nesustinute de alte probe, sunt lipsite de credibilitate si confuze, in conditiile in care se sustine ca periodic i-au fost vandute inculpatului, chiar lunar, cu toate ca nu s-ar fi achitat nici un ban, nu s-a intocmit nici un document care sa ateste faptul vanzarii, cantarirea marfii si cantitatea rezultata, pretul stabilit, modalitatea de plata, iar martorii nu detin nici un act care sa ateste ca ar fi vandut ceva anume inculpatului.
Pornindu-se de la datele cuprinse in declaratiile celor doi martori, date in 21 februarie 2000 si 23 mai 2000 ( filele 70-71), in 04 februarie 2003, la circa 3 ani, Politia municipiului Brad a sesizat DGFP Hunedoara Deva care intocmeste o nota de constatare la 06 octombrie 2003 in care pe baza informatiilor primite de la organul de politie si de la societati cu profil similar, calculeaza un prejudiciu estimativ de 367.383.050 lei ROL TVA, impozit pe profit, majorari de intarziere si penalitati ( filele 7-8 ),dar s-a formulat constituire de parte civila pentru suma de 366.843.050 lei ROL ( fila 30).
De mentionat ca societatea inculpatului a fost radiata la 16 mai 2002 ca urmare a nemajorarii capitalului social.
Raportul de expertiza contabila judiciara efectuat in cauza de expertul Osain Nicolae porneste atat de la nota de constatare de estimare a prejudiciului ( fila 3), dar extinde calculul incluzand marfuri cumparate de la SC Lorialba Prest SRL Brad desi nu facea obiectul trimiterii in judecata, pentru infractiunile de fals intelectual si evaziune fiscala.
Raportul de expertiza contabila judiciara efectuat de expertii Biris Liviu Ioan si Oltean Nicolae, concluzioneaza ca nu exista documente contabile la SC Con Mixt Triumf SRL Deva care sa ateste operatiuni comerciale care ar fi fost derulate cu martorii Golcea Gheorghe si Risnac Constantin Viorel.
Prin urmare, astfel cum a retinut si instanta de fond, nu exista probe certe si concludente care sa ateste ca intre martorii Golcea Gheorghe si Riscan Constantin Viorel si inculpat, ca administrator al SC Com Mixt Triumf SRL Deva s-au derulat activitati comerciale care nu au fost inregistrate in actele contabile si astfel s-ar fi sustras de la plata obligatiilor fiscale prin ascunderea sursei impozabile.
Pe de alta parte, art. 12 din Legea nr. 84/1994 se referea la nedeclararea veniturilor impozabile, respectiv ascunderea obiectului sau a sursei impozabile sau taxabile, ceea ce semnifica desfasurarea unor activitati comerciale care au un obiect ce excede obiectului de activitate al agentului economic, respectiv o sursa de venit impozabil nedeclarata.
In consecinta, instanta de apel apreciaza ca inexistenta operatiunilor comerciale atrage inexistenta infractiunilor de fals intelectual si evaziune fiscala astfel incat prima instanta a dispus in mod just achitarea inculpatului in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a combinat cu art. 10 lit. a Cod proc. penala.
Avand in vedere temeiul achitarii inculpatului, in mod corect s-a dispus respingerea despagubirilor civile formulate de partea civila ANAF Bucuresti, in baza art. 346 al. 3 Cod proc. penala, astfel incat apelul formulat de aceasta parte civila nu este fondat.
Apelurile formulate de Parchetul de pe langa Judecatoria Brad si de partea civila SC Lorialba Prest SRL Brad sunt fondate pentru urmatoarele considerente:
Instanta de fond a retinut in mod gresit ca temeiul achitarii inculpatului pentru infractiunea de inselaciune prev. si ped. de art. 215 al.1,3 Cod penal il constituie dispozitiile art. 10 lit. d Cod proc. penala, respectiv lipsa unuia din elementele constitutive ale infractiunii.
Fapta inculpatului de a nu-si respecta obligatia de plata a pretului, izvorata dintr-un contract de vanzare-cumparare comercial constituie un litigiu de natura comerciala, care se solutioneaza conform legii comerciale.
In acest caz, fapta exista dar nu este prevazuta de legea penala, astfel incat temeiul achitarii il constituie dispozitiile art. 10 lit. b Cod proc. penala.
Avand in vedere temeiul achitarii retinut de instanta de apel, potrivit dispozitiilor art. 346 al. 4 Cod proc. penala, actiunea civila promovata de partea civila apelanta SC Lorialba Prest SRL Brad urmeaza a fi lasata nesolutionata.
Fata de acestea, se vor admite ca fondate apelurile formulate de Parchetul de pe langa Judecatoria Brad si partea civila SC Lorialba Prest SRL Brad si se va desfiinta in parte sentinta atacata, pentru temeiul prev. de art. 379 pct. 2 lit. a Cod proc. penala.
Se va schimba temeiul achitarii inculpatului intimat I.D.N., pentru infractiunea de inselaciune prev. si ped. de art. 215 al.1,3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, din prevederile art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod proc. penala in prevederile art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b Cod proc. penala.
In baza art. 346 al. 4 Cod proc. penala, se va lasa nesolutionata actiunea civila formulata de partea civila SC Lorialba Prest SRL Brad.
Se vor mentine in rest dispozitiile sentintei atacate.
In baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod proc. penala, se va respinge ca nefondat apelul formulat de DGFP Hunedoara pentru partea civila apelanta ANAF Bucuresti.
Vazand si dispozitiile art. 192 al. 2 Cod proc. penala,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondate apelurile introduse de Parchetul de pe langa Judecatoria Brad si partea civila SC „Lorialba Prest” SRL Brad impotriva sentintei penale nr.79/2007 pronuntata de Judecatoria Brad, judetul Hunedoara, pentru temeiul prev.de art.379 pct.2 lit.a C.p.p., desfiinteaza in parte sentinta atacata si in consecinta:
Schimba temeiul achitarii inculpatului intimat I.D.N. pentru infractiunea de inselaciune prev.de art.215 al.1 si 3 C.p.,cu aplic.art.41 al.2 C.p. din prev.art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.p.p. in prev.art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b C.p.p.
In baza art.346 al.4 C.p.p. lasa nesolutionata actiunea civila formulata de partea civila SC „Lorialba Prest” SRL Brad.
Mentine in rest dispozitiile sentintei atacate.
Respinge ca nefondat apelul formulat de DGFP Hunedoara pentru partea civila apelanta ANAF Bucuresti.
Obliga pe partea civila apelanta ANAF Bucuresti sa plateasca statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare in apel.
Onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat, in suma de 100 lei, va fi platit din fondul Ministerului Justitiei.
Cu recurs in 10 zile de la pronuntare cu inculpatul si de la comunicare cu celelalte parti.
Data si pronuntata in sedinta publica din 21.01.2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR,
GREFIER.,
TDI/CC/2 ex.
jud. fond……….
26.02.2008
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Inselaciune
Inselaciune - Decizie nr. 243 din data de 10.11.2016Inselaciune - Sentinta penala nr. 244 din data de 29.06.2017
Reziliere contract de concesiune - Conditii - Decizie nr. 132/R din data de 07.02.2014
Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
LITIGIU DE ASIGURARI SOCIALE. CUMULUL PENSIEI DE INVALIDITATE GRADUL III CU INDEMNIZATIA AFERENTA UNEI FUNCTII PUBLICE. CONTESTATIE DECIZIE DEBIT - Sentinta civila nr. 6617/97/2010 din data de 18.04.2011
DECIZIE DE IMPUTARE. NELEGALITATEA EMITERII ACTULUI RAPORTAT LA DISP. ART. 169 (164) CODUL MUNCII republicat - Sentinta civila nr. 5773/97/2010 din data de 24.01.2011
ESFACEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA PENTRU MOTIVE CARE NU TIN DE PERSOANA SALARIATULUI. NERESPECTAREA CRITERIILOR MINIMALE DE SELECTIE A PERSONALULUI CE URMEAZA A FI CONCEDIAT, PREVAZUTE DE CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA APLICABIL, RAPORTAT LA D... - Sentinta civila nr. 1521/97/2010 din data de 22.02.2011
NERESPECTAREA CLAUZELOR NEGOCIATE PRIN CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA. CONSECINTA OBLIGARII ANGAJATULUI LA PLATA UNOR DESPAGUBIRI. - Sentinta civila nr. 1648/97/2010 din data de 24.02.2011
SANCTIONARE DISCIPLINARA. EXCEPTIA TARDIVITATII EMITERII DECIZIEI - Sentinta civila nr. 680/LM/2011 din data de 21.04.2011
GREVA DE AVERTISMENT. NEINDEPLINIREA CONDITIILOR IMPUSE DE LEGEA NR. 62/2011, A DIALOGULUI SOCIAL.NELEGALITATE - Sentinta civila nr. 1189/LM/2011 din data de 26.05.2011
DREPTURI SALARIALE ALE PERSONALULUI DIDACTIC. APLICAREA DISPOZITIILOR LEGALE PRIVIND PLATA AJUTORULUI FINANCIAR PENTRU ACHIZITIONAREA DE CARTI SI PROGRAME EDUCATIONALE IN FORMAT ELECTRONIC - Sentinta civila nr. 1921/LM/2011 din data de 15.11.2011
DESFACEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA PENTRU MOTIVE CE NU TIN DE PERSOANA SALARIATULUI. RESPECTAREA CRITERIILOR PRIORITARE DE CONCEDIERE. NETEMEINICIA CONTESTATIEI. - Sentinta civila nr. 2250/LM/2011 din data de 27.10.2011
Desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. Analiza temeiniciei masurii in raport de dispozitiile art.266 Codul Muncii - Sentinta civila nr. 376/LM/2011 din data de 28.02.2011
Litigiu de asigurari sociale. Contestarea deciziei de respingere a cererii privind acordarea pensiei de serviciu in baza Legii nr.303/2004. Decizie de debit emisa de Casa de Pensii pentru recuperarea diferentelor de pensie. - Sentinta civila nr. 334/LM/2011 din data de 22.02.2011
Conflict de munca. Modificarea unilaterala a contractului individual de munca fara acordul salariatului. Mentinerea postului desfiintat sub o alta denumire. Nelegalitate. - Sentinta civila nr. 320/LM/2011 din data de 22.02.2011
Conflict de munca. Gresita indicare a temeiului de drept in cazul desfacerii contractului de munca pe durata determinata inainte de expirarea termenului. Neacordarea daunelor morale - Sentinta civila nr. 318/LM/2011 din data de 22.02.2011
Indemnizatie de somaj. Stabilirea acesteia prin includerea in baza de calcul a platilor compensatorii. Nelegalitate. - Sentinta civila nr. 1664/LM/2010 din data de 16.11.2010