In raport de situatia concreta, respectiv de propunerea de schimbare a incadrarilor juridice prin referatul de terminare a urmaririi penale, procurorul a incalcat dispozitiile art.238 Cod procedura penala, potrivit carora, in cazul unor astfel de pro...
(Sentinta penala nr. 57/F/2010 din data de 10.12.2010 pronuntata de Tribunalul Bistrita-Nasaud)In raport de situatia concreta, respectiv de propunerea de schimbare a incadrarilor juridice prin referatul de terminare a urmaririi penale, procurorul a incalcat dispozitiile art.238 Cod procedura penala, potrivit carora, in cazul unor astfel de propuneri, avea obligatia de a decide, prin ordonanta, in cel mult 5 zile , asupra schimbarii de incadrare juridica.
Trib. Bistrita-Nasaud, s. pen., inch. nr. 57/F/12 mai 2010
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud nr.231/P/2007 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor CE si MAM pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prev.de art. 215 alin.1,2,3,4 si 5 Cod penal rap.la art. 146 , cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
In fapt, in sarcina inculpatului CE s-a retinut ca, in perioada august 2003-mai 2005 a indus in eroare trei societati de leasing (S.C."I L" IFN S.A. Bucuresti, S.C." MFG" IFN S.A.Cluj-Napoca si S.C."CEIL" IFN S.A. Bucuresti), prin intocmirea si respectiv emiterea in fals a unor facturi proforma si a facturilor fiscale care au stat la baza incheierii contractelor de leasing intre S.C."T Prod Com" S.R.L. si societatile de leasing, din care sa rezulte ca utilajele care au facut obiectul contractelor sunt noi; prin care preturile utilajelor au fost supraevaluate, potrivit intelegerii cu inculpatul MAM; prin ascunderea faptelor ca era administratorul S.C." CG" S.R.L., indicand - in mod nereal - ca administrator al acestei societati este numitul DM (persoana fictiva), in scopul creditarii S.C."T Prod Com" S.R.L., fara ca aceste contracte de leasing sa aiba la baza tranzactii reale de utilaje de productie, cauzand un prejudiciu total de 911.976,15 lei.
Pe de alta parte, in sarcina inculpatului MAM s-a retinut ca, in intelegere cu inculpatul CE, in calitatea sa de administrator al S.C."T Prod Com" S.R.L. , a prezentat societatilor de leasing intentia de a achizitiona utilaje de productie si a solicitat finantarea in sistem leasing - in realitate dorind sa obtina o forma de creditare pentru firma sa - prezentand pentru aceasta facturi proforma nereale si incheind contracte de leasing fara ca, in realitate, operatiunea de livrare a utilajului ce facea obiectul contractului sa aiba loc, utilajele existand, la momentul incheierii contractelor, la sediul S.C."T Prod Com" S.R.L., cauzand in aceasta modalitate prejudiciul in suma de 966.100,92 lei.
Pentru termenul de judecata din data de 24.03.2010, inculpatul MAM, prin aparatorul sau, a invocat exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului ca neregularitate a sesizarii instantei, solicitand, in temeiul dispozitiilor art.300 alin.2 rap.la art. 197 alin.2, art. 6 si art. 253 Cod procedura penala, restituirea cauzei la procuror.
In motivarea exceptiei s-a invocat faptul ca dreptul la aparare al inculpatilor, garantat de dispozitiile art.6 Cod procedura penala a fost incalcat, astfel incat actul de sesizare este lovit de sanctiunea nulitatii absolute, nulitate care, potrivit dispozitiilor art.197 alin.3 Cod procedura penala, nu poate fi inlaturata.
In concret, s-a relevat faptul ca inculpatii au fost cercetati sub aspectul savarsirii infractiunii de inselaciune, respectiv complicitate la infractiunea de inselaciune, prev.de art. 215 alin.1,2 si 3 Cod penal (rap. la art.-26 Cod penal) sens in care li s-a si prezentat materialul de urmarire penala ; ca dupa prezentarea materialului de urmarire penala, procurorul a apreciat ca se impune schimbarea incadrarii juridice, in sensul retinerii faptei in coautorat precum si a retinerii dispozitiilor alin.4 si 5 ale art.215 Cod penal, dar ca, in ciuda acestuia fapt nu a procedat la schimbarea incadrarii juridice prin ordonanta, incalcand dispozitiile art.238 Cod procedura penala.
In context s-a mai precizat ca procurorul a incalcat si dispozitiile art. 237 alin.2 Cod procedura penala deoarece nu si-a indeplinit obligatia de a-i rechema pe inculpati, de le comunica noua incadrare juridica, de a le oferi explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le au si de a proceda la audierea acestora cu privire la noua invinuire, pentru ca in cele din urma, sa procedeze la o noua prezentare a materialului de urmarire penala.
Totodata, s-a mentionat ca procurorul nu s-a conformat dispozitiilor legale invocate , astfel ca inculpatii au fost cercetati sub aspectul savarsirii unor infractiuni - pentru care li s-a si prezentat materialul de urmarire penala - dar au fost trimisi in judecata pentru alte infractiuni, fara a li se acorda vreo posibilitate de a-si exercita dreptul la aparare, desi prin schimbarea incadrarii juridice limitele de pedeapsa s-au modificat de la 3 la 15 ani inchisoare la 10-20 ani inchisoare, schimbandu-se in acelasi timp si competenta dupa materie, de la judecatorie la tribunal.
Ca urmare, s-a conchis ca, actul de sesizare este lovit de nulitate absoluta, cu consecinta restituirii cauzei la procuror.
Exceptia invocata de aparare este intemeiata pentru considerentele ce se vor arata in cele ce urmeaza.
Prin Rezolutia din data de 23.08.2007 emisa de organele de urmarire penala din cadrul IPJ Bistrita-Nasaud s-a inceput urmarirea penala fata de numitii CE si MAM sub aspectul savarsirii infractiunii de inselaciune prev.de art. 215 alin.1,3 si 4 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, respectiv pentru complicitate la aceasta infractiune, prev.de art. 26 Cod penal rap.la art. 215 alin.1,3 si 4 Cod penal cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal (f.451 vol.I).
Ulterior, prin Rezolutia emisa, la aceeasi data, in dosarul nr.231/P/2007 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud, procurorul a confirmat rezolutia de incepere a urmaririi penale pentru aceste infractiuni, retinandu-se ca invinuitul CE in calitate de administrator al S.C."CG" S.R.L. Bistrita si de director economic la S.C." T Prod Com" S.R.L. Bistrita a indus si mentinut in eroare, cu ocazia incheierii unor contracte de leasing, pe partile vatamate S.C."IL" S.A.Bucuresti, S.C."CEL" S.A. Bucuresti si "MFG" S.A.Cluj-Napoca, prejudiciind aceste societati cu suma de 856.644,37 lei.
Aceste invinuiri au fost aduse la cunostinta celor doi inculpati cu ocazia prezentarii lor in vederea audierii, sens in care s-au intocmit, potrivit dispozitiilor art. 6 Cod procedura penala, procesele-verbale existente la dosarul de urmarire penala.
Intreaga urmarire penala s-a efectuat sub aspectul comiterii infractiunilor mai sus mentionate, la data de 19.03.2009 organul de cercetare penala intocmind referatul de terminare a urmaririi penale, act in cuprinsul caruia s-a propus schimbarea incadrarilor juridice date faptelor retinute in sarcina celor doi inculpati in infractiunea de inselaciune, prev.de art. 215 alin.1,2,3,4 si 5 Cod penal.
Primind dosarul, procurorul a procedat la prezentarea materialului de urmarire penala celor doi invinuiti, fara a dispune insa schimbarea incadrarilor juridice retinute initial in sarcina celor in cauza.
In concret, la data de 13.05.2009 s-a procedat la prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului CE pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prev.de art. 215 alin.1,2,3 si 4 Cod penal (f.532) iar apoi, la data de 26.05.2009 s-a procedat in mod similar cu invinuitul MAM, caruia i s-a prezentat materialul de urmarire penala pentru infractiunea de inselaciune prev.de art. 215 alin.1,2,3,4 si 5 Cod penal rap.la art.146 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal.
In final, la data de 3.07.2009, procurorul a redactat rechizitoriul si a sesizat instanta de judecata, dispunand trimiterea in judecata a celor doi inculpati pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prev.de art.215 alin.1,2,3,4 si 5 Cod penal rap.la art.146 Cod penal cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal, statuand ca acestia, prin faptele lor, au produs prejudicii de 911.976,15 lei (inc.CEl), respectiv 966.100,92 lei (inc. MAM) in dauna partilor vatamate.
In raport de situatia concreta, respectiv de propunerea de schimbare a incadrarilor juridice prin referatul de terminare a urmaririi penale, procurorul a incalcat dispozitiile art.238 Cod procedura penala, potrivit carora, in cazul unor astfel de propuneri, avea obligatia de a decide, prin ordonanta, in cel mult 5 zile , asupra schimbarii de incadrare juridica.
Pe de alta parte, in situatia in care se intentiona a se pronunta asupra schimbarii de incadrare juridica, astfel cum s-ar putea deduce din cuprinsul rechizitoriului, in care s-a facut mentiunea ca "se necesita schimbarea incadrarii din infractiunea _", se impunea ca, in baza dispozitiilor art. 253 Cod procedura penala, sa se procedeze la o noua prezentare a materialului de urmarire penala, in conditiile art.250 Cod procedura penala..
Aceste neajunsuri nu pot fi insa complinite in cursul cercetarilor judecatoresti, astfel cum s-a sustinut de catre reprezentantul Ministerului Public, deoarece intr-o atare ipoteza, s-ar goli de continut dispozitiile referitoare la garantarea dreptului la aparare, drept consfintit in cuprinsul art.6 Cod procedura penala, dreptul la aparare , in sine, fiind transformat astfel intr-un drept pur formal, incalcarea acestuia nefiind sanctionata in niciun mod.
Potrivit reglementarilor legale in materie, procesul penal se desfasoara in doua etape, cea a urmaririi penale si cea a cercetarii judecatoresti. Fiecare dintre aceste faze se deruleaza conform unor dispozitii procedurale de stricta interpretare, interferentele dintre acestea - in afara cadrului legal - nefiind permise. Interventia judecatorului in faza de urmarire penala este strict reglementata de lege atat in privinta campului de aplicare cat si a normelor procesuale aplicabile.
Dincolo de aspectele mai sus mentionate insa, acoperirea unei asemenea lacune judiciare scapa si logicii juridice, deoarece activitatea de prezentare a materialului de urmarire penala - cu toate semnificatiile sale procesual penale - este una ce precede intocmirea actului de sesizare a instantei de judecata. Or, odata sesizata instanta, o noua prezentare a materialului de urmarire penala nu s-ar mai putea realiza decat in ipoteza invalidarii rechizitoriului ca act de investire.
In plus, acceptarea complinirii unor asemenea neajunsuri ar reprezenta si o grava atingere adusa dreptului la aparare al celor in cauza, atat din perspectiva reglementarilor nationale mentionate, cat si din cea a normelor europene.
Din punctul de vedere al dispozitiilor legale nationale este de observat ca dreptul la aparare este garantat, potrivit dispozitiilor art.6 Cod procedura penala, in tot cursul procesului penal. Acest drept poate suferi restrangeri sau limitari doar in limita cadrului legal si numai pentru ratiunile avute in vedere la instituirea acestor restrangeri. Orice alta incalcare a acestui drept se impune a fi sanctionata juridic deoarece altfel, dreptul la aparare ar reprezenta doar un drept formal, iar garantiile procesuale ale acestuia ar ramane doar la nivel declarativ, fara a li se aduce insa si o recunoastere practica.
In sensul celor de mai sus s-a pronuntat, de altfel si Inalta Curte de Casatie si Justitie care , prin Decizia penala nr.5845/9.11.2004, constatand ca au fost incalcate prevederile legale referitoare la asistenta juridica, a dispus restituirea cauzei procurorului, pentru refacerea urmaririi penale. Chiar daca in speta citata era in discutie asistenta juridica obligatorie, instanta apreciaza ca si in speta dedusa judecatii in prezenta cauza sunt incidente dispozitiile art. 197 alin.2 Cod procedura penala, iar ca urmare, consecintele sunt aceleasi.
Pe de alta parte, din perspectiva normelor europene sunt de facut urmatoarele aprecieri:
Potrivit dispozitiilor art.6 pct.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale,de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptata impotriva sa.
Totodata, prin pct.3 al aceluiasi articol al Conventiei s-a recunoscut, oricarui acuzat, dreptul de a fi informat, in termenul cel mai scurt_asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa; dreptul sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale; dreptul sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el (lit."a","b" si "c").
Prin hotararile pronuntate Curtea nu a incetat sa scoata in evidenta importanta articolului 6 din Conventie, care consacra prin intermediul dreptului la un proces echitabil, principiul fundamental al preeminentei dreptului . Ca urmare, in considerarea acestei importante deosebite Curtea a subliniat, in mod repetat, necesitatea unei interpretari extensive a textului articolului in cauza.
In raport de continutul textului invocat dar si de interpretarea extensiva ce trebuie data acestuia se apreciaza ca atitudinea procesuala adoptata de procuror in cursul urmaririi penale infrange norma europeana.
In concret, trimiterea in judecata a inculpatilor pentru o infractiune, fara a se proceda la schimbare incadrarii juridice potrivit celei retinute in actul de sesizare si la o noua prezentare a materialului de urmarire penala, reprezinta o incalcare a dispozitiilor art.6 pct.3 lit."a-c" din Conventie, cei in cauza fiind lipsiti de exercitarea efectiva a dreptului la aparare, astfel cum este acesta reglementat si garantat prin normele incidente.
Asa fiind, retinandu-se ca incalcarile de lege relevate atrag nulitatea actului de sesizare, in temeiul dispozitiilor art.300 alin. 2 Cod procedura penala, rap.la art.197 alin.2 Cod procedura penala se va admite exceptia invocata, se va constata nulitatea actului de sesizare, iar ca urmare, se va restitui cauza la procuror in vederea refacerii acestuia.
Primind cauza, procurorul se va conforma dispozitiilor legale aplicabile, procedand la schimbarea incadrarii juridice - in masura in care se impune - dupa care va trece la prezentarea materialului de urmarire penala si la intocmirea rechizitoriului.
Trib. Bistrita-Nasaud, s. pen., inch. nr. 57/F/12 mai 2010
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud nr.231/P/2007 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor CE si MAM pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prev.de art. 215 alin.1,2,3,4 si 5 Cod penal rap.la art. 146 , cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
In fapt, in sarcina inculpatului CE s-a retinut ca, in perioada august 2003-mai 2005 a indus in eroare trei societati de leasing (S.C."I L" IFN S.A. Bucuresti, S.C." MFG" IFN S.A.Cluj-Napoca si S.C."CEIL" IFN S.A. Bucuresti), prin intocmirea si respectiv emiterea in fals a unor facturi proforma si a facturilor fiscale care au stat la baza incheierii contractelor de leasing intre S.C."T Prod Com" S.R.L. si societatile de leasing, din care sa rezulte ca utilajele care au facut obiectul contractelor sunt noi; prin care preturile utilajelor au fost supraevaluate, potrivit intelegerii cu inculpatul MAM; prin ascunderea faptelor ca era administratorul S.C." CG" S.R.L., indicand - in mod nereal - ca administrator al acestei societati este numitul DM (persoana fictiva), in scopul creditarii S.C."T Prod Com" S.R.L., fara ca aceste contracte de leasing sa aiba la baza tranzactii reale de utilaje de productie, cauzand un prejudiciu total de 911.976,15 lei.
Pe de alta parte, in sarcina inculpatului MAM s-a retinut ca, in intelegere cu inculpatul CE, in calitatea sa de administrator al S.C."T Prod Com" S.R.L. , a prezentat societatilor de leasing intentia de a achizitiona utilaje de productie si a solicitat finantarea in sistem leasing - in realitate dorind sa obtina o forma de creditare pentru firma sa - prezentand pentru aceasta facturi proforma nereale si incheind contracte de leasing fara ca, in realitate, operatiunea de livrare a utilajului ce facea obiectul contractului sa aiba loc, utilajele existand, la momentul incheierii contractelor, la sediul S.C."T Prod Com" S.R.L., cauzand in aceasta modalitate prejudiciul in suma de 966.100,92 lei.
Pentru termenul de judecata din data de 24.03.2010, inculpatul MAM, prin aparatorul sau, a invocat exceptia nulitatii absolute a rechizitoriului ca neregularitate a sesizarii instantei, solicitand, in temeiul dispozitiilor art.300 alin.2 rap.la art. 197 alin.2, art. 6 si art. 253 Cod procedura penala, restituirea cauzei la procuror.
In motivarea exceptiei s-a invocat faptul ca dreptul la aparare al inculpatilor, garantat de dispozitiile art.6 Cod procedura penala a fost incalcat, astfel incat actul de sesizare este lovit de sanctiunea nulitatii absolute, nulitate care, potrivit dispozitiilor art.197 alin.3 Cod procedura penala, nu poate fi inlaturata.
In concret, s-a relevat faptul ca inculpatii au fost cercetati sub aspectul savarsirii infractiunii de inselaciune, respectiv complicitate la infractiunea de inselaciune, prev.de art. 215 alin.1,2 si 3 Cod penal (rap. la art.-26 Cod penal) sens in care li s-a si prezentat materialul de urmarire penala ; ca dupa prezentarea materialului de urmarire penala, procurorul a apreciat ca se impune schimbarea incadrarii juridice, in sensul retinerii faptei in coautorat precum si a retinerii dispozitiilor alin.4 si 5 ale art.215 Cod penal, dar ca, in ciuda acestuia fapt nu a procedat la schimbarea incadrarii juridice prin ordonanta, incalcand dispozitiile art.238 Cod procedura penala.
In context s-a mai precizat ca procurorul a incalcat si dispozitiile art. 237 alin.2 Cod procedura penala deoarece nu si-a indeplinit obligatia de a-i rechema pe inculpati, de le comunica noua incadrare juridica, de a le oferi explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le au si de a proceda la audierea acestora cu privire la noua invinuire, pentru ca in cele din urma, sa procedeze la o noua prezentare a materialului de urmarire penala.
Totodata, s-a mentionat ca procurorul nu s-a conformat dispozitiilor legale invocate , astfel ca inculpatii au fost cercetati sub aspectul savarsirii unor infractiuni - pentru care li s-a si prezentat materialul de urmarire penala - dar au fost trimisi in judecata pentru alte infractiuni, fara a li se acorda vreo posibilitate de a-si exercita dreptul la aparare, desi prin schimbarea incadrarii juridice limitele de pedeapsa s-au modificat de la 3 la 15 ani inchisoare la 10-20 ani inchisoare, schimbandu-se in acelasi timp si competenta dupa materie, de la judecatorie la tribunal.
Ca urmare, s-a conchis ca, actul de sesizare este lovit de nulitate absoluta, cu consecinta restituirii cauzei la procuror.
Exceptia invocata de aparare este intemeiata pentru considerentele ce se vor arata in cele ce urmeaza.
Prin Rezolutia din data de 23.08.2007 emisa de organele de urmarire penala din cadrul IPJ Bistrita-Nasaud s-a inceput urmarirea penala fata de numitii CE si MAM sub aspectul savarsirii infractiunii de inselaciune prev.de art. 215 alin.1,3 si 4 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, respectiv pentru complicitate la aceasta infractiune, prev.de art. 26 Cod penal rap.la art. 215 alin.1,3 si 4 Cod penal cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal (f.451 vol.I).
Ulterior, prin Rezolutia emisa, la aceeasi data, in dosarul nr.231/P/2007 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud, procurorul a confirmat rezolutia de incepere a urmaririi penale pentru aceste infractiuni, retinandu-se ca invinuitul CE in calitate de administrator al S.C."CG" S.R.L. Bistrita si de director economic la S.C." T Prod Com" S.R.L. Bistrita a indus si mentinut in eroare, cu ocazia incheierii unor contracte de leasing, pe partile vatamate S.C."IL" S.A.Bucuresti, S.C."CEL" S.A. Bucuresti si "MFG" S.A.Cluj-Napoca, prejudiciind aceste societati cu suma de 856.644,37 lei.
Aceste invinuiri au fost aduse la cunostinta celor doi inculpati cu ocazia prezentarii lor in vederea audierii, sens in care s-au intocmit, potrivit dispozitiilor art. 6 Cod procedura penala, procesele-verbale existente la dosarul de urmarire penala.
Intreaga urmarire penala s-a efectuat sub aspectul comiterii infractiunilor mai sus mentionate, la data de 19.03.2009 organul de cercetare penala intocmind referatul de terminare a urmaririi penale, act in cuprinsul caruia s-a propus schimbarea incadrarilor juridice date faptelor retinute in sarcina celor doi inculpati in infractiunea de inselaciune, prev.de art. 215 alin.1,2,3,4 si 5 Cod penal.
Primind dosarul, procurorul a procedat la prezentarea materialului de urmarire penala celor doi invinuiti, fara a dispune insa schimbarea incadrarilor juridice retinute initial in sarcina celor in cauza.
In concret, la data de 13.05.2009 s-a procedat la prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului CE pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prev.de art. 215 alin.1,2,3 si 4 Cod penal (f.532) iar apoi, la data de 26.05.2009 s-a procedat in mod similar cu invinuitul MAM, caruia i s-a prezentat materialul de urmarire penala pentru infractiunea de inselaciune prev.de art. 215 alin.1,2,3,4 si 5 Cod penal rap.la art.146 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal.
In final, la data de 3.07.2009, procurorul a redactat rechizitoriul si a sesizat instanta de judecata, dispunand trimiterea in judecata a celor doi inculpati pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, prev.de art.215 alin.1,2,3,4 si 5 Cod penal rap.la art.146 Cod penal cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal, statuand ca acestia, prin faptele lor, au produs prejudicii de 911.976,15 lei (inc.CEl), respectiv 966.100,92 lei (inc. MAM) in dauna partilor vatamate.
In raport de situatia concreta, respectiv de propunerea de schimbare a incadrarilor juridice prin referatul de terminare a urmaririi penale, procurorul a incalcat dispozitiile art.238 Cod procedura penala, potrivit carora, in cazul unor astfel de propuneri, avea obligatia de a decide, prin ordonanta, in cel mult 5 zile , asupra schimbarii de incadrare juridica.
Pe de alta parte, in situatia in care se intentiona a se pronunta asupra schimbarii de incadrare juridica, astfel cum s-ar putea deduce din cuprinsul rechizitoriului, in care s-a facut mentiunea ca "se necesita schimbarea incadrarii din infractiunea _", se impunea ca, in baza dispozitiilor art. 253 Cod procedura penala, sa se procedeze la o noua prezentare a materialului de urmarire penala, in conditiile art.250 Cod procedura penala..
Aceste neajunsuri nu pot fi insa complinite in cursul cercetarilor judecatoresti, astfel cum s-a sustinut de catre reprezentantul Ministerului Public, deoarece intr-o atare ipoteza, s-ar goli de continut dispozitiile referitoare la garantarea dreptului la aparare, drept consfintit in cuprinsul art.6 Cod procedura penala, dreptul la aparare , in sine, fiind transformat astfel intr-un drept pur formal, incalcarea acestuia nefiind sanctionata in niciun mod.
Potrivit reglementarilor legale in materie, procesul penal se desfasoara in doua etape, cea a urmaririi penale si cea a cercetarii judecatoresti. Fiecare dintre aceste faze se deruleaza conform unor dispozitii procedurale de stricta interpretare, interferentele dintre acestea - in afara cadrului legal - nefiind permise. Interventia judecatorului in faza de urmarire penala este strict reglementata de lege atat in privinta campului de aplicare cat si a normelor procesuale aplicabile.
Dincolo de aspectele mai sus mentionate insa, acoperirea unei asemenea lacune judiciare scapa si logicii juridice, deoarece activitatea de prezentare a materialului de urmarire penala - cu toate semnificatiile sale procesual penale - este una ce precede intocmirea actului de sesizare a instantei de judecata. Or, odata sesizata instanta, o noua prezentare a materialului de urmarire penala nu s-ar mai putea realiza decat in ipoteza invalidarii rechizitoriului ca act de investire.
In plus, acceptarea complinirii unor asemenea neajunsuri ar reprezenta si o grava atingere adusa dreptului la aparare al celor in cauza, atat din perspectiva reglementarilor nationale mentionate, cat si din cea a normelor europene.
Din punctul de vedere al dispozitiilor legale nationale este de observat ca dreptul la aparare este garantat, potrivit dispozitiilor art.6 Cod procedura penala, in tot cursul procesului penal. Acest drept poate suferi restrangeri sau limitari doar in limita cadrului legal si numai pentru ratiunile avute in vedere la instituirea acestor restrangeri. Orice alta incalcare a acestui drept se impune a fi sanctionata juridic deoarece altfel, dreptul la aparare ar reprezenta doar un drept formal, iar garantiile procesuale ale acestuia ar ramane doar la nivel declarativ, fara a li se aduce insa si o recunoastere practica.
In sensul celor de mai sus s-a pronuntat, de altfel si Inalta Curte de Casatie si Justitie care , prin Decizia penala nr.5845/9.11.2004, constatand ca au fost incalcate prevederile legale referitoare la asistenta juridica, a dispus restituirea cauzei procurorului, pentru refacerea urmaririi penale. Chiar daca in speta citata era in discutie asistenta juridica obligatorie, instanta apreciaza ca si in speta dedusa judecatii in prezenta cauza sunt incidente dispozitiile art. 197 alin.2 Cod procedura penala, iar ca urmare, consecintele sunt aceleasi.
Pe de alta parte, din perspectiva normelor europene sunt de facut urmatoarele aprecieri:
Potrivit dispozitiilor art.6 pct.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale,de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptata impotriva sa.
Totodata, prin pct.3 al aceluiasi articol al Conventiei s-a recunoscut, oricarui acuzat, dreptul de a fi informat, in termenul cel mai scurt_asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa; dreptul sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale; dreptul sa se apere el insusi sau sa fie asistat de un aparator ales de el (lit."a","b" si "c").
Prin hotararile pronuntate Curtea nu a incetat sa scoata in evidenta importanta articolului 6 din Conventie, care consacra prin intermediul dreptului la un proces echitabil, principiul fundamental al preeminentei dreptului . Ca urmare, in considerarea acestei importante deosebite Curtea a subliniat, in mod repetat, necesitatea unei interpretari extensive a textului articolului in cauza.
In raport de continutul textului invocat dar si de interpretarea extensiva ce trebuie data acestuia se apreciaza ca atitudinea procesuala adoptata de procuror in cursul urmaririi penale infrange norma europeana.
In concret, trimiterea in judecata a inculpatilor pentru o infractiune, fara a se proceda la schimbare incadrarii juridice potrivit celei retinute in actul de sesizare si la o noua prezentare a materialului de urmarire penala, reprezinta o incalcare a dispozitiilor art.6 pct.3 lit."a-c" din Conventie, cei in cauza fiind lipsiti de exercitarea efectiva a dreptului la aparare, astfel cum este acesta reglementat si garantat prin normele incidente.
Asa fiind, retinandu-se ca incalcarile de lege relevate atrag nulitatea actului de sesizare, in temeiul dispozitiilor art.300 alin. 2 Cod procedura penala, rap.la art.197 alin.2 Cod procedura penala se va admite exceptia invocata, se va constata nulitatea actului de sesizare, iar ca urmare, se va restitui cauza la procuror in vederea refacerii acestuia.
Primind cauza, procurorul se va conforma dispozitiilor legale aplicabile, procedand la schimbarea incadrarii juridice - in masura in care se impune - dupa care va trece la prezentarea materialului de urmarire penala si la intocmirea rechizitoriului.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Inselaciune
Inselaciune - Decizie nr. 243 din data de 10.11.2016Inselaciune - Sentinta penala nr. 244 din data de 29.06.2017
Inselaciune - Decizie nr. DP106/A/2008 din data de 31.03.2009
Inselaciune - Decizie nr. DP31/A/2008 din data de 31.03.2009
Lg 39/2003 privind combaterea criminalitatii organizate - Sentinta penala nr. SP77/2008 din data de 31.03.2009
Plangere c/a actelor procurorului art 278 Cpp. Lipsa pericolului social - Decizie nr. DP154/R/2008 din data de 31.03.2009
Plangere c/a actelor procurorului 278 Cpp.Insulta.Calomia - Decizie nr. DP70/R/2008 din data de 31.03.2009
IN?ELACIUNE - Sentinta penala nr. 177 din data de 10.12.2014
In?elaciune in conven?ii. Gre?ita achitare a inculpatului de catre instan?a de fond. Rejudecare ?i condamnare in apel - Decizie nr. 3 din data de 31.12.2013
Inselaciunea in conventii .Gresita achitare pronuntata de instanta de fond. Condamnarea in recurs a inculpatului. - Decizie nr. 109 din data de 27.04.2011
Nelegalitatea :restituirii cauzei la procuror in vederea refacerii urmaririi penale.Casarea in recurs a sentintei penale .Continuarea judecatii de catre instanta de fond - Decizie nr. 119 din data de 12.04.2010
Contestatie la executare.Incidente la executare .Declinare competenta de solutionare.Emiterea unui nou mandat de executare - Decizie nr. 47 din data de 01.03.2010
Inselaciune . Reindividualizare in calea de atac .Modalitati de executare a pedepsei .Aplicare art 86 Cod penal - Decizie nr. 4 din data de 18.01.2010
Casarea totala a hotararii primei instante pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 paragraful 1 din CEDO. Lipsa unei cercetari judecatoresti efective la instanta de fond. Aplicarea cazului de casare cu retinere prevazut de ar - Decizie nr. 884/R din data de 28.10.2013
In temeiul art. 332 alin. 2 Cod procedura penala, in cauza s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov, in vederea refacerii urmaririi penale, deoarece instanta nu poate identifica in actul de sesizare toate actele materiale a - Decizie nr. 154/R din data de 20.02.2013
Inselaciune rejudecare 5221 Cod procedura penala - Sentinta penala nr. 138/S din data de 24.05.2013
Inselaciune, prev. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod Penal si fals in declaratii, prev. de art.292 Cod Penal - Sentinta penala nr. 36/S din data de 08.03.2012
Infractiunea de inselaciune, prevazuta de art. 215 alin 1,3,4,5, Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal - Sentinta penala nr. 28/S din data de 07.02.2012
Infractiunea de „inselaciune”, prevazuta de art. 215 alin. 1, 3, 4, 5 cu aplicarea art 41 alin 1 Cod penal. - Sentinta penala nr. 262/S din data de 30.09.2011
Infractiunea de inselaciune - art. 215 al. 1, 3, 5 Cod penal - Sentinta penala nr. 335/S din data de 06.12.2011