Contestatie decizie de concediere

Contestatie decizie de concediere. legiuitorul a reglementat, in mod expres, drept criteriu principal, ce trebuie avut in vedere de catre angajator la stabilirea ordinii de prioritate, realizarea obiectivelor de performanta de catre salariati, urmand ca celelalte criterii de natura sociala sa fie avute in vedere doar in subsidiar pentru departajarea salariatilor.
      Prin contestatia formulata de contestatorul H. S. s-a solicitat instantei, in contradictoriu cu intimata SC..., ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna anularea Deciziei de concediere nr_./10.04.2012, emisa de intimata, reincadrarea acestuia pe postul avut in momentul desfacerii contractului de munca si obligarea intimatei la plata salariilor, cuvenite incepand cu data concedierii si pana la reincadrarea efectiva a acestuia. Contestatorul a aratat ca, la data de 10.04.2012, i-a fost comunicata decizia de concediere, din continutul careia rezulta ca intimata a procedat la desfiintarea postului de inspector coordonator daune din organigrama societatii, aflandu-se intr-o grava eroare, intrucat acesta nu indeplinea aceasta functie in cadrul Agentiei R., ci functia de ,,specialist evaluare daune,, asa cum rezulta din fisa postului, ca prin decizia directorului din data de 8.03.2012 a fost mentinut in aceasta functie N.C., care nu are niciun copil in intretinere, incalcandu-se disp. art. 82 din Contractul colectiv de munca la nivelul societatii si decizia directorului din data de 8.03.2012, in care sunt prevazute criteriile avute in vederea stabilirii ordinii de prioritate la concediere. Contestatorul  a invocat disp. art.65 codul muncii. Intimata SC_.a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea contestatiei, ca neintemeiata si nefondata, aratand ca afirmatia contestatorului in sensul ca functia din decizia de concediere nu este detinuta de catre acesta nu este fondata, din moment ce in contractul individual de munca, astfel cum acesta a fost modificat prin actul aditional incheiat in data de 12.11.2009, este mentionata functia de ,,inspector coordonator daune,, astfel cum aceasta functie este mentionata in decizia de concediere si in organigrama societatii, iar denumirea usor diferita a functiei ce se regaseste in fisa postului este data doar de necesitatea de a departaja salariatii in functie de sarcinile specifice, aspect care nu poate duce la anularea deciziei de concediere decat daca se dovedeste existenta unei vatamari, care nu a fost identificata sau probata in cauza, ca potrivit art. 63 alin. 3 codul muncii, reluate de art. 80 alin. 2 din Contractul colectiv de munca incheiat la nivelul societatii, prevad ca aceste criterii se aplica pentru departajarea salariatilor dupa evaluarea realizarii obiectivelor de performanta, context in care nu poate aprecia ca o analiza comparativa din perspectiva criteriilor subsidiare(sociale), indicate de contestator, corespunde prevederilor legale, in conditiile in care criteriul performantelor profesionale se aplica cu prioritate, si ca a respectat in totalitate obligatiile legale impuse acesteia.
       Instanta retine ca, prin Decizia de concediere nr_/10.04.2012, a dispus incetarea de plin drept a contractului individual de munca al contestatorului, avand functia de ,,inspector coordonator daune,, in cadrul sucursalei T., prevazand totodata la art. 4 criteriile avute in vedere pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere. In ceea ce priveste respectarea dispozitiilor legale referitoare la procedura concedierii colective. Tribunalul retine aplicabilitatea dispozitiilor art. 76 alin. 1 lit.c codul muncii, republicat, potrivit carora, in cazul concedierilor colective, decizia de concediere trebuie sa cuprinda, in mod obligatoriu, criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform dispozitiilor art.69 alin.2 lit.d codul muncii, republicat, care prevad criteriile de ordin social ce trebuie avute in vedere pentru stabilirea ordinii de prioritati, iar dispozitiile art.69 alin.3 codul muncii, republicat, stabilesc subsidiaritatea aplicarii criteriilor de ordin social, in sensul ca aceste criterii sunt aplicabile dupa evaluarea realizarii obiectivelor de performanta. In acest sens, instanta retine ca legiuitorul a reglementat, in mod expres, drept criteriu principal, ce trebuie avut in vedere de catre angajator la stabilirea ordinii de prioritate, realizarea obiectivelor de performanta de catre salariati, urmand ca celelalte criterii de natura sociala sa fie avute in vedere doar in subsidiar pentru departajarea salariatilor, constatand ca decizia contestata nu cuprinde criteriile de departajare, de ordin profesional, asa cum impun dispozitiile mai sus mentionate, fapt ce atrage sanctiunea nulitatii absolute a deciziei in conformitate cu dispozitiile art.78 din codul muncii republicat. De altfel, intimata nu a depus inscrisuri din care sa rezulte ca a avut loc o evaluare a realizarii obiectivelor de performanta. S-a concluzionat ca respectarea acestei proceduri se impunea nu numai ca o masura de protectie a salariatilor, dar este necesara in evaluarea legalitatii masurii concedierii de catre instanta de judecata. 
        Tribunalul, invocand disp. art. 76 alin. 1 lit.c codul muncii republicat, raportate la disp. art. 69 alin.2 lit.d si alin. 3 din acelasi act normativ, ale art.78 si art. 80 codul muncii, republicat, a admis contestatia formulata de contestatorul H.S. in contradictoriu cu intimata SC_, dispunand anularea Decizia de concediere nr_./10.04.2012, emisa de intimata.