plangere contraventionala

Dosar nr.1635/179/2010
         Domeniu alocat : Contraventii
         Tip speta : sentinta civila
         Data spetei : s.c. nr. 1287/22.12.2010
         Titlu: plangere contraventionala
      
      Prin plangerea contraventionala adresata acestei instante la data de 08.11.2010 si inregistrata sub nr.1635/179/2010, petenta S.C. D GRUP S.A. a contestat procesul verbal de contraventie seria N nr.4000915 din 11.10.2010 intocmit de C.N.A.D.N.R. S.A.-DIRECTIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI CONSTANTA, solicitand anularea acestuia si exonerarea de la plata amenzii contraventionale in cuantum de 17.500 lei, cat si a contravalorii A.S.T. in suma de 28,33 euro.
      In motivarea plangerii, petenta a invederat in esenta ca fapta contraventionala descrisa de agentul constatator in cuprinsul procesului verbal de contraventie nu exista.
      A sustinut petenta ca a fost sanctionata contraventional cu amenda in cuantum de 17.500 lei pentru faptul ca, in data de 11.10.2010, ora 1605, pe DN 22 km.226+730, autovehiculul cu nr. de inmatriculare B 86 SDO, ce tracta semiremorca B 24 TDO, utilizat de societatea petenta, circula pe traseul Tulcea, int. DN 22C - DN 22A - D.J. 229A, DN 22, km. 226+730, avand dimensiunile L=16,50, l =2,50 m si h=4,16 m, fata de L=16,50, l =2,50 m si h=4,00 m admise de lege, invederand ca, odata cu sanctiunea amenzii, petenta a fost obligata la plata contravalorii A.S.T. in cuantum de 28,33 euro.
      Prin urmare, considera ca a fost sanctionata de catre agentul constatator intrucat cele doua vehicule mentionate mai sus ar fi depasit inaltimea admisa cu numai 16 cm, raportat la valorile consemnate in continutul actului sanctionator, aspect care nu corespunde realitatii, deoarece inaltimea respectivelor vehicule este de 4 m, conform cartii de identitate a acestora si expertizei extrajudiciare anexata actiunii, operatiunea de masurare a inaltimi vehiculelor neefectuandu-se corespunzator.
      A mai sustinut petenta ca tichetul de cantarire - masurare nr.1771 din 11.10.2010, emis de intimata, nu reliefeaza situatia de fapt, avand in vedere cele sus mentionate si faptul ca masurarea inaltimii vehiculelor nu s-a facut pe un loc drept, asa cum era corect, ci pe un loc ce prezenta denivelari, context in care a rezultat si respectiva diferenta de inaltime de 16 cm, invederand, de asemenea, ca a fost modificata de agentul constatator si data intocmirii acelui tichet in sensul ca in loc de 13.08.2010 s-a consemnat ulterior 11.10.2010.
      In drept, plangerea a fost intemeiata pe dispozitiile O.G. nr.2/2001, ale Codului de procedura civila.
      In sustinerea plangerii, petenta a solicitat administrarea probei cu expertiza tehnica auto, proba testimoniala cu un martor, respectiv conducatorul auto, si proba cu inscrisuri, fiind depuse, in copie, urmatoarele inscrisuri: procesul verbal contestat si raport de expertiza extrajudiciara.
      La solicitarea instantei de a depune la dosarul cauzei intampinare si dovezile pe care se sprijina procesul verbal de contraventie contestat, intimata a comunicat ca, in urma controlului efectuat de catre agentul constatator, prin masurarea autovehiculului apartinand societatii petente S.C. D.Grup S.A., in data de 11.10.2010, s-a constatat ca inaltimea acestuia era de 4,16 m, cu 0,16 m mai mult fata de 4 m maxim admis de lege, motiv pentru care a fost emis procesul verbal de contraventie nr.4000915, cu datele preluate din documentele prezentate la control de catre conducatorul auto al mijlocului de transport verificat, sustinand ca la rubrica "alte mentiuni", sunt inserate aceste documente, astfel incat acestea se afla in posesia petentei.
      Din actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
      Prin procesul verbal de contraventie seria N nr.4000915 din 11.10.2010 intocmit de C.N.A.D.N.R. S.A.-DIRECTIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI CONSTANTA, s-a dispus sanctionarea petentei cu amenda contraventionala in suma de 17.500 lei si obligarea acesteia la achitarea contravalorii A.S.T. in cuantum de 28,33 euro, pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 41 alin.(1) din O.G. nr.43/1997, retinandu-se ca, in data de 11.10.2010, ora 1601, pe DN 22 km.226+730, autovehiculul cu nr. de inmatriculare B 86 SDO, cu semiremorca B 24 TDO, utilizat de S.C. DOBROGEA GRUP S.A., circula pe traseul (O-PC) Tulcea, int. DN 22 - DN 22A - D.J. 229A, DN 22, km. 226+730, avand dimensiunile L=16,50, l =2,50 m si h=4,16 m, fata de L=16,50, l =2,50 m si h=4,00 m admise de lege.
      Din examinarea procesului verbal de contraventie se constata ca la rubrica "alte mentiuni" s-a consemnat mentiunea ca reprezentantul legal al contravenientului nu este de fata pentru a formula obiectiuni, conducatorul auto Barbu George nu are nimic de declarat, refuzand sa semneze actul sanctionator.
      Verificand, in conformitate cu dispozitiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei contestat, instanta retine ca acesta cuprinde mentiunile obligatorii prevazute sub sanctiunea nulitatii de art.16 si art.17 din OG nr.2/2001, privind regimul juridic al contraventiilor si nu contine si nici alte vicii de forma care sa atraga anularea.
      Avand in vedere ca prin decizia pronuntata in cauza Anghel contra Romaniei, Curtea Europeana pentru Drepturile Omului a inlaturat prezumtia deplina, absoluta, irefragabila de legalitate a unui proces verbal de constatare si sanctionare a contraventiei pentru a acorda in mod real, efectiv dreptul la un proces echitabil, instanta a apreciat ca se pot administra probe in intelesul dispozitiile Codului de procedura civila, pentru a exista posibilitatea partilor  litigante de a dovedi pe de o parte ca starea de fapt este alta decat cea retinuta in procesul verbal atacat.
Cum, in solutionarea plangerii contraventionale trebuie observate prevederile art.34 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, potrivit carora instanta sesizata cu solutionarea unei plangeri contraventionale verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie, instanta va analiza cu prioritate problemele de legalitate, in conditiile in care procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, ca act administrativ se bucura de prezumtia de valabilitate si temeinicie, insa aplicarea acestei prezumtii presupune cu necesitate existenta prealabila a unui proces-verbal de constatare a contraventiei incheiat cu stricta respectare a dispozitiilor legale.
      Verificand legalitatea procesului verbal, prin prisma veridicitatii situatiei de fapt se apreciaza ca in cauza nu se poate retine prezumtia de legalitate si veridicitate a faptei retinute.
In privinta probatiunii, petenta ar trebui sa faca dovada contrarie celor consemnate in procesul verbal doar in situatia in care probele administrate de organul constatator pot convinge instanta in privinta vinovatiei acestuia dincolo de orice indoiala rezonabila, petenta beneficiind in procedura contraventionala de prezumtia de nevinovatie sarcina probei revenind in primul rand agentului constatator.
      Din cartea de identitate a autoutilitarei N.3 in speta cu nr. de inmatriculare B 86 SDO, depusa de petenta la dosarul cauzei, rezulta ca acesta are o lungime de 5815 mm, o latime de 2500 mm si o inaltime de 3950 mm, iar semiremorca B 24 TDO, prezinta o lungime de 13950 mm, o latime de 2550 mm si o inaltime de 4000 mm.
      Situatia de fapt descrisa de catre petenta a fost confirmata si prin raportul de expertiza extrajudiciara, inscris prin care s-a constatat de catre expert, in urma masuratorilor efectuate, ca lungimea semiremorcii este de 13.950 mm, latimea de 2.550 mm si inaltimea acesteia la partea din fata, atat stanga, cat si dreapta, de 3.980 mm, cu 20 mm sub inaltimea maxima inscrisa in Cartea de identitate, iar la partea posterioara, inaltimea atat in stanga, cat si in dreapta spate, este de 3.890 mm, fiind, de asemenea, sub limita maxima inscrisa in Cartea de identitate a vehiculului.
      Ca atare, raportat la imprejurarile sus retinute, se apreciaza ca exista dubii cu privire la mijloacele si metodele de masurare utilizate pentru stabilirea dimensiunilor autovehiculului, ce a constituit temeiul sanctionarii petentei. In aplicarea principiului in dubio pro reo, instanta retine ca elementele constitutive ale contraventiei retinute in sarcina petentei nu rezulta dincolo de orice dubiu din probele administrate.
      Astfel, nu se poate retine prezumtia de veridicitate a faptei constatate de agent si consemnata in procesul verbal cat si cea de legalitate si temeinicie a procesului verbal.
      Prin urmare neputandu-se retine prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului verbal, instanta va admite plangerea formulata, va anula  procesul verbal de constatare, exonerand petenta de sanctiunea aplicata.