modalitatea de rezolvare a laturii civile in cazul achitarii pe temeiul art.10 lit.e C.pen

1. modalitatea de rezolvare a laturii civile in cazul achitarii pe temeiul art.10 lit.e C.pen.
     La data de 24.06.2008, s-a inregistrat sub nr.801 adresa parchetului local, prin care s-a trimis spre judecare rechizitoriul privind pe inculpata D.E., din comuna Gradistea, satul Dobricea, judetul Valcea, impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala pentru comiterea infractiunii de vatamare corporala grava prev. de art.182 alin.1 C.pen.
     S-a sustinut in expozeul actului de sesizare inaintat ca, in ziua de 29.08.2007, deranjata de reprosurile aduse de catre partea vatamata C. A., vecin, care-i gasise niste pasari intr-o gradina, inculpata a lovit-o pe aceasta cu o bucata de lemn peste mana stanga, producandu-i o fractura ce a necesitat pentru vindecare 70 de zile de ingrijiri medicale.
     In completare s-a invederat ca inculpata a negat comiterea faptei, aratand ca la data mentionata nu a intrat pe acel teren, are varsta de 77 de ani si a mai fost cercetata intr-un dosar penal pentru fapte de violenta, aplicandu-i-se amenda administrativa, iar martorii care au asistat la conflict au infirmat apararea avansata.
     La stabilirea cadrului infractional expus s-au avut in vedere declaratiile partilor si martorilor audiati, alte acte.
     In cursul cercetarii judecatoresti s-a administrat direct si nemijlocit, cu respectarea reglementarilor in materie, cvasimajoritatea probelor produse in faza urmaririi penale, precum si cele suplimentar incuviintate, respectiv inscrisuri, depozitii de martori si proba expertizei medico -legale, in cauza intocmindu-se raportul aferent, aprobat de Comisia de Avizare si Control din cadrul Institutului National de Medicina Legala ,,Mina Minovici".
     Considerandu-se prejudiciata moral si material, in termen legal, partea vatamata s-a constituit parte civila, solicitand 2.500 lei despagubiri civile, constand in contravaloarea zilelor de ingrijiri medicale, cheltuielile de transport la spital, taxele medicale achitate, costul medicamentelor si a tratamentului urmat, cazarea si masa la o persoana particulara din municipiul Rm. Valcea, timp de 12 zile, cat au durat sedintele de fizioterapie, si 10.000 lei daune morale pentru compensarea suferintelor fizice si psihice pricinuite prin actiunea violenta a inculpatei.
     Examinand coroborat probele produse in cauza, instanta a retinut ca, la data de 29.08.2007, intrigata ca partea vatamata incepuse sa arunce cu niste bulgari de pamant in pasarile sale, gasite intr-o gradina de peste drum de casa, inculpata, vecina de gospodarie, s-a deplasat la fata locului si a lovit-o pe aceasta cu o bucata de lemn peste bratul stang cu care incercase sa se aparare,  cauzandu-i o fractura distala cu usoara deplasare pentru vindecarea careia a avut nevoie de circa 70 de zile de ingrijiri medicale, ce a cuprins imobilizare gipsata si fizioterapie.
     Lipsite de suport probator cert si verosimil, sustinerile inculpatei ca nu a avut niciun conflict cu partea vatamata in ziua indicata si, pe cale implicita, ca nu a agresat-o fizic in modalitatea si imprejurarile descrise, nu au primit eficienta juridica.
     Desi a negat cu vehementa ca se afla in domiciliu la momentul producerii agresiunii, mai exact in jurul orei 16 00, cu prilejul audierii, inculpata si-a infirmat propria aparare, declarand ca a plecat de dimineata in padure, dupa lemne, si s-a intors pe la ora 1200 .
      Probele exhibate de aceasta nu au reusit nici ele sa convinga, in primul rand pentru ca, administrate numai in fata instantei si nu de la debutul anchetei, au indus ab initio ideea fabricarii pro causa. In al doilea rand, prin prisma raporturilor de rudenie existente, a contradictiilor continute si a neconjugarii cu restul materialului de cercetare au relevat nu numai nesincieritate dar si subiectivitate, asadar, incertitudine ca ar reflecta adevarul.
     Pe de alta parte, determinat de concluziile raportului de expertiza medico-legala referitoare la mecanismul de cauzare a leziunilor traumatice, a caror realitate si corectitudine nu a fost contestata in vreun fel, varianta accidentarii partii vatamate la un circular, adoptata in extremis de catre inculpata, a ramas la fel de nesimptomatica.
     In acceptiunea art.182 alin.1 C.pen., fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale a unei persoane o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile  constituie infractiune.
     Reglementata general de art.17 C.pen., infractiunea reprezinta acea fapta prevazuta de legea penala, savarsita cu vinovatie, care prezinta pericol social.
     In caz de neindeplinire a uneia din aceste conditii, fapta nu are caracter penal si, prin urmare, nu poate constitui temei pentru antrenarea raspunderii penale.
     Dupa cum dispune art.48 C.pen., vinovatia lipseste atunci cand, la momentul savarsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, faptuitorul nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu era stapan pe ele.
     In speta, prin raportul de expertiza medico -legala intocmit in cauza s-a concluzionat ca inculpata prezenta la data examinarii diagnosticul de tulburare deteriorativa cognitiva, forma medie, avand discernamantul abolit, inclusiv la momentul comiterii faptei pentru care s-a trimis in judecata.
     Din perspectiva celor expuse s-a concluzionat ca, fapta de vatamare corporala grava, savarsita fiind de catre inculpata pe fondul unei afectiuni nervoase ce i-a alterat in totalitate capacitatea psihica, intelectiva si volitiva, adica in stare de iresponsabilitate, de neputinta a intelegerii semnificatiei sociale a propriei actiuni, a continutului si consecintelor sale, nu intruneste cerintele legii pentru a fi calificata ca infractiune, lipsind o trasatura esentiala, anume vinovatia.
     Cum raspunderea penala este exclusa in absenta unui element constitutiv infractional, actiunea penala exercitata in plan procesual a fost considerata ca justificata, astfel ca prin sentinta penala nr.62 din 27 martie 2009, instanta a dispus achitarea in temeiul art. art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.e C.proc.pen.
     Avand in vedere ca problemele de sanatate ale inculpatei erau de natura a periclita desfasurarea normala a raporturilor sociale, in scopul preintampinarii unor astfel de situatii, al prevenirii comiterii de noi fapte penale, s-a dispus  luarea fata de acesta a unei masuri de siguranta cu caracter medical.
     Raportat la varsta inaintata a inculpatei, de aproape 80 de ani, antecedenta penala limitata, imprejurarea ca toate cele trei conflicte aduse in fata organului judiciar, unul stins prin impacare, s-au purtat exclusiv cu partea vatamata, cu care se afla in relatii de vecinatate tensionate de mai multa vreme din cauza unui teren agricol, absenta oricaror date, informatii ca aceasta a urmat cel putin sumar un tratament medicamentos recuperatoriu pentru boala diagnosticata sau ca a fost internata numai temporar intr-o unitate sanitara de specialitate, statutul civil,  sprijinul moral primit din partea membrilor familiei, sentimentele de afectiune si cordialitate ce-i leaga, dar si aspectul ca detine in proprietate o gospodarie de administrarea careia se ocupa personal, instanta s-a orientat spre masura de siguranta prevazuta de art.113 C.pen. si nu cea recomandata de comisia medicala, mult prea severa  prin privarea de libertate pe care o implica.
      Pe de alta parte, unitatea spitaliceasca unde  urma sa se faca internarea se afla la o distanta destul de mare de domiciliu, ceea ce s-ar fi repercutat nefavorabil asupra procesului de insanatosire ori de obtinere a unei ameliorari semnificative.
     S-a specificat totodata faptul ca, in cazul in care obligarea la tratament medical s-ar dovedi ineficienta, exista posibilitatea inlocuirii acesteia cu masura internarii medicale. 
        Cat priveste solutionarea laturii civile, din probele scrise si testimoniale administrate a rezultat ca partea civila a suferit in conflictul dedus judecatii un traumatism la nivelul antebratului stang pentru vindecarea caruia a avut nevoie de aproximativ 70 de zile de ingrijiri medicale, perioada in care s-a aflat in imposibilitatea desfasurarii unor activitati ce-i reveneau in mod obisnuit in gospodarie.
     In conditiile in care valoarea medie a unei zile de munca a fost estimata la 20 lei, prejudiciul material efectiv incercat de aceasta s-a ridicat la numai 2.100 lei.
     De asemenea, fata de gradul de vatamare corporala, durata si modul de vindecare, varsta si starea de sanatate precara, intregul context de derulare a evenimentului conflictual, dar si absenta oricaror alte efecte negative asupra sanatatii si capacitatii de munca, imaginii sociale, s-a prezumat suportarea de catre partea civila si a unor dureri fizice si suferinte psihice, evident de intensitate mult mai mica decat cea pretinsa.
     Conform art.998 C.civ., orice fapta cauzatoare de prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara.
     Sub aspect subiectiv, raspunderea civila delictuala instituita de textul de lege citat presupune ca faptul pagubitor savarsit din culpa sa fie imputabil autorului.
     Persoana lipsita de discernamant nu poate fi in culpa atata vreme cat faptele sale pagubitoare nu-i sunt imputabile. Asa deci, lipsa acestuia echivaleaza cu lipsa vinovatiei, constituind deopotriva o cauza de inlaturare a raspunderii in discutie.
     Practica judiciara a considerat totusi ca ar fi contrar principiului echitatii si regulilor de convietuire sociala ca victima sa suporte singura paguba pricinuita, astfel ca, tinand seama de posibilitatile materiale ale autorului, de obligatiile pecuniare ori de alta natura pe care le are, acesta va putea fi obligat macar in parte la desdaunare.
Prin prisma celor evocate, instanta a apreciat ca partial fondata cererea subsidiara si a admis-o corespunzator,obligand inculpata, pensionara, la plata a jumatate din compensatiile pecuniare cuvenite partii civile, respectiv 1.050 lei despagubiri civile si 2.000 lei daune morale.
~ 1 ~