Pretentii

INSTANTA
     Prin cererea inregistrata la aceasta instanta cu nr. X/189 din 7.06.2011 reclamantii M R, G C D si G D au chemat in judecata paratii unitatea administrativ-teritoriala municipiul B, prin primarul municipiului B si Consiliul Local al municipiului B, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta:
- sa fie obligati paratii sa plateasca reclamantilor suma de 500.000 lei, reprezentand c/valoarea imobilului compus din casa de locuit si 840 m.p. teren, situat in B, str. S nr.X;
      - sa fie obligati paratii la plata cheltuielilor de judecata.
      In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca ei sunt mostenitorii defunctului G J care, in baza Legii nr. 112/1995, a solicitat sa-i fie restituit imobilul compus din casa de locuit si 840 m.p. teren, situat in B, str. S nr.X. Prin sentinta civ. nr. X/1.09.1997, pronuntata de Judecatoria B, indreptata prin incheierea pronuntata la data de 1.07.2003 in dosarul nr. X/1997 al Judecatoriei B, a fost admisa plangerea formulata de G J impotriva Hotararii nr.200/12.02.1997 a Comisiei Judetene V pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 si s-a dispus restituirea in natura a imobilului sus mentionat. La data judecarii cauzei ce a facut obiectul dosarului civ. nr. X/1997 al Judecatoriei B, imobilul in cauza se afla in proprietatea si in posesia Consiliului Local al mun. B. Ulterior, in mod nelegal, autoritatile din acea perioada au instrainat imobilul din B, str. S nr. X. Desi reclamantii au intreprins demersuri pentru anularea actelor prin care s-a instrainat imobilul, actele de instrainare au ramas valabile. Totodata, prin cererea inregistrata cu nr. 13565/31.05.2005, reclamantii au solicitat Primariei B sa fie despagubiti pentru imobilul care nu le-a mai fost restituit in natura.
      In drept, reclamantii au invocat prevederile Legii nr. 112/1995 si ale art. 998 si art. 1091 din Codul civil.
In dovedirea actiunii, reclamantii au folosit proba cu inscrisuri, depunand, in copie, acte de stare civila; sentinta civ. nr. X/1.09.1997 a Judecatoriei B; incheierea pronuntata la data de 1.07.2003 in dosarul nr. X/1997 al Judecatoriei B; sentinta civ. nr. 5846/13.11.1997 a Judecatoriei B; cererea inregistrata cu nr. 13565/31.05.2005 la Primaria B; proba cu expertiza tehnica judiciara in constructii.
Reclamantii au forst reprezentati in proces prin avocatul X.
La termenul de judecata din 29.09.2011, municipiul B si Consiliul Local mun. B au formulat intampinare, prin care au aratat ca, prin Decizia nr. 79/28.03.1983 a Consiliului Popular al judetului V, imobilul situat in B, str. S nr. X, proprietatea lui G J, a fost trecut in proprietatea statului, cu plata unor despagubiri. Ulterior, in conditiile Legii nr. 112/1995, prin sentinta civ. nr. X/1.09.1997 a Judecatoriei B s-a dispus restituirea in natura a aceluI imobil. Dupa pronuntarea acestei sentinte, suprafata de 840 m.p. teren din B str. S nr. X a fost atribuit in proprietate numitului C M, in conditiile Legii nr. 33/1994. In aceasta situatie, reclamantii nu mai pot intra in posesia imobilului. Prin cererea din data de 31.05.2005, reclamantii au solicitat despagubiri in valoare de 150.000 Euro pentru imobilul din B, str. S nr. X. Deoarece nu se pot acorda despagubiri banesti in temeiul Legii nr. 112/1995, Comisia mun. B a propus acordarea in compensare a unei suprafete de 2.660 m.p. teren, pentru terenul imposibil de restituit in natura. Prin Hotararea nr. 304/16.07.2010, Comisia Judeteana V a validat propunerea Comisiei mun. B numai pentru o suprafata de 840 m.p. teren, insa reclamantii nu au fost de acord sa li se acorde in compensare numai suprafata de 840 m.p. teren situata intr-o zona limitrofa a mun. B, deoarece valoarea terenului pe care reclamantii il revendica este mult mai mare.
      Municipiul B si Consiliul Local mun. B au depus la dosar, in copie: Decizia nr. 79/28.02.1983 a Consiliului Popular al Judetului V; Hotararea nr. 304/16.07.2010 a Comisiei Judetene V pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; adresa nr. 19.736/1.11.2010 a Primariei mun. B.
      La dosarul cauzei a fost atasat dosarul civ. nr. X/1997 al Judecatoriei B, in care a fost pronuntata sentinta nr. X/1.09.1997.
      Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, se retin urmatoarele:
      G J si G A P au fost soti si au avut in proprietate un imobil situat in B, str. S nr. X. Casa de locuit ce compunea imobilul a fost construita in anul 1958.
      Ulterior, in anul 1983, G J, G A P si familia acestora au plecat definitiv din Romania, stabilindu-si domiciliul in Israel.
      In conditiile de mai sus si temeiul Decretului nr. 223/1974, prin Decizia nr. 79/28.02.1983 a Consiliului Popular al jud. V imobilul situat in B, str. S nr. X, proprietatea sotilor G J si G A, a fost trecut in proprietatea statului, cu plata, pentru motivul ca proprietarii imobilului au plecat definitiv din Romania.
Prin aceeasi decizie, imobilul a fost dat in administrarea operativa a Intreprinderii Judetene de Gospodarire Comunala si Locativa V si a fost inchiriat catre diferite persoane fizice.
Prin cererea inregistrata la Intreprinderea "Gosloc" B cu nr. 8720/6.10.1992, G J a solicitat sa i se restituie imobilul care fusese proprietatea sa, situat in B, str. S nr. X. In cererea mentionata, G J a aratat ca, la plecarea din Romania, el a primit pentru imobilul in cauza, ca despagubire, o suma derizorie, pe care o va restitui statului roman.
La data de 10.08.1993, o cerere cu un continut similar a fost adresata de catre M N, ruda apropiata a lui G J, catre Ministrul Justitiei din Romania. La aceasta cerere, Ministerul Justitiei a raspuns prin adresa nr. 7546/1993, aratand ca inca nu fusese adoptat un act normativ care sa permita restituirea proprietatii imobilelor trecute in proprietatea statului conform Decretului nr. 223/1974.
      In conditiile Legii nr. 112/1995, prin cererea inregistrata cu nr. 5632/29.05.1996 la Comisia mun. B de aplicare a Legii nr. 112/1995, M N, in calitate de mandatar al lui G J, a solicitat sa i se restituie in natura imobilul situat in B, str. S nr.X, imobil construit in anul 1958.
      Solutionand cererea, Comisia mun. B de aplicare a Legii nr. 112/1995 a intocmit Referatul nr. 237/10.02.1997, prin care a propus respingerea cererii prin care G J a solicitat restituirea in natura a imobilului din B, str. S nr. X. In referatul mentionat s-a retinut ca imobilul a fost trecut in proprietatea statului prin plata de despagubiri, fiind aplicabile prevederile art. 26 alin.1 din Legea nr. 112/1995, conform carora nu pot beneficia de masuri reparatorii cei care au primit despagubiri cu ocazia trecerii imobilului in proprietatea statului.
      In continuare, prin Hotararea nr. 200/12.02.1997 a Comisiei Judetene V de aplicare a Legii nr. 112/1995 a fost respinsa cererea prin care G J a solicitat restituirea in natura a imobilului cu destinatie de locuinta si a terenului aferent, situat in B, str. S nr. X.
In considerentele Hotararii nr. 200/12.02.1997 a Comisiei Judetene V de aplicare a Legii nr. 112/1995, s-a retinut ca, potrivit art. 26 alin.1 din Legea nr. 112/1995, fostii proprietari ai imobilelor cu destinatie de locuinte trecute in proprietatea statului, cu plata unor despagubiri, nu mai beneficiaza de masurile reparatorii prevazute de aceasta lege.
      La data formularii cererii de restituire, imobilul situat in B, str. S nr. X era alcatuit dintr-o casa de locuit cu 3 camere, 2 holuri, o baie, o bucatarie, cu peretii din caramida, cu o suprafata construita de 102,66 m.p., dotata cu instalatie electrica, cu racord de apa si canal; anexe gospodaresti (o anexa cu peretii din scandura, cu o suprafata construita de 16,56 m.p.), precum si din suprafata de 840 m.p. teren.
Potrivit Certificatului nr. 9330/22.05.1996, emis de Administratia Finatelor Publice B, pana in anul 1983, la matricola cladiri 37, a figurat G J cu o casa situata in B, str. S nr. 2 bis, cu o valoare de asigurare de 28.600 lei si 805 m.p. teren.
      Impotriva Hotararii nr. 200/12.02.1997 a Comisiei Judetene V de aplicare a Legii nr. 112/1995 a formulat plangere G J, acesta solicitand sa i se restituie in natura imobilul din B, str. S nr. X.
Plangerea mentionata a facut obiectul dosarului civ. nr. X/1997 al Judecatoriei B.
Solutionand plangerea, Judecatoria B a pronuntat sentinta civ. nr. X/1.09.1997, prin care a fost admisa plangerea formulata de G J (G J) impotriva Hotararii nr. 200/12.02.1997 a Comisiei Judetene V de aplicare a Legii nr. 112/1995, hotarare care a fost desfiintata, si s-a dispus restituirea in natura a imobilului cu destinatie de locuinta, situat in B, str. S nr.X.
      Sentinta civ. nr. X/1.09.1997 a Judecatoriei B a ramas irevocabila prin nerecurare.
      Prin incheierea pronuntata la data de 1.07.2003 in dosarul nr. X/1997 al Judecatoriei B, a fost admisa cererea prin care M A a solicitat indreptarea erorii materiale strecurate in sentinta civ. nr. X/1.09.1997 si s-a dispus indreptarea erorii materiale strecurate in dispozitivul sentintei civ. nr. X/1.09.1997 a Judecatoriei B, in sensul de a se va mentiona "Dispune restituirea in natura a  imobilului cu destinatie de locuinta si a terenului aferent in suprafata de 840 m.p., situat in B, str. S nr.X, jud. V".
      Prin Conventia inregistrata cu nr. 1198/20.01.1998 la Primaria mun. B, Primaria B, in calitate de expropriator, a acordat numitului C I, in calitate de proprietar al imobilului situat in B, str. R X, expropriat in baza Legii nr. 33/1994, suprafata de 400 m.p. teren din B, str. R, colt cu str. X, precum si imobilul situat in B, str. S nr. X (constructie plus anexe gospodaresti in suprafata de 167,53 m.p. si terenul neconstruit in suprafata de 672,47 m.p.).
      G J (G J) a decedat la data de 26.10.1998.
      Succesibilii defunctului G J sunt reclamantii din prezenta cauza, M R, G C D si G D, in calitate de fii.
      Prin cererea inregistrata la Judecatoria B cu nr. 5050/2002, reclamantii G A P, G C D, G D si M R, prin mandatarul M A, au chemat in judecata pe paratii C I, Primaria mun. B si Consiliul Local mun. B, pentru revendicarea imobilului situat in B, str. S nr. X.
      Solutionand cererea susmentionata, Judecatoria B a pronuntat sentinta civ. nr. X21.11.2002, prin care a fost admisa in parte actiunea in revendicare imobiliara formulata de reclamantii G A P, G C D, G D si M R, prin mandatarul M A, impotriva paratului C I, a fost obligat paratul sa lase reclamantilor in deplina proprietate si posesie, suprafata de 840 m.p. teren situata in B, str. S nr. X; prin aceeasi sentinta, a fost respinsa cererea in revendicare imobiliara formulata de reclamanti impotriva paratilor Primaria mun. B si Consiliul Local mun. B, pentru lipsa calitatii procesuale pasive a acestor parati.
In considerentele sentintei civ. nr. 6379/21.11.2002, s-a retinut, intre altele, ca C I a intrat in posesia imobilului din B, str. S nr. X, a demolat casa de locuit si anexele gospodaresti ce compuneau imobilul si, pe terenul ramas astfel liber de constructii, numitul C I a edificat alte constructii, respectiv a edificat un restaurant si discoteca.
      Impotriva sentintei civ. nr. 6379/21.11.2002 a Judecatoriei B a formulat apel C I, apel care a fost admis prin decizia civ. nr. X/A/6.05.2003 a Tribunalului V, iar sentinta civ. nr. 6379/21.11.2002 a fost schimbata in parte, in sensul ca a fost respinsa actiunea in revendicare imobiliara formulata de reclamantii G A P, G C D, G D si M R, prin mandatarul M A, impotriva paratului C I.
      In considerentele deciziei civ. nr. X/A/6.05.2003 a Tribunalului V, s-a retinut ca prin sentinta civ. nr. X/1997 s-a hotarat cu autoritate de lucru judecat restituirea in natura doar a imobilului-locuinta si nicidecum a terenului in suprafata de 840 m.p., asa cum gresit a retinut instanta de fond. Rezulta asadar ca autorului reclamantilor nu i s-a restituit in natura si terenul aferent constructiei, acesta           aflandu-se in proprietatea statului. Astfel, reclamantii nu au dovedit dreptul lor de proprietate asupra imobilului.
      Decizia civ. nr. X/A/6.05.2003 a Tribunalului V a ramas irevocabila, prin decizia civ. nr. X/17.10.2003 a Curtii de Apel I, prin care a fost respins recursul formulat de reclamantii G A P, G C D, G D si M R.
      Impotriva deciziei civ. nr. X/17.10.2003 a Curtii de Apel I, G A P, G C D, G D si M R au formulat contestatie in anulare, contestatie care a fost respinsa prin decizia civ. nr. 82/26.03.2004 a Curtii de Apel I.
      Prin cererea inregistrata la Primaria B cu nr.13565/31.05.2005, G A P, G C D, G D si M R au solicitat sa li se acorde despagubiri in suma de 150.000 Euro, pentru imobilul situat in B, str. S nr. X, care, desi trebuia sa le fie restituit in natura conform sentintei civ. nr. X/1.09.1997, a fost atribuit in proprietate lui C I. Reclamantii au argumentat ca solicita despagubiri in suma de 150.000 Euro deoarece imobilul era construit din caramida, avea fundatii din beton, acoperis din tabla, parchet, apa curenta, canalizare, baie in interior, incalzire cu centrala proprie, era amplasat in zona ultracentrala a orasului.
      La cererea susmentionata, Comisia mun. B pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a propus ca, in compensarea imobilului situat in B, str. S nr. X, sa acorde reclamantilor o suprafata de 2.660 m.p. teren situata in 7 locatii din intravilanul mun. B, respectiv pe: str. R nr. X; str. X; str.X; str. X; str. X.
      Totodata, municipiul B, prin primar, a emis adresa nr. 19.736/1.11.2010, prin care a solicitat Consiliului Judetean V sa puna in executare sentinta nr. X/1997 a Judecatoriei B, in sensul acordarii de despagubiri pentru imobilul revendicat sau prin acordarea unui teren‚ in compensare pe raza jud. V.
      Prin Hotararea nr. 304/16.07.2010, Comisia Judeteana V pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a validat propunerea Comisiei mun. B pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de a se atribui in compensare pentru imobilul situat in B, str. S nr. X, "suprafata de 2.660 m.p. teren, impartita in 7 locatii din intravilanul municipiului".
In considerentele Hotararii nr. 304/16.07.2010 s-a retinut ca imobilul situat in B, str. S nr. X nu se mai afla in proprietatea mun. B.
      G (G) A P, mama reclamantilor, a decedat la data de 29.10.2008.
      Instanta a solicitat Primariei B relatii privitoare la modul de punere in executare a Hotararii nr. 304/16.07.2010 a Comisiei Judetene V pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
La solicitarea instantei, Primaria mun. B a raspuns prin adresa nr. 2758/12.03.2012, aratand ca Hotararea nr. 304/16.07.2010 a Comisiei Judetene V pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a fost pusa in executare din cauza ca nu era posibila restituirea terenului pe vechiul amplasament.
      Totodata, prin adresa nr. 20457/20.12.2011 (fila 88 dosar instanta), Primaria B a comunicat instantei ca, din datele detinute de Primaria B, nu rezulta ca defunctul G J ar fi incasat, in anul 1983 sau ulterior, despagubiri pentru imobilul situat in B, str. S nr. X.
      Pentru solutionarea prezentei cauze, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare in constructii.
      Astfel, prin raportul de exepretiza tehnica judiciara in constructii intocmit de expertul Anton Costel, depus la dosarul instantei la data de 1.02.2012, filele 100-107, pe baza inscrisurilor aflate la dosarul instantei, (Decizia nr. 79/28.02.1983 a Consiliului Popular al jud. V, prin care imobilul situat in B, str. S nr. X, proprietatea sotilor G J si G A, a fost trecut in proprietatea statului; Certificatul nr. 9330/22.05.1996, emis de Administratia Finantelor Publice B; schita imobilului din B, str. S nr. X), s-au stabilit urmatoarele:
      - suprafata de 840 m.p. teren, ce compunea imobilul situat in B, str. S (actuala str. CH) nr. X, avea o plaja valorica cuprinsa intre 60 si 120 USD/m.p., astfel ca la nivelul lunii septembrie 1997, valoarea terenului era de 59.044 lei noi (840 m.p. x  90 USD/m.p.);
      - constructiile ce compuneau imobilul situat in B, str. S (actuala str. X) nr. X au constat intr-o casa de locuit cu o suprafata de 102,66 m.p., si o anexa gospodareasca. Casa de locuit era realizata din caramida, cu sarpanta din lemn, invelitoare din tabla, tamplarie din lemn, instalatii electrice, incalzirea se facea cu sobe. Anexa gospodareasca avea o suprafata de 16,56 m.p. si avea peretii din scandura. In anul 1983, cand imobilul a fost preluat de catre stat, varsta constructiilor era de 25 de ani. La data preluarii de catre stat, starea generala a cladirii era satisfacatoare;
      - valoarea estimata a terenului si a constructiilor, in prezent demolate, ce au fost situate in B, str. S (actuala str. X) nr. X, la nivelul lunii septembrie 1997 este de 666.516.200 lei vechi (66.652 lei noi);
      - valoarea estimata, actualizata, a terenului si a constructiilor, in prezent demolate, ce au fost situate in B, str. S (actuala str. X) nr. X, este de 442.960 lei noi, din care 401.320 lei noi reprezinta valoarea terenului (840 m.p. x 110 Euro/m.p.).
      Valorile mentionate in raportul de expertiza au fost stabilite prin metoda "costului de inlocuire".
      Partile in proces au fost de acord cu concluziile raportului de expertiza.
      In conditiile de mai sus si in temeiul art. 201 Cod. proc. civ. raportul de expertiza va fi retinut in solutionarea cauzei, ca util si concludent.
      La data de 1.09.1997, cand Judecatoria B pronuntase sentinta civ. nr. X, Romania era parte la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a liberatilor fundamentale (Romania a semnat Conventia si Protocolalele aditionale ale acestei Conventii la data de 7 nov. 1993 si le-a ratificat prin Legea nr. 30/1994).
      Articolul 1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale prevede ca:
        "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si principiile generale de drept international.
     Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului pe care il au statele de a pune in vigoare legi pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau altor contributii ori amenzi."
Scopul articolului 1 al Protocolului aditional nr.1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului este apararea proprietatii si, in aplicarea acestui text, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat o interpretare autonoma notiunii de "bun".
In anul 1995 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a explicat ca "notiunea de bunuri din articolul 1 al Protocolului 1 are o semnificatie autonoma si nu se limiteaza numai la proprietatea unor bunuri corporale; anumite alte drepturi si interese care constituie active pot fi considerate «drepturi de proprietate» si deci, «bunuri» in sensul acestei dispozitii". In viziunea Curtii Europene a Drepturilor Omului, notiunea de «bun» inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat care are o valoare economica, iar din acest punct de vedere domeniul de incidenta al prevederilor articolului 1 din Protocolul nr. 1 este, practic, nemarginit.          
           Astfel, in jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca intra sub incidenta articolului 1 la Protocolul aditional nr.1 al Conventiei si "bunurile recunoscute printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila" (a se vedea hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului data in cauza                                    Rafinariile grecesti Stran si Stratis Andreatis impotriva Greciei (hotararea din 9 decembrie 1994), hotarare in care  Curtea a aratat ca imposibilitatea de a obtine executarea unei sentintei arbitrale definitive, prin care statul era obligat la plata unor sume de bani, ca si imposibilitatea revendicarii acestor sume pe cale judecatoreasca, constituie o ingerinta in dreptul la respectarea bunurilor. Curtea a considerat ca sentinta arbitrala constituia un «bun» in sensul Conventiei, avand in vedere ca era definitiva si obligatorie, constituia un titlu executoriu si nu era susceptibila de nici un recurs ordinar sau extraordinar si, conform legii, beneficia de autoritate de lucru judecat.
             Acelasi rationament a fost reluat in cauza Zwirzynski impotriva Poloniei (hotararea din 19 iunie 2001), in cauza Beyeler impotriva Italiei (hotararea din 28 mai 2002), precum si in cauza Jasiuniene impotriva Lituaniei (hotararea din 6 martie 2003).
            Astfel, dreptul recunoscut prin hotararea judecatoreasca, prin care a fost restituit imobilul in cauza, a fost considerat de Curtea Europeana ca fiind un «bun» care beneficiaza de garantia articolului 1 din Protocolul nr.1.
Conform art. 11 alin.1-Xin Constitutia Romaniei:
      "(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
    (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".
     Totodata, articolul 44 alin.1-3 din Constitutia Romaniei prevede ca:
       "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
    (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.
    (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire".
Raportat considerentelor de drept sus invocate, rezulta ca, desi prin sentinta civ. nr. X/1.09.1997 a Judecatoriei B s-a dispus restituirea in natura a imobilului situat in B, str. S nr. X, aceasta hotarare judecatoreasca nu a fost pusa in executare din vina unitatii administrativ-teritoriale municipiul B, care a instrainat imobilul catre o terta persoana fizica.
La data de 7.06.2011 (cand a fost inregistrata la instanta actiunea dedusa acum judecatii) erau in vigoare prevederile art.480 din Codul civil din 1864, conform carora "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege".
In cauza de fata, desi reclamantii erau proprietarii imobilului din B, str. S nr. X, ei nu s-au bucurat si nu au putut dispune de acest imobil, din vina paratei unitatea administrativ-teritoriala municipiul B.
In aceste conditii, devin aplicabile prevederile art. 1073 din Codul civil din 1864, conform carora "Creditorul are dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei si in caz contrar are dreptul la dezdaunare".
Cum obligatia de restituire in natura a imobilului, dispusa prin sentinta civ. nr. X/1.09.1997 a Judecatoriei B, nu a fost indeplinita, reclamantii sunt indreptatiti sa fie despagubiti cu suma ce constituie valoarea imobilului din B, str. S nr. X, valoare care, actualizata, este de 442.960 lei.
In considerarea celor de mai sus, actiunea formulata de reclamanti impotriva paratei unitatea administrativ-teritoriala municipiul B, prin primarul municipiului B, este apreciata ca intemeiata, urmand sa fie admisa in parte, pentru suma de 442.960 lei.
In consecinta, parata unitatea administrativ-teritoriala municipiul B, prin primarul municipiului B, va fi obligata sa plateasca reclamantilor M R, G C D si G D suma de 442.960 lei, reprezentand despagubiri civile pentru nerestituirea in natura a imobilului din B, str. S nr. X, restituire dispusa prin sentinta civ. nr. X/1.09.1997 a Judecatoriei B.
Cu privire la paratul Consiliul Local al mun. B, articolul 21 alin.1-Xin Legea administratiei publice locale nr.215-2001, republicata, prevede ca
         "(1) Unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare. Unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii.
     (2) In justitie, unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean".
         Conform art. 23 alin.1 din aceeasi lege, consiliile  locale, comunale, orasenesti si municipale sunt autoritati deliberative.
Din textele sus invocate, rezulta ca in cauza are calitate procesuala pasiva numai unitatea administrativ-teritoriala municipiul B, nu si Consiliul Local B.
      Ca urmare, se va respinge actiunea formulata de reclamanti impotriva paratului Consiliul Local al mun. B, pentru lipsa calitatii procesuale pasive a acestui parat.
      Reclamantii au efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma totala de 9.789,72 lei (8.541 lei taxa judiciara de timbru; 5 lei timbru judiciar; 1.243,72 lei indemnizatie pentru expertul Anton Costel). La dosar nu a fost depusa chitanta doveditoare a platii onorariului avocatului care i-a reprezentat pe reclamanti in proces, motiv pentru care in cheltuielile de judecata nu va fi inclus onorariul de avocat.
      In temeiul art. 274 alin.1 Cod. proc. civ., parata unitatea administrativ-teritoriala municipiul B va fi obligata sa plateasca reclamantilor cheltuielile de judecata efectuate in proces.
      Actiunea a fost legal timbrata, cu 8.541 lei taxa judiciara de timbru si cu 5 lei timbru judiciar, calculate la valoarea imobilului de 442.960 lei, stabilita prin expertiza.
unicari
8