Pretentii

I N S T A N T A :
     In urma  deliberarii in secret in Camera de Consiliu, conform art. 256 C.pr.civ., a adoptat urmatoarea hotarare:
     I. Procedura de judecata
     A. Cererea de chemare in judecata
     Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul acestei instante la  data de 07.07.2011 sub numar de dosar X/2011 reclamanta S.C. Aquavas S.A., prin reprezentant legal, a solicitat instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa oblige paratul X E la plata sumei de 2484,65 lei reprezentand c/valoare servicii apa-canalizare prestate si neachitate aferente perioadei 07.2008-06.2011,  la plata  sumei de 1138,16 lei reprezentand majorari de intarziere aferente acestei perioade, iar in subsidiar, daune interese moratorii reprezentand dobanda legala, calculata de la data scadentei fiecarei facturi restante pana la plata integrala a debitului, cu  cheltuieli  de  judecata.
     In motivarea in fapt a cererii, reclamanta a aratat ca prin HCLM nr. 179/2007, Consiliul Local B a concesionat serviciile de alimentare cu apa si canalizare din municipiul B operatorului regional S. C. Aquavas S.A., prin contractul de cesiune nr. X/2007 si prin care R.A.G.C.L. a cedat toate drepturile si obligatiile ce decurg din contractele de furnizare/prestare a serviciilor de alimentare cu apa si canalizare incheiate cu utilizatorii persoane fizice si juridice catre operatorul regional. Reclamanta a aratat ca, incepand cu data de 01.01.2008, a prestat  servicii  in domeniul apa-canalizare paratului  X E, insa acesta a inteles sa achite contravaloarea serviciilor apa si canalizare de care a beneficiat doar pentru lunile iunie 2008 si partial iulie 2008. Incepand cu luna iulie 2008 si pana in luna iunie 2011 a prestat paratului servicii in valoare de 2484,65 lei insa acesta  a  refuzat sa le plateasca. Reclamanta a aratat ca, pentru neachitarea facturilor paratului i-au fost calculate majorari de intarziere in cuantum de 1138,16 lei., paratul fiind de drept in intarziere data emiterii facturilor si scadenta acestora fiind mentionate pe fiecare factura in parte emisa pe numele debitorului.
     Prin adresa nr. X/18.02.2011, inmanata acestuia sub semnatura, paratul a fost convocat la conciliere directa in vederea rezolvarii pe cale amiabila a litigiului dintre parti cu privire la plata datoriei si incheierea contractului scris de prestari servicii.
     La data de 01.03.2011 paratul s-a prezentat la sediul societatii la conciliere directa, ocazie cu care s-a incheiat un proces verbal de conciliere, potrivit caruia, societatea i-a solicitat paratului achitarea datoriei si incheierea unui nou contract de prestari servicii, contract tip, iar paratul a sustinuta ca suma datorata solicitata  nu este reala, nu o recunoaste, fiind de acord sa plateasca doar consumul inregistrat de contor, fara pierderi si penalitati de intarziere. In urma intalnirii, s-a ajuns la o intelegere partiala intre societate si parat. Paratul a nesocotit intelegerea partiala consemnata in procesul verbal de conciliere, in sensul ca, la data de 04.03.2011 a inceput sa puna conditii pur potestative, sa faca operatiuni sicanatorii, conditionand achitarea debitului de tot felul de inventii si mecanisme de plata, schimband cu totul termenii intelegerii partiale din 01.03.2011.
     In drept,  au  fost invocate  dispozitiile art. 969, 970,1073, 1079 C.civ., prevederile legii 51/2006, Legea 241/2006, art. 228-229 din Ordinul 88/2007 a presedintelui ANRSC - Regulamentul cadru al serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, art. 228-229 din Regulamentul serviciului de alimentare cu apa si canalizare a Municipiului B, aprobat prin HCLM B nr. 23/2008
     Cererea de chemare in judecata a fost timbrata cu taxa de timbru in cuantum de 301lei, in conformitate cu art.2 alin.1 lit.b din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si timbru judiciar in cuantum de 3 lei, potrivit art.3 alin.2 din O.G.32/1995 privind timbrul judiciar.
     In temeiul art. 242 C.proc. civ. a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
     B. Apararile formulate
     Paratul  X E a  formulat intampinare (fila 90)  prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata
     In fapt, paratul a aratat ca, sustinerile reclamantei nu sunt reale. Nu a refuzat sa achite contravaloarea serviciilor prestate de reclamanta in perioada iulie 2008-iulie 2011. Paratul a aratat ca, a mai existat un proces intre ei, dupa care, din noiembrie 2008 si pana in prezent s-a adresat in mai multe randuri conducerii reclamantei, solicitand sa-i permita sa achite contravaloarea apei ce a fost inregistrata de apometrele montate in apartamentul sau, fara a achita si acele pierderi ce se regasesc in indicele de corectie. A aratat paratul ca, nu este de acord sa plateasca pentru ceea ce nu consuma, de doua ori, o data atunci cand ii este facturat un numar de mc de apa, pierderi ca si consum,  a doua oara, cand acel numar de mc de apa este facturat si la canal. Cu ocazia concilierii, a ajuns cu reclamanta  la un consens in sensul ca sa plateasca doar ceea ce a consumat. Reclamanta in loc sa respecte intelegerea dintre ei, a incasat suma de 350 lei si a repartizat-o in facturi pentru perioada ianuarie-iulie 2008, in aceste gasindu-se si indicele de corectie de 1,5% atat pentru apa, cat si pentru canal.
     Paratul a precizat ca nu este de acord sa plateasca asa numitele pierderi, atat timp cat la subsolul blocului in care locuieste este curat si nu curge apa.. Paratul a contestat modalitatea de calcul efectuata de reclamanta. Paratul a aratat ca facturile depuse la dosar nu corespund adevarului, potrivit calculelor sale, ar datora suma de 2.422,31 lei. A precizat ca, este de acord sa plateasca aceasta suma.
     Intampinarea nu  a fost motivata in drept.
     C. Raspuns la intampinare
     Reclamanta  a depus la dosar raspuns la intampinare (fila 93-102) prin care a solicitat respingerea sustinerilor paratului.
     Probe
     Reclamanta a depus la dosar, in dovedirea cererii de chemare in judecata, inscrisuri (filele 11-82, ) Hotararea nr. 23/29.02.2008 (filele 1+3-104), metodologia privind calculul si repartizarea consumurilor de apa din imobile tip condomii (filele 105-109), indicii de corectie (filele 110), Hotararea nr. 9 al Consiliului de Administratie (filele 119-126), Hotararea nr. 9/2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a serviciului public de alimentare cu apa  si de canalizare, consolidat si amortizat in Judetul Vaslui (filele 127-129), facturi fiscale (filele 130-152), inscrisuri (filele 167-178, 298-231).
     In cauza a fost administrata proba cu inscrisurile depuse la dosar, proba testimoniala cu martorul X -pentru parat-fila 158 si cu martorul X - pentru reclamata (fila 165), declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar la filele indicate.
     In cauza a fost administrata  proba cu expertiza contabila, raportul de expertiza fiind depus la dosar la filele 241-273, iar raspunsul la obiectiuni a fost depus la dosar la filele 290-296.
     A fost efectuata cercetarea la fata locului, procesul verbal intocmit conform art. 216 C.proc. civ. fiind atasat la dosar la fila 164.
     II. Solutia instantei
     Analizand  actele  si  lucrarile  dosarului  instanta  retine  urmatoarele:
     In fapt, la data de 16.09.1999 intre paratul X E si RAGCL a fost incheiat contractul de furnizare de apa potabila nr. 25710/16.09.1999  si contractul de prelevare in reteaua de canalizare a apelor menajere, a apelor industriale uzate, apelor meteorice si epurarea lor (filele 25-27).
     Prin contractul de cesiune a contractelor de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si canalizare nr. X din data de 31.12.2007,  R.A.G.C.L. B a cedat reclamantei S.C. Aquavas S.A. contractele de furnizare/prestare a serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare incheiate de catre R.A.G.C.L. cu utilizatorii, inclusiv cu paratul X E, aspect necontestat de catre parti.
     In perioada iulie 2008- iunie 2011 reclamanta a prestat servicii de furnizare a apei si canalizare la locuinta paratului.
     Ca urmare a prestarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare, reclamanta a emis facturile fiscale atasate la dosar  la filele (filele 130-152) in cuantum total de  2484,65 lei. La calcularea sumei, reclamanta a avut in vedere consumul declarat de catre parat si indicele de corectie, lunar.
     Desi paratul a beneficiat de serviciile reclamantei, aspect necontestat de acesta, nu a inteles sa isi indeplineasca obligatia de plata.
     Pentru neindeplinirea obligatiilor de catre parata, reclamanta a calculat majorari de intarziere aferente facturilor, in cuantum de  1138,16 lei.
     Prin adresa nr. X/18.02.2011 paratul a fost convocat la conciliere directa in vederea rezolvarii amiabile a litigiului dintre parti si incheierea unui nou contract de prestari servicii. La momentul concilierii, paratul a aratat ca, este de acord sa plateasca contravaloarea serviciilor, conform  consumului inregistrat, fara aplicarea indicelui de corectie.
     In drept, in ceea ce priveste legea aplicabila spetei, avand in vedere perioada derularii relatiilor contractuale intre parti, in cauza sunt incidente dispozitiile Codului civil din 1864.
     Potrivit art. 969 Cod civil, conventiile legal incheiate reprezinta legea partilor, neexecutarea acestuia antrenand raspunderea contractuala a partii care nu si-a executat din culpa  obligatiile contractuale.
     In conformitate cu art. 1082 c. civ. debitorul este osindit, de se cuvine, la plata daunelor interese sau pentru neexecutarea obligatiei sau pentru intarzierea executarii, cu toate ca nu este de rea-credinta di parte-i, afara numai daca nu va justifica ca neexecutarea provine din o cauza straina, care nu-i poate fi imputata.
     Art. 1066 C. civ din 1864 prevede ca, clauza penala este aceea prin care o persoana, spre a da asigurare pentru executarea unei obligatii, se leaga a da un lucru in caz de neexecutare din parte-i.
     Raportand dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta in speta, instanta apreciaza intemeiata actiunea numai in parte, pentru urmatoarele considerente:
     1. Cu privire la  debitul principal
     Instanta retine ca actul juridic civil, in general, in speta contractul, are doua intelesuri, primul sens este acela de operatiune juridica (negotium), cel de-al doilea sens este reprezentat de inscrisul constatator al manifestarii de vointa (instrumentum).
     Formarea acordului de vointa necesar incheierii contractului are loc in urma reunirii ofertei cu acceptarea acesteia.
     Acceptarea ofertei poate fi expresa  sau tacita daca rezulta in mod cert din anumite imprejurari, gesturi, atitudini ale acceptantului (paratului).
     Intrucat paratul nu a contestat incheierea contractului, recunoscand ca a beneficiat de serviciile reclamantei, instanta apreciaza  ca, partile au incheiat un contract de prestari servicii (apa, colectare apa ) in sensul de negotium, valabil chiar daca nu a fost  intocmit un inscris (instrumentum), aspect care rezulta din necesitatea facilitarii incheierii actelor juridice comerciale, rapiditatea desfasurarii operatiunilor comerciale.
     Instanta retine ca acceptarea ofertei de a contracta  de catre parat  a fost tacita, aspect rezultat din executarea de catre acesta a contractului.
     Potrivit art. 42 pct. 9 si 10 din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, factura pentru serviciile furnizate/prestate se emite cel mai tarziu pana la data de 15 a lunii urmatoare celei in care prestatia a fost efectuata. Utilizatorii serviciilor de utilitati publice, persoane fizice sau juridice, sunt obligati sa achite facturile reprezentand contravaloarea serviciilor furnizate/prestate in termenul de scadenta de 15 zile lucratoare de la data primirii facturilor; data emiterii se inscrie pe factura. Termenul de scadenta privind plata facturii se ia in calcul incepand cu data primirii facturii.
     Instanta constata ca paratul  recunoaste debitul reprezentand consumul efectiv inregistrat de apometrele montate in apartamentul sau, insa nu este de acord pierderile  ce se regasesc in indicele de corectie lunar.
    Instanta retine ca, potrivit art. 42 alin. 4 din Legea 51/2006, contravaloarea serviciilor de utilitati publice se stabileste in conformitate cu metodologia de calcul aprobata de autoritatea de reglementare competenta, pe baza preturilor/tarifelor si a consumurilor/cantitatilor de utilitati publice furnizate /prestate si se plateste pe baza facturii emisa de operator. Alin 4 stabileste ca, in cazul imobilelor condominiale,  individualizarea consumurilor de utilitati in vederea contractarii si facturarii individuale se realizeaza, in functie de sistemul de distributie adoptat,  in cazul distributiei verticale (cazul paratului) cu ajutorul repartitoarelor de costuri montate pe racordurile aparatelor de consum aferente fiecarui apartament sau spatiu cu alta destinatie.
    Prin Hotararea Consiliului Local nr. 23/29.02.2008 a fost aprobat Regulamentul serviciului de alimentare cu apa si canalizare din municipiul B si anexa 4 la regulament reprezentand Metodologia privind calculul si repartizarea consumurilor de apa din imobile tip condominii (filele 103-109). Acest act administrativ,  stabileste repartizarea consumurilor in cladire cu mai multe apartamente racordate prin instalatiile comune, la sistemul centralizat de distributie, in vederea rationalizarii consumurilor precum si stabilirea unor raporturi echitabile dintre operator si utilizator. Metodologia stabileste procedura de calcul dupa un anumit algoritm. Asadar, in baza metodologiei, consumul inregistrat de contorul de bransament (de scara - componenta a retelei publice de distributie) este repartizat utilizatorilor luand in considerare repartitoarele de costuri (apometrele).
    Avand in vedere caracterul de act administrativ cu caracter normativ al Hotararilor Consiliului Local care produce efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica (potrivit art.49 din Legea 215/2001), cat si faptul ca sedintele Consiliului Local sunt publice, instanta apreciaza ca paratul, prin faptul acceptarii  serviciilor de apa si canalizare, servicii reglementate la nivel local prin acte cu caracter normativ,  s-a suspus reglementarilor obligatorii ale acestora. Asadar, in perioada in care paratul a beneficiat de serviciile reclamantei, respectiv iulie 2008-iunie 2011, acesta avea obligatia sa plateasca  contravaloarea serviciilor de apa si canal prestate de reclamanta conform Metodologiei privind calculul si repartizarea consumurilor de apa din imobile tip condominii, in care sa fie inclus si indicele de corectie.
    In ceea ce priveste  criticile privind modalitatea de calcul si individualizare a consumurilor, avand in vedere expertiza efectuata in cauza  cat si   dispozitiile metodologiei privind calculul si repartizarea consumurilor de apa din imobile tip condominii (filele 103-109), instanta apreciaza ca,  nu sunt intemeiate.
    Imprejurarea ca indicii de corectie lunari, luati in calcul au valori mari nu poate fi imputata reclamantei, acesta avand dreptul sa-si recupereze cantitatea de apa livrata si inregistrata la contorul de bransament. Prin cercetarea la fata locului, s-a constat ca, la subsolul scarii B al blocului X din str. X, Xs- a constat ca exista pierderi continue de  aproximativ 3  litri de apa   5 minte ( fila 164) ceea ce inseamna circa 36 litri la ora, cantitate mare care poate determina ridicarea valorii indicelui de corectie lunar. Din procesul verbal de constatare din 16.09.2011 coroborat cu declaratii martorilor in cauza (fila 158, respectiv fila165) rezulta ca, la  data de 16.09.2011, dupa ce a fost schimbata instalatia de la subsol, la blocul paratului, a fost efectuat un control de un echipaj din cadrul reclamantei, in urma caruia, s-a constat ca, coloana de apa de la subsol era prevazuta cu un manson, pe langa care curgea apa. Din acest fapt, instanta prezuma ca, pierderile din perioada 2008 si pana la momentul schimbarii instalatiei erau mult mai mari. Instanta retine ca, administrarea  conductelor proprietatea comuna fortata si perpetua a locatarilor revine Asociatilor de proprietari, astfel ca, imprejurarea ca la subsolul blocului paratului exista pierderi de apa nu poate fi imputata reclamantei.
    Din declaratia martorului C V (fila 165) rezulta ca, in timpul controlului, intentionand sa efectueze verificari in apartamentele locatarilor blocului nr. X, Sc. B, noua locatari nu au deschis. De asemenea, din notele explicative depuse la dosar filele 170, respectiv 176, - necontestate de parat, rezulta ca, in urma controlului efectuat de reclamanta, locatarii nu si-au declarat indicii propriilor apometre. 
    Instanta apreciaza ca, imprejurarile constatate sunt de natura sa  determine o diferenta semnificativa  intre valoarea volumului de apa furnizat de reclamanta si inregistrat la contorul de bransament si volumul inregistrat la repartitoarele de costuri al locatarilor, diferenta pe care locatarii au obligatia sa o suporte, conform metodologiei privind calculul si repartizarea consumurilor de apa din imobile tip condominii.
    De asemenea, critica cu privire la faptul ca se factureaza aceeasi cantitate acelasi volum de apa si la canalizare si la canal, nu este intemeiata, in raport de  metodologia privind calculul si repartizarea consumurilor de apa din imobile tip condominii aprobat de Hotararea Consiliului Local B 23/2008.
    Instanta mai retine ca Hotararea Consiliului Local B 23/2008 este obligatorie, conform art. 12 alin. 2 din Legea 241/2006, astfel ca, criticile aduse modalitatii de  calcul si individualizare a consumurilor de apa si canalizare, precum si alte aspecte prevazute de aceasta hotarare, nu pot fi analizate in cadrul acestei cauze,  ci in cadrul unei actiuni in contencios administrativ.
    Pe de alta parte, furnizarea serviciilor de apa si canalizare fara ca beneficiarul serviciului sa fie in masura sa poata sa aprecieze modul de calcul al consumului, repartizarea acestuia pe consumator, fara un contract scris si neintocmirea unui document care sa cuprinda indicii de corectie (procese verbale), nu-l absolva pe parat de indeplinirea obligatiei de plata a serviciilor de care a beneficiat conform actelor normative locale obligatorii, ci atrage raspunderea contraventionala a furnizorului pentru neinformarea sau informarea defectuoasa a consumatorului, aspect care excede cadrului procesual din prezenta cauza. 
     Prin urmare, apreciind ca reclamanta a facut dovada creantei solicitate reprezentand contravaloarea serviciilor de apa /canalizare in perioada iunie 2008-iulie 2011, avand in vedere concluziile raportului de expertiza care stabileste ca, debitul datorat de catre parat pentru perioada 01.07.2008-31.08.2011 cu aplicarea indicilor de corectie este de  2586,03 lei (Capitolul 3 -Concluzii pct. 5-fila 255), respectand principiul disponibilitatii, instanta apreciaza ca pentru perioada iulie 2008-iunie 2011 paratul datoreaza suma de 2483,37 lei ( 1597,23 minus lunile iulie 2011, august 2011, conform anexei 3 a raportului de expertiza-fila 264).
     In  conformitate cu art.1082 C.civ. potrivit caruia creditorul are dreptul de a dobandi indeplinirea exacta a obligatiei, si in caz contrar are dreptul la dezdaunare, luand in considerare si art. 969 C.civ.,  instanta urmeaza a admite in parte cererea de obligare la plata a paratului, astfel cum a fost formulata de reclamanta, urmand a obliga paratul la plata catre reclamanta a sumei de 2483,37 lei  reprezentand servicii prestate in perioada  iulie 2008 - iunie  2011.
     2. Asupra  majorarilor de intarziere
     Instanta apreciaza acest capat de cerere neintemeiat pentru motivele care vor fi expuse in continuare.
      Potrivit art.42 alin.10 din Legea 51/2006, neachitarea facturii de catre utilizator in termen de 30 de zile de la data scadentei atrage penalitati de intarziere stabilite conform reglementarilor legale in vigoare, incepand cu prima zi dupa data scadentei si, acestea fiind egale cu nivelul dobanzii datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare.
     Instanta are in vedere ca, majorarile de intarziere au caracterul unei clauze penale, care reprezinta o sanctiune contractuala prestabilita, fiind rezultatul exclusiv al manifestarii de vointa al ambelor parti.
     Clauza penala este o conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau.
     Analizand inscrisurile depuse la dosar, instanta constata ca, partile nu incheiat un contract, in sens de negotium si  instrumentum, nu s-au prevazut o clauza penala prin care  partile sa fi stabilit anticipat cuantumul prejudiciului suferit, in caz de neexecutare  a obligatiilor asumate sau in caz de intarziere la executare  a acestora. Acest aspect rezulta din faptul ca paratul contesta majorarile de intarziere calculate de catre reclamanta, nu a fost de acord cu plata acestora.
     Instanta retine ca, desi legea prevede in mod expres plata majorarilor de intarziere  in cazul nerespectarii obligatiei de plata de catre utilizatorul serviciului, acest aspect nu schimba caracterul contractual al clauzei penale.
     Cum potrivit art. 1066-1069 C.civ, clauza penala nu se subintelege, ci trebuie mentionata expres in contract si cuantificata, avand in vedere ca,  partile nu au incheiat un contract in care sa fie stipulata o clauza penala,  indeplinirea cu intarziere a obligatiei asumate prin contract de catre parat sau neindeplinirea obligatiei  nu da dreptul reclamantei la  perceperea de majorari, intrucat acestea nu au fost hotarate anticipat impreuna cu cealalta parte.
     Faptul ca in contractele incheiate cu RAGCL a fost stipulat o clauza penala, contracte care au fost preluate de reclamanta, nu da dreptul acesteia din urma sa perceapa majorari de intarziere in conditiile in care cuantumul acesteia a fost modificat, iar modificarea cuantumului clauzei penale trebuie hotarata impreuna cu cealalta parte.
     Prin urmare, instanta urmeaza a respinge capatul de cerere privind penalitatile de intarziere, apreciind ca este neintemeiat.
     3.In ceea ce priveste cererea privind dobanda legala, subsidiara, instanta apreciaza intemeiata aceasta cerere.
     Instanta are in vedere ca, natura juridica a daunelor interese moratorii legale este diferita de natura juridica a clauzei penale,  intrucat legea prezuma in mod absolut prejudiciul invocat reprezentand dobanda legala in cazul in care o parte nu-si incaseaza creanta la scadenta, prejudiciu care este dat de lipsa de folosinta a sumei de bani reprezentand creanta.
     Intrucat creanta reclamantei este certa, lichida si exigibila, instanta apreciaza ca, paratul datoreaza dobanda legala aferenta debitului solicitat, de la data scadentei fiecarei facturi si pana la plata integrala  a debitului.
  4. Asupra cheltuielilor de judecata
     La solutionarea acestui capat de cerere, instanta are in vedere art. 274 C.proc. civ. care prevad ca, partea care cade in pretentii va fi obligata la cerere, sa plateasca cheltuieli de judecata.
     De asemenea, art. 276 C.proc. civ. prevede: cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor.
     Reclamanta a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 301 lei reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar in valoare de 3 lei, iar paratul a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 1220 lei onorariu expert si 600 lei onorariu de avocat.
     La solutionarea acestui capat de cerere instanta va avea in vedere ca  temeiul acordarii cheltuielilor de judecata este reprezentat de culpa procesuala a partilor.
     Analizand natura cheltuielilor de judecata efectuate de parat, instanta constata ca,  aceste au fost determinate de conduita procesuala a acestuia care a generat un cuantum ridicat al acestora prin propunerea de obiective  la expertiza contabila, care desi au fost pertinente avand in vedere obiectul actiunii, nu au fost retinute de instanta.
     Asadar, avand in vedere ca, actiunea  a fost admisa numai in parte, fiecare dintre parti a cazut in pretentii, avand in vedere culpa procesuala a fiecarei parti, instanta va compensa cheltuielile de judecata efectuate de reclamanta cu cheltuielile de judecata efectuate de parat, astfel incat, partile nu isi vor datora una alteia cheltuieli de judecata ramase dupa compensare.
7