DACA TITLUL STATULUI NU ESTE VALABIL, DREPTUL DE PROPRIETATE APARTINE FOSTULUI PROPRIETAR NELEGAL DEPOSEDAT

16. DACA TITLUL STATULUI NU ESTE VALABIL, DREPTUL DE PROPRIETATE APARTINE FOSTULUI PROPRIETAR NELEGAL DEPOSEDAT

In considerentele deciziei nr. 33/9 iunie 2008 data in interesul legii de Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a statuat in sensul ca nu se poate aprecia ca existenta Legii nr. 10/2001 exclude, in toate situatiile, posibilitatea de a se recurge la actiunea in revendicare, caci este posibil ca reclamantul intr-o atare actiune sa se poata prevala la randul sau de un bun in sensul art. 1 din Primul Protocol aditional si trebuie sa i se asigure accesul la justitie.

Trecerea in proprietatea statului, in temeiul Legii nr.59/1974, s-a realizat cu incalcarea prevederilor legale mai sus mentionate, fara plata unei juste despagubiri, conferind astfel, caracter abuziv acestei masuri, astfel ca titlul statului nu poate fi considerat valabil.
Prin urmare, intrucat preluarea imobilelor de catre stat s-a realizat cu incalcarea  Declaratia Universala a Drepturilor Omului, a dispozitiile Codului civil, dreptul de proprietate al persoanei de la care s-a preluat bunul nu a fost legal desfiintat, astfel ca statul nu a putut devenit proprietar.
Judecatoria Bistrita - sectia civila, Sentinta civila nr.10477/2013, pronuntata in dosarul nr. 156/190/2010

Prin actiunea civila inregistrata la aceasta instanta sub numarul de mai sus, reclamantul S.M.  a chemat in judecata pe paratii B.F. , si COMUNA L. PRIN PRIMAR, solicitand instantei ca, prin sentinta ce o va pronunta, sa constate ca masa succesorala ramasa dupa defuncta S.M. , nascuta G. , decedata la 23.09.2009, se compune din cota de l/2 parti din imobilele constructii si teren, situate in localitatea L. , str. P, nr. 211, judetul B-N si inscrise in c.f. 942, L. , nr. top. 468, 469, 470 si 471 si ii revine reclamantului in cota de 1/l parti potrivit certificatului de calitate de mostenitor, nr. 12/07.12.2009 eliberat de Biroul Notarilor Publici Asociati "B. "; sa dispuna iesirea din indiviziune si intabularea pe numele reclamantului; sa oblige pe parati sa-i recunoasca dreptul de proprietate si sa-i lase linistita posesia si folosinta acestora; cu cheltuieli de judecata in caz de opozitie.
In motivare arata ca, potrivit mentiunilor de sub B 17-18 din C.F. 942 L. , imobilele casa de locuit cu teren aferent de sub A + 35, cu nr. top. 468 -471 au devenit prin cumparare proprietatea parintilor reclamantului, SI si M, n. G. .
Urmare a decesului tatalui reclamantului, SI, potrivit mentiunilor de sub B-20, cota de 1/2 parti din imobilele ce au revenit numitei CM, n. S, care la randul sau si-a instrainat cota de proprietate care in ultima instanta, potrivit mentiunilor de sub B + 28 a revenit paratului B.F. .
Cealalta cota de 1/2 parti este in continuare proprietatea mamei reclamantului, iar potrivit certificatului de calitate de mostenitor nr. 12/07.12.2009 unicul mostenitor al defunctei este reclamantul.
Deoarece paratul B.F.  ocupa si portiunea din imobil proprietatea reclamantului solicita ca acesta sa fie obligat sa lase linistita posesia si folosinta acestuia.
In drept, invoca disp.art. 480 Cod Civil, ale art. 650 si urmatoarele Cod Civil, ale art. 728 Cod Civil si ale Legii nr. 7/1996, privind publicitatea imobiliara.
In probatiune s-au anexat inscrisuri (f. 5-10) si a solicitat efectuarea expertizei tehnice.
Legal citat, paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii   formulate de reclamant ca neintemeiata.
In motivare arata ca defuncta S.M. , nascuta G. , decedata la 23.09.2009, a instrainat, in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat  de  notariatul  de  stat  al jud.   B.N.  sub  nr. 3187/1978, deciziei nr. 45/1978 a consiliului popular al com. L. , cota de 1/2 din imobilele constructii si teren, situate in Loc. L.  str. P, nr. 211, jud. B.N. si inscrise in CF 942, L. , nr. top. 468, 469, 470 si 471 in favoarea lui BT si sotia BD.
De asemenea defuncta S.M. , a solicitat intocmirea formelor legale si trecerea in proprietatea statului a bunurilor imobile ce le detinea, cerere solutionata in acest sens prin Decizia nr. 425/02.10.1978.
Ulterior, potrivit contractului de vanzare-cumparare nr. 548/1998 numita BD a dobandit prin dreptul de proprietate, cu titlu de cumparare, in cota de 1/2 din imobilele constructii si teren, situate in Loc. L.  str. P, nr. 211, jud. B.N. si inscrise in CF 942, L. , nr. top. 468, 469, 470 si 471, de la instrainatorul S.R. prin Com. L.  prin Primar.
 Mai arata ca in baza certificatului de mostenitor nr. 85/1997 dat de Biroul Notarului Public GAV, s-a intabulat dreptul de proprietate cu titlu de mostenire in favoarea lui BD cu privire la cota de 1/2 din imobilele constructii si teren, situate in Loc. L.  str. P, nr. 211, jud. BN si inscrise in CF 942, L. , nr. top. 468, 469, 470 si 471 iar apoi in baza contractului de donatie autentif. de BNP DM cu incheierea nr. 3431/2001, asupra aceleiasi cote, de 1/2 din imobilele constructii si teren, situate in Loc. L.  str. P, nr. 211, jud. B.N. si inscrise in CF 942, L. , nr. top. 468, 469, 470 si 471, se intabuleaza dreptul de proprietate cu titlu de donatie, in favoarea paratului.
Astfel cota de 1/2 din imobilele constructii si teren, situate in Loc. L.  str. P, nr. 211, jud. B.N. si inscrise in CF 942, L. , nr. top. 468, 469, 470 si 471, ce face obiectul actiunii reclamantului, a fost instrainata de defuncta S.M.  si trecuta in proprietatea statului in baza legii nr. 57/1968 iar apoi a fost dobandita cu titlu de cumparare de BD in baza contractului 548/1998 anexat prezentei. Asadar, la momentul deschiderii succesiunii bunul obiect al prezentei actiuni nu se mai afla in patrimoniul defunctei deci nu facea parte din masa succesorala si nu putea fi mostenit de reclamant.
Mai arata ca imobilul obiect al actiunii reclamantului se afla intr-o zona supusa regimului cooperatist iar acesta nu a formulat pana in prezent nici o cerere de retrocedare imobiliara in temeiul vreunei legi cu aplicabilitate in acest domeniu, actiunile de drept comun fiind inadmisibile fata de prevederile speciale de retrocedare. Oricum reclamantul avand cetatenie germana nu putea cere decat despagubiri de la S.R. si nicidecum retrocedarea imobiliara in natura si reconstituirea dreptului de proprietate.
Fata de cele expuse, apreciaza ca pretentiile reclamantului raportat la obiectul actiunii civile sunt neintemeiate si solicita a fi respinse ca atare.
In drept invoca prev. art. 115 si urm. Cod pr. civ..
In probatiune s-au anexat inscrisuri (f. 23-26).
In data de 18.02.2010, numita BD a formulat cerere de interventie in interes propriu, prin care a solicitat instantei, in contradictoriu cu reclamantul S.M.  admiterea in principiu a cererii de interventie in interes propriu astfel cum a fost formulata si in consecinta, respingerea ca neintemeiata a actiunii civile formulata de reclamantul S.M. ; constatarea valabilitatii contractului de vanzare-cumparare nr. 548/1998 prin care intervenienta a dobandit dreptul de proprietate, cu titlu de cumparare, in cota de 1/2 din imobilele constructii si teren, situate in Loc. L.  str. P, nr. 211, jud. B.N. si inscrise in CF 942, L. , nr. top. 468, 469, 470 si 471 si sa pronunte o hotarare care sa tina loc de act autentic de vanzare-cumparare cu privire la aceasta; sa dispuna intabularea pe numele intervenientei.
In motivare arata ca defuncta S.M.  a solicitat prin cererea nr. 7710/1978 intocmirea formelor legale de trecere in proprietatea statului a bunurilor imobile ce le detine, avand cerere definitive de plecare din tara. Solicitarea a for solutionata prin decizia nr. 425/02.10.1978 , in cadrul careia se stabileste trecerea in proprietatea statului a cotei de 1/2 din imobilele constructii si teren, situate in Loc. L.  str. Principala, nr. 211, jud. B.N. si inscrise in CF 942, L. , nr. top. 468, 469, 470 si 471.
Potrivit contractului de vanzare-cumparare nr. 548/ 1998 intervenienta a dobandit cu titlu de cumparare, de la S.R. prin Primaria Comunei L.  , aceeasi cota de 1/2 din imobilele constructii si teren, situate in Loc. L.  str. P, nr. 211, jud. B.N. si inscrise in CF 942, L. , nr. top. 468, 469, 470 si 471 in schimbul pretului de 8.633.563 lei, pret achitat integral.
Mai arata ca imobilul obiect al actiunii reclamantului se afla intr-o zona supusa regimului cooperatist iar acesta nu a formulat pana in prezent nici o cerere de retrocedare imobiliara in temeiul vreunei legi cu aplicabilitate in acest domeniu, actiunile de drept comun fiind inadmisibile fata de prevederile speciale de retrocedare. Oricum reclamantul, avand cetatenie germana nu putea cere decat despagubiri de la S.R. si nicidecum retrocedarea imobiliara in natura si reconstituirea dreptului de proprietate.
Fata de cele mai sus aratate, apreciaza ca pretentiile reclamantului sunt neintemeiate, la momentul deschiderii succesiunii defuncta neavand in patrimoniu cota de 1/2 din imobilele constructii si teren, situate in Loc. L.  str. P, nr. 211, jud. B.N. si inscrise in CF 942, L. , nr. top. 468, 469, 470 si 471 si deci reclamantul nu putea sa mosteneasca un bun ce nu facea parte din masa succesorala.
In drept invoca prev. art. 49 si urm. Cod pr. Civ. 969,971, 1073,1077, 1294,1925 Cod. Civ.
In probatiune s-au anexat inscrisuri (f. 28-31).
In data de 06.04.2010, reclamantul a depus la dosar precizare de actiune prin care a solicitat admiterea in principiu a cererii de interventie si respingerea ei pe fond; respingerea apararilor formulate prin intampinare si constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare nr. 548/1998, incheiat intre Primaria L.  si BD, cu privire la cota de proprietate de l/2 parti din imobilele inscrise in c.f. 942 L. ; mentinandu-si celelalte capete de cerere din actiunea introductiva.
Reclamantul considera ca cererea de interventie este neintemeiata deoarece ambele acte invocate de intervenienta sunt lovite de nulitate absoluta. In primul rand, decizia nr. 425/1978, este un act fictiv deoarece nu i-a fost niciodata comunicata nici decizia si nici pretinsa cerere nr. 7710/1978, in baza careia se pretinde emiterea deciziei. Si in cazul in care ar exista o asemenea cerere ea a fost data prin vicierea consimtamantului, astfel ca este lovita de nulitate.
Toate legile invocate in acea decizie si in special Decretul nr. 223/1974 au fost abrogate, iar imobilele preluate in baza acestor temeiuri legale s-a considerat ca sunt abuziv preluate si retrocedate fostilor proprietari.
In ceea ce priveste contractul de vanzare-cumparare arata ca el apare incheiat intre Primaria L.  care este o entitate fara personalitate juridica si care face ca actul incheiat sa fie lovit de nulitate.
Pe de alta parte, bunul obiect al antecontractului de vanzare-cumparare nu era proprietatea promitentului vanzator, astfel ca si din acest punct de vedere contractul in cauza este lovit de nulitate.
Intrucat apararile paratului se intemeiaza pe sustinerile intervenientei, solicita instantei sa le respinga si pe acestea ca nefondate.
In drept, invoca disp. art. 115 si 132 din Codul de Procedura Civila si ale art. 948 pct. 1, 2 si 4 Cod Civil.
In data de 07.02.2013, reclamantul a formulat extindere de actiune prin care a chemat in judecata pe numitul DV, in calitate de posesor faptic al unei portiuni din terenul in litigiu si pentru ca hotararea ce se va pronunta sa-i fie opozabila si acestuia.
In motivare arata ca prin raportul de expertiza intocmit in cauza de expertul PV s-a constatat ca o portiune din terenul obiect al procesului este folosita de numitul DV, care locuieste in imediata vecinatate a terenului in cauza.
In drept, invoca disp. art. 132 Cod Procedura Civila.
In data de 11.12.2013, reclamantul a depus la dosarul cauzei Precizari, prin care arata ca renunta la capatul de cerere din actiunea introductiva privitor la iesirea din indiviziune, urmand a se dispune intabularea in cota ideala de cate 1/2 parti din constructii si teren aferent potrivit propunerilor facute de expert.
In data de 13.06.2013, instanta a dispus citarea in cauza a paratei S.A in calitate de mostenitoare a paratului decedat DV.
Desi au fost legal citate, paratele Comuna L.  Prin Primar si SA nu au depus Intampinare.
Analizand actele si lucrarile dosarului, judecatoria a statuat ca imobilele terenuri si constructii ce fac obiectul prezentului dosar sunt situate in intravilanul comunei L. , str. P, nr. 211, se identifica in CF 942 L.  cu nr. top. 468, 469, 470, 471, cu proprietari vechi de sub B+17 - SI si sotia sub B+18 S.M. , nascuta G. .
Conform inscrierii de la B 22-24, la 13 septembrie 1978, in baza certificatului de mostenitor nr. 14/1976 al Notariatului de Stat al judetului B.N., asupra imobilului de sub nr. top. 468, 469, 470, 471 se noteaza dreptul de proprietate al sotilor SI si M, nascuta G. , in cota de cate 1/2 parti fiecare, iar asupra cotei de 1/2 parti din constructii si terenul aferent constructiilor, proprietatea lui SI, se intabuleaza dreptul de proprietate cu titlul de mostenire in favoarea lui CM, nascuta S, asupra diferentei de teren ce intra in masa succesorala, se intabuleaza dreptul de proprietate cu titlul de comasare, in favoarea CAP L. .
In anul 1978, prin contractul nr.3187/1978 si a Deciziei nr.45/1978 a Consiliului Popular al Comunei L. , CM vinde numitilor BT si BD cota de 1/2 parti din constructiile de sub nr. top 468, 469, 470, 471, iar cota de 1/2 parti  din terenul aferent constructiilor se intabuleaza dreptul de proprietate, in temeiul Legii nr. 58/1974, in favoarea S.R..
In baza contractului de vanzare-cumparare nr. 548/1998, BD cumpara in conditiile Legii nr.112/1995 si cealalta cota de 1/2 parti din constructie, astfel ca devine proprietara asupra intregii constructii.
Este de precizat ca, prin Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judetului Bistrita Nasaud s-a stabilit, motivat de cererea de plecare definitiva din tara a lui S.M. , valoarea despagubirilor pentru cota de 1/2 parti din imobilul constructie, proprietatea sa, inscris in CF 942 nr. top 468, 469, 470, 471, in suma de 7952 lei, plata care urma sa se efectueze prin Administratia financiara a judetului, pana la data de 15.10.1978.
Terenul aferent constructiilor a trecut in proprietatea S.R., fara plata, potrivit prevederilor art.13 din Legea nr. 59/1974. Din registrul de evidenta a despagubirilor imobilelor trecute in proprietatea statului (fila 47 din dosar) rezulta ca numitei S.M.  i s-au achitat despagubirile in data de 17 octombrie 1978.  Este de mentionat ca la  dosarul cauzei nu exista nici o dovada a platii de despagubiri compensatoare cotei de 1/2 parti cu privire la terenul preluat de stat in baza art. 13 din Legea nr. 59/1974, astfel incat preluarea unui bun fara justa despagubire a avut un caracter abuziv
Reclamantul S.M. , conform certificatului de mostenitor eliberat de Biroul Notarilor Publici Asociati B. , nr. 12/07.2009, este fiul numitei S.M. , nascuta G..
Conform art. 659 Cod civil, succesiunile sunt deferite descendentilor defunctului, ascendentilor si rudelor sale colaterale. In principiu, legea cheama la mostenire rudele apropiate ale defunctului, indiferent daca legatura de rudenie rezulta din casatorie sau din afara casatoriei. Ordinea de preferinta in care rudele defunctului sunt chemate de lege la mostenire este stabilita prin cele patru clase de mostenitori. Clasa I de mostenitori, care este clasa descendentilor in linie dreapta, asa cum este in speta, este alcatuita din copiii defunctului, indiferent daca sunt din casatorie sau din afara ei, au preferinta la mostenire, inlaturand pe toti ceilalti mostenitori din clasele urmatoare. In clasa descendentilor, respectiv a copiilor defunctului, regula este aceea a impartirii mostenirii pe capete, adica in functie de numarul de descendenti mostenitori.
In speta de fata, reclamantul este singurul mostenitor acceptant al mostenirii defunctei S.M. , decedata la data de 23.09.2000.
Prin decizia nr. 33/9 iunie 2008 data in interesul legii de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in privinta admisibilitatii actiunilor intemeiate pe dreptul comun avand ca obiect revendicarea imobilelor preluate abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, formulate dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001, s-a statuat urmatoarele: "Concursul dintre legea speciala si legea generala se rezolva in favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar daca acesta nu este prevazut expres in legea speciala. In cazul in care sunt sesizate neconcordante intre legea speciala, respectiv Legea nr. 10/2001, si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, aceasta din urma are prioritate. Aceasta prioritate poate fi data in cadrul unei actiuni in revendicare, intemeiata pe dreptul comun, in masura in care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitatii raporturilor juridice".
In considerentele acestei decizii s-a statuat in sensul ca nu se poate aprecia ca existenta Legii nr. 10/2001 exclude, in toate situatiile, posibilitatea de a se recurge la actiunea in revendicare, caci este posibil ca reclamantul intr-o atare actiune sa se poata prevala la randul sau de un bun in sensul art. 1 din Primul Protocol aditional si trebuie sa i se asigure accesul la justitie.
Este insa necesar a se analiza, in functie de circumstantele concrete ale cauzei, in ce masura legea interna intra in conflict cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului si daca admiterea actiunii in revendicare nu ar aduce atingere unui alt drept de proprietate, de asemenea ocrotit, ori securitatii raporturilor juridice.
Cu alte cuvinte, s-a subliniat ca atunci cand exista neconcordante intre legea interna si Conventie, trebuie sa se verifice pe fond daca si paratul in actiunea in revendicare nu are, la randul sau, un bun in sensul Conventiei - o hotarare judecatoreasca anterioara prin care i s-a recunoscut dreptul de a pastra imobilul; o speranta legitima in acelasi sens, dedusa din dispozitiile legii speciale, unita cu o jurisprudenta constanta pe acest aspect.
Aplicarea altor dispozitii legale decat cele ale legii speciale, atunci cand acestea din urma sunt contrare Conventiei europene, trebuie sa se faca fara a se aduce atingere drepturilor aparate de Conventie apartinand altor persoane.
Din cuprinsul colii de carte funciara nr. 942 nr. top 468, 469, 470, 471 rezulta ca terenul in cota de 1/2 apartinut mamei reclamantului, respectiv SM.
Dreptul de proprietate asupra acestei cote de teren a fost preluat la stat in baza art. 13 alin. 3 din Legea 59/1974.
Nu exista la dosarul cauzei nici o dovada a platii de despagubiri corespunzatoare valorii bunului in favoarea proprietarilor tabulari de la care s-a preluat imobilul, astfel incat preluarea unui bun fara justa despagubire a avut un caracter abuziv.
Constitutia din 1965, prin art. 36, reglementa faptul ca dreptul de proprietate personala este ocrotit de lege, astfel ca se  recunostea si garanta proprietatea particulara.
Prin Legea nr. 59/1974 privind fondul funciar se statua ca terenurile de orice fel apartinand persoanelor care, avand domiciliul in Republica Socialista Romania, parasesc definitiv tara, trec fara plata in proprietatea statului. Prevederile se aplicau si in cazul terenurilor proprietatea persoanelor care au parasit definitiv Republica Socialista Romania inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi, precum si in cazul terenurilor mostenite de persoanele care nu au domiciliul in Republica Socialista Romania.
Dispozitiile acestei legii incalcau Declaratia Universala a Drepturilor Omului din decembrie 1948, care, la art. 17 alin. (1) si alin. (2), prevedea ca orice persoana are dreptul de proprietate, atat singur, cat si in asociere cu altii si ca nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa.
Potrivit prevederilor art. 480 si 481 Cod civil, rezulta ca proprietatea este dreptul unei persoane de a se folosi de un bun, de a-i culege fructele si de a dispune de el,si ca nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, cu exceptia cazurilor de expropriere pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire.
In ierarhia actelor normative, Codul civil reprezinta o lege organica, ce contine principii care nu pot fi incalcate prin acte normative inferioare ei.
Trecerea in proprietatea statului, in temeiul Legea nr. 59/1974, s-a realizat cu incalcarea prevederilor legale mai sus mentionate, fara plata unei juste despagubiri, conferind astfel caracter abuziv acestei masuri, astfel ca titlul statului nu poate fi considerat valabil.
Prin urmare, intrucat preluarea imobilelor de catre stat s-a realizat cu incalcarea  Declaratia Universala a Drepturilor Omului, a dispozitiile Codului civil, dreptul de proprietate al persoanei de la care s-a preluat bunul nu a fost legal desfiintat, astfel ca statul nu a putut devenit proprietar.
In aceste conditii, in care titlul statului nu este valabil, dreptul de proprietate apartine de drept fostului proprietar nelegal deposedat.
Ca atare, reclamantul are un bun in sensul art. 1 al Protocolului nr. 1 aditional la Conventia europeana.
Raportat la cele ce preced, s-a apreciat ca masa succesorala a defunctei SM, nascuta G. , decedata la data de 23.09.2000, se compune numai din cota de 1/2 parti din imobilul teren inscris in CF 942 L.  nr. top 468, 469, 470, 471, cota de 1/2 din imobilul casa nefiind in patrimoniul defunctei la data decesului, aceasta primind suma de 7952 lei cu titlu de despagubiri de la S.R., nedemonstrandu-se ca a fost preluat in mod abuziv.
La termenul din data de 12.12.2013, reclamantul si-a precizat actiunea, in sensul ca renunta la petitul de iesire din indiviziune cu privire la imobilele constructii, astfel ca, in temeiul art. 246 din Codul de procedura civila de la 1864, s-a luat act de aceasta manifestare de vointa si, in temeiul art. 22 si urmatoarele din Legea nr. 7/1996 republicata, s-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra cotei de 1/2 din terenul inscris in CF 942 L.  nr. top 468, 469, 470, 471 pe numele reclamantului, cu titlul de mostenire, conform raportului de expertiza intocmit in cauza de expertul PV, a fost obligata parata Comuna L. , prin primar, sa recunoasca dreptul de proprietate al reclamantului, sa lase linistita posesie si folosinta a imobilului teren si s-au respins celelalte petite ale actiunii, si petitul de revendicare fata de paratul B.F. , ca  neintemeiate.
Cu privire la cererea de interventie  formulata de intervenienta BD, prin contractul de vanzare-cumparare aflat la fila 24 din dosar, aceasta a devenit proprietar asupra apartamentului situat la nr. administrativ 211 L. , achizitionat la pretul de 8.633.563 lei, reprezentand cota de 1/2 din valoarea totala a imobilului constructie inscris in CF.
Prin acest contract s-a prevazut ca cumparatorul dobandeste dreptul de proprietate asupra terenului de sub constructie, art. 33 din HG nr. 20/1996.   
Analizand textele legale cuprinse in Legea 112/1995 in vigoare la data incheierii contractelor rezulta ca art. 9 din Legea 112/1995 face referire la vanzarea apartamentelor fara a mentiona modalitatea de dobandire a terenurilor aferente.
Potrivit art. 37 din Normele metodologice de aplicare a Legii 112/1995, dreptul de proprietate asupra terenului aferent se dobandeste cu respectarea art. 26 alin. 3 din Legea 112/1995, in sensul ca suprafetele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22.12.1989 in posesia acestora si care depasesc suprafata aferenta constructiilor, raman in proprietatea statului.
Vechea reglementare din Normele metodologice de aplicare a Legii 112/1995 prevedea ca dreptul de proprietate asupra terenului de sub constructii se dobandeste in conditiile art. 35 alin. 2 din Legea 18/1991, adica prin ordin al prefectului.
Din interpretarea sistematica a acestor texte de lege, reiese ca dreptul de proprietate ce poarta asupra terenului aferent constructiilor, care nu se restituie fostilor proprietari in natura, se dobandeste de catre chiriasii titulari de contracte de inchiriere in urma vanzarii, ca si constructia, cu plata integrala sau in rate a pretului.
Prin urmare, la fel cum vocatia la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent constructiei cumparate in temeiul Legii 112/1995 s-a nascut din aceeasi lege, si modalitatea de dobandire este identica cu cea a constructiei - in urma vanzarii-cumpararii (concluzie, de altfel, majoritar confirmata de doctrina si practica jurisprudentiala in materie), cu plata integrala sau in rate a pretului, astfel ca modalitatea de dobandire a terenului este prin vanzare, iar nu prin atribuire cu titlu gratuit.
In ceea ce priveste notiunea de "teren aferent", conform doctrinei si practicii judiciare, se intelege doar terenul de sub constructie si cel strict destinat unei normale exploatari a acestuia. Din  contractul incheiat nu rezulta pretul de vanzare al terenului pretins dobandit de intervenienta.
Ca orice contract, pentru a produce efecte juridice, si contractul de vanzare - cumparare trebuie sa intruneasca conditii generale de validitate: sa existe un consimtamant valabil exprimat, partile sa aiba capacitatea de a contracta, acordul sa priveasca elementele esentiale ale contractului, lucrul vandut si pretul, cauza contractului sa existe, sa fie licita si morala.
Cu privire la lucrul vandut si pret, contractul de vanzare - cumparare este considerat de lege (art. 1295 alin. 1 Cod civil) ca fiind valabil incheiat de indata ce se realizeaza acordul de vointa asupra lucrului vandut si asupra pretului acesteia.
Pentru calificarea contractului incheiat drept contract de vanzare - cumparare si pentru valabilitatea contractului, pretul bunului trebuie exprimat in bani. Pretul fiind obiectul contractului, prestatiei cumparatorului care, dupa aprecierea partilor, constituie valoarea bunului vandut. Daca din contractul de vanzare - cumparare pretul bunului nu este determinat in mod expres sau implicit intr-o dispozitie care promite sa fie determinat si, in lipsa unei posibilitati de a determina pretul bunului, contractul va fi lovit de nulitate. 
Cu privire la conditiile de forma la data incheierii contractelor, regimul circulatiei juridice a terenurilor era reglementat de Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicata, iar pentru instrainarea terenurilor era necesara forma autentica a actului de instrainare, asa cum prevedea art. 67 alin. 1 al legii. Cum prin contractul  de vanzare - cumparare ce face obiectul cererii de interventie  nu se transmite dreptul de proprietate al terenului, ci doar al  constructiei, contractul fiind valabil incheiat, nefiind conditionat de forma autentica, s-a apreciat cererea de validare a acestuia ca  neintemeiata .
Avand in vedere solutia data actiunii si cererii de interventie, nefiind indeplinite conditiile prevazute de art. 274 Cod procedura civila, nu s-au acordat cheltuieli de judecata.
Impotriva sentintei expuse a declarat recurs, in termen legal, reclamantul S.M. , prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea in parte a sentintei si, drept urmare, sa se constate nulitatea absoluta (in subsidiar sa se dispuna anularea) contractului de vanzare - cumparare sub semnatura privata nr. 548/1998, incheiat intre Primaria L.  si BD, cu privire la cota de proprietate de ½ parti din imobilele - constructii inscrise in c.f. 942 L. ; sa se constate ca in masa succesorala ramasa dupa defuncta S.M. , nascuta G. , decedata la 23.09.2009, intra si cota de ½ parti din imobilele constructii, situate in localitatea L. , str. Principala, nr. 211, judetul B.N., inscrise in c.f. 942 L. , nr. top. 468, 469, 470 si 471, si ii revin si acestea reclamantului, in cota de 1/1 parti, potrivit certificatului de calitate de mostenitori nr. 12/07.12.2009 eliberat de Biroul Notarilor Publici Asociati "B. "; sa se dispuna intabularea pe numele reclamantului si a cotei de 1/2parti din constructiile mai sus aratate, potrivit completarii raportului de expertiza intocmit de expertul PVl; cu cheltuieli de judecata, pentru motivele ce urmeaza.
Instanta de fond motiveaza detaliat si judicios imposibilitatea preluarii de catre stat a unor imobile proprietatea unor persoane fizice prin mijloace abuzive si iara o justa despagubire, dar, din pacate, face aceasta doar cu privire la teren si nu si cu privire la constructii.
Daca se observa cu atentie mentiunile evolutive din cartea funciara, se constata ca si la ora actuala cota de ½ din imobilele constructii si teren aferent din c.f. 942 L.  este proprietatea defunctei S.M. , astfel ca nu exista nici un temei a se considera ca ele nu intra in masa succesorala a acesteia.
In ceea ce priveste decizia nr. 425/1978 (si acest act nesemnat de nici o persoana), apreciaza ca este un act fictiv, deoarece nu le-a fost niciodata comunicata nici decizia si nici pretinsa cerere nr. 7710/1978, in baza careia se pretinde emiterea deciziei. Si in cazul in care ar exista o asemenea cerere ea a fost data prin vicierea consimtamantului, astfel ca este lovita de nulitate.
Toate legile invocate in acea decizie si in special Decretul nr. 223/1974 au fost abrogate, iar imobilele preluate in baza acestor temeiuri legale s-a considerat ca sunt abuziv preluate si retrocedate fostilor proprietari.
In ceea ce priveste contractul de vanzare-cumparare nr. 548/1998, el apare incheiat intre Primaria L. , care este o entitate iara personalitate juridica si care face ca actul incheiat sa fie lovit de nulitate.
Pe de alta parte, bunul obiect al antecontractului de vanzare-cumparare nu era proprietatea promitentului vanzator, astfel ca si din acest punct de vedere contractul in cauza este lovit de nulitate.
Paratul B.F.  s-a opus admiterii recursului. Prin intampinarea de la filele 19-21 a reluat in rezumat argumentatia sentintei.
Ceilalti intimati nu si-au expus punctul de vedere cu privire la calea de atac declansata de reclamanti.
Examinand sentinta atacata, tribunalul a retinut ca recursul nu este fondat si l-a respins ca atare.