CIVIL. REVENDICARE IMOBILIARA

Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante reclamantul CV a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata parata BN sa-i lase in deplina proprietate si pasnica posesie suprafata de 2941 mp teren arabil, tarlaua ... pct. "Malaesti", cu cheltuieli de judecata.
     In motivarea in fapt a cererii acesta a aratat ca detine in proprietate, in tarlaua ... "M", o suprafata de 5200 mp. teren arabil extravilan in calitate de mostenitor al autorilor lui CI.O.F si CC carora li s-a emis titlul de proprietate, ca urmare a dezbaterii succesiunii parintilor, asa cum rezulta din certificatul de mostenitor cu partaj voluntar, aceasta suprafata a revenit in exclusivitate in lotul lui si ca ulterior si-a intabulat dreptul si in cartea funciara facandu-l opozabil tertilor.
     A mai sustinut ca parata pretinde ca o parte din acest teren si anume suprafata de 2941 mp i-ar apartine si, in acest sens l-a actionat in judecata in dosarul acestei instante cerandu-i despagubiri pentru lipsa de folosinta pe ultimii trei ani.
     Cum sunt in situatia de a detine amandoi titluri de proprietate solicita ca, in urma compararii acestora, sa se dea preferinta titlului sau si sa fie obligata parata sa-i lase in deplina proprietate si pasnica posesie terenul.
     In drept s-au invocat dispozitiile art. 480 Cod civil.
     In dovedirea celor sustinute acesta a depus la dosar, in copie, titlul de proprietate, certificatul de mostenitor cu partaj voluntar, plan de amplasament si delimitare intocmit de ing. PH, sentinta penala a Judecatoriei Buzau, raport de expertiza tehnica intocmit de expert RL in dosarul acestei instante impreuna cu completarea la raport, raport de expertiza tehnica intocmit de expert PH in dosarul acestei instante cu completari la lucrare, proces verbal incheiat de Primaria Maracineni, adresa a prefecturii Buzau, proces verbal incheiat de Primaria Maracineni, adresa a Comisiei de fond funciar Maracineni, adresa a Primariei Maracineni, tabel nominal cu proprietarii de teren din tarlaua ..., incheierea de carte funciara, documentatia pentru atribuirea numarului cadastral, fisa de rol agricol al defunctului CI.T, titlul de proprietate, adresa a Primariei Maracineni, adresa,  sesizarea depusa la Corpul de control al ministerului administratiei si Internelor, cererea de chemare in judecata formulata in dosarul acestei instante, fila de rol agricol al defunctei CI.O. floarea pe anii 1959-1963, declaratii extrajudiciare date de numitii SM.I, TA si CL, cererea inregistrata la OCPI Buzau, adresa a Prefecturii Buzau, tabel nominal cu cetatenii care au fost prezenti in data de 05.05.2005 in tarlaua ..., adresa OCPI Buzau, extras din proiectul parcelar, declaratia numitei CM, cererea depusa la data de 14.04.2008 la OCPI Buzau, schita intocmita de Comisia locala Maracineni de fond funciar, adresa a Primariei Maracineni.
     La cererea lui au fost audiati martorii CL si SA si s-a luat un interogatoriu paratei .
     Tot la cererea lui s-a intocmit o expertiza in specialitatea cadastru de catre expert MI si inca o lucrare in aceeasi specialitate de catre expert SM.
     Cel din urma expert a fost citat, in temeiul art 211 Cod procedura civila, pentru a da lamuriri aceasta prezentandu-se in instanta in sedinta publica din 28.11.2008.
     Parata a formulat intampinare solicitand respingerea actiunii ca neantemeiata.
     Sustine aceasta ca actiunea de fata are caracter sicanatoriu fiind promovata de reclamant doar in ideea de a tergiversa solutionarea cererii inregistrata de ea si de a se sustrage raspunderii pentru tulburare de posesie, ca amandoi detin teren in tarlaua ... "M" avand titluri de proprietate si fiind vecini insa cele doua suprafete sunt distincte si nu se suprapun, fiecare avand configuratia de dreptunghi si ca problema "celor 2941mp" teren pe care "o vehiculeaza" reclamantul ca fiind o suprapune a suprafetelor pentru care li s-au eliberat titluri de proprietate nu reprezinta in fapt decat o tulburare de posesie din partea lui in conditiile in care i-a ocupat abuziv o parte din teren, fapta lui facand obiectul cercetarii in dosarul penal al acestei instante in care s-a pronuntat sentinta penala prin care instanta a dispus restabilirea situatiei anterioare obligandu-l sa-i lase in deplina proprietate si pasnica posesie aceasta suprafata.
     A mai sustinut parata ca in urma acestei hotarari judecatoresti reclamantul i-a respectat dreptul insa numai pentru un an, timp in care si-a intocmit si cartea funciara, dupa aceea procedand iarasi la ocuparea suprafetei de 2941 mp proprietatea ei motivand o deplasare in lant a altor proprietari, in fapt complici ai lui .
     De atunci acesta a chemat-o in judecata de nenumarate ori, solicitand inclusiv anularea titlului ei de proprietate in dosarul acestei instante in care s-a pronuntat sentinta civila, insa actiunile lui au fost respinse, instantele constatand legalitatea detinerii de catre ea a terenului in discutie.
     Aceasta a atasat, in copie, procesul verbal intocmit de BEJ PA la data de 26.07.2005 in dosar executional, certificatele de mostenitor.
     S-au atasat spre consultare dosarele acestei instante avand anexat dosarul Tribunalului Buzau, dosarul Judecatoriei Buzau avand anexat dosarul Tribunalului si dosarul Judecatoriei Buzau avand anexat dosarul tribunalului.
     Analizand ansamblul materialului probator administrat in cauza instanta retine urmatoarele:
     Prin titlul de proprietate pe numele autorului reclamantului, numitul CI.O.C in calitate de mostenitor al defunctei CI.O.F, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafetei de 2,84 ha teren pe raza localitatii M, din care 5200 mp arabil extravilan in tarlaua ... "M".
     Prin certificatul de mostenitor cu partaj voluntar aceasta suprafata de teren a intrat in locul reclamantului devenind proprietatea lui exclusiva.
     De cealalta parte, pe numele autorului paratei, numitul CT, s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafetei totale de 2,17 ha teren pe raza aceleasi localitati, eliberandu-se titlul de proprietate, din care 7500 mp arabil extravilan in tarlaua ... "M" ce se invecineaza pe latura de S cu terenul mai sus mentionat, proprietatea reclamantului.
     Potrivit certificatelor de mostenitor in urma decesului parintilor sai reclamanta este unica mostenitoare a lor, devenind proprietara acestor terenuri.
     In anul 2003 intre partile in proces au debutat o serie de litigii generate de faptul ca acestea nu stapanesc in fapt suprafetele ce le-au fost inscrise in titlurile de proprietate.
     Astfel, la data de 31.03.2003 se inregistreaza la Postul de Politie Maracineni plangerea penala formulata de BN impotriva lui CC prin care aceasta reclama faptul ca i-a fost ocupata suprafata de cca. 2500 mp teren in tarlaua mentionata.
     Plangerea a fost inaintata spre competenta solutionare Judecatoriei Buzau care, prin sentinta penala, definitiva, pronuntata in dosar l-a achitat pe inculpat in baza art. 11 pct.2 lit. a coroborat cu art. 10 lit d Cod penal pentru savarsirea infractiunii de tulburare de posesie prev. de art.220 Cod penal intrucat ii lipseste unul din elementele constitutive, respectiv latura subiectiva.
     A retinut instanta ca inculpatul, desi a ocupat o suprafata de teren proprietatea partii vatamate aceasta ocupare nu s-a realizat "fara drept" intrucat el avea certitudinea ca i se cuvine terenul in urma masuratorilor efectuate de Comisia locala care i-a recunoscut un drept acolo.
     Prin sentinta penala, definitiva, pronuntata in dosar judecatoria Buzau a dispus si repunerea partilor in situatia anterioara obligand inculpatul sa lase partii vatamate, in deplina proprietate si pasnica posesie suprafata de 2941 mp in tarlaua .. "M" determinata conform completarii la raportul de expertiza intocmit de RL.
     Expertiza mai sus mentionata, pornind de la cercetarea schitei intocmita de Comisia locala de fond funciar odata cu aplicarea Legii 18/1991 si apreciind ca in aceasta schita loturile atribuite proprietarilor in tarla erau "drepte" adica "au aceeasi latime la E si V iar laturile de N si S sunt paralele" a concluzionat in sensul ca s-a produs o deplasare in lant a proprietarilor situati la S de partile in litigiu si implicit si a lui CV, cu cca  9 m spre N lucru ce a facut sa i se ocupe paratei BN o suprafata de 2941 mp teren.
     La data de 15.08.2005 s-a inregistrat pe rolul acestei instante, cererea de chemare in judecata formulata de CV prin care solicita sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate emis autorului paratei BN pentru suprafata de 7500 mp teren in tarlaua 26.
     Prin sentinta civila definitiva si irevocabila urmare a respingerii recursului declarat de reclamantul recurent prin decizia civila a Tribunalului Buzau, actiunea a fost respinsa instanta retinand ca atat timp cat reclamantul are in stapanire intreaga suprafata de teren ce i-a fost reconstituita prin titlul de proprietate nu justifica un interes juridiceste proteguit, asa cum cer dispozitiile art. III al 1 din Legea 169/1997 de a obtine constatarea nulitatii absolute a titlului paratei, aceasta fiind cea care nu poseda intreaga suprafata la care este indreptatita.
     La baza pronuntarii sentintei a stat, printre alte probe administrate in cauza, si raportul de expertiza intocmit de PH care a constatat ca parata stapaneste cu 3296 mp mai putin decat suprafata inscrisa in titlu, explicatiile expertului in urma verificarilor facute inclusiv la OCPI Buzau, fiind acelea ca situatia a fost generata de Comisia Locala de fond funciar care a procedat la punerea in posesia concomitent din ambele capete ale tarlalei astfel ca in partea de mijloc nu s-a mai putut inchide pe suprafata totala reconstituita paratei  care din dreptunghi s-a transformat in triunghi (clin) si masoara mai putin decat este inscris in titlu.
     In cauza de fata reclamantul solicita ca, in urma compararii titlului sau de proprietate cu cel al paratei sa se dea preferinta titlului lui si sa fie obligata parata sa-i recunoasca dreptul de proprietate pentru cei 2941 mp de teren pe care el a fost obligat sa-i lase in deplina posesie si netulburata proprietate prin sentinta penala mai sus amintita.
     Instanta constata ca nu exista autoritate de lucru judecat in raport de sentinta penala, definitiva, pronuntata in dosar  de Judecatoria Buzau prin care s-a dispus repunerea partilor in situatia anterioara intrucat judecata penala a privit posesia terenului si in raport de aceasta s-a solutionat si latura civila pe cand litigiul de fata se poarta in petitoriu, reclamantul punand in discutie insusi dreptul de proprietate.
     De asemenea instanta constata ca acesta are interes in promovarea actiunii chiar daca stapaneste in fapt tot terenul inscris in titlu iar cea care nu detine intreaga suprafata este parata, intrucat dreptul sau este contestat de aceasta inclusiv prin aceea ca are pe rolul instantei inregistrat dosarul in care BN solicita obligarea reclamantului la plata de despagubiri pentru lipsa de folosinta a celor 2941 mp teren si a carui judecata a fost suspendata pana la solutionarea cauzei de fata.
     Este adevarat ca actiunea in revendicare este mijlocul procedural pe care il are la indemana proprietarul neposesor impotriva posesorului neproprietar pentru a-si realiza dreptul sau insa instanta apreciaza ca tot aceasta actiune o are la indemana persoana care se pretinde proprietar si in cazul in care dreptul sau este negat chiar si in alt mod decat prin ocupare.
     Actiunea de fata are o natura provocatorie, reclamantul urmarind ca prin hotararea ce se va pronunta sa se stabileasca daca, in limita suprafetei contestate de 2941 mp, titlul sau este sau nu preferabil celui detinut de parata si sa se statueze, cu putere de lucru judecat, care dintre parti este indreptatita sa o posede.
     Cercetand lucrarile dosarului de fata dar si pe cele ale dosarelor atasate spre consultare instanta constata ca probatoriile efectuate in toata perioada de aproape 6 ani in care partile au fost in litigiu sunt contradictorii, expertizele cadastrale intocmite de-a lungul timpului si care in mod teoretic, avand de analizat aceleasi terenuri, ar fi trebuit sa ajunga la concluzii apropiate daca nu identice, au formulat concluzii diferite, expertul RL afirmand ca cetatenii alati la S de reclamant s-au deplasat cu 9 ml spre N si odata cu ei si reclamantul care a ocupat astfel terenul reconstituit paratei pe cand expertul PH arata ca la aceasta situatie a condus modul in care Comisia locala de fond funciar a facut punerea in posesie in sensul ca s-a procedat concomitent la atribuirea de terenuri din ambele capete ale tarlalei situatie in care suprafata din mijloc, ce s-a atribuit autorului paratei, nu a mai masurat atat cat facuse obiectul reconstituirii.
     Expertiza RL este criticabila insa din mai multe puncte de vedere.
     Astfel expertul ajunge la concluzia amanarii catre N a tuturor proprietarilor desi a masurat numai loturile unui numar de 4 persoane aflate imediat la S de reclamant in conditiile in care mai sunt inca 35 de proprietari pana la extremitatea sudica a tarlalei unde se afla proprietatea numitului BI ce este imprejmuita intrucat acesta are acolo edificata casa de locuit.
     In plus, expertul concluzioneaza ca s-a produs o deplasare spre N desi toate cele 4 loturi masurate la care se adauga si cel al reclamantului nu inregistreaza modificari ale dimensiunilor laturilor fata de cele cu care au fost pusi in posesie proprietarii lor.
     Mai mult, acelasi expert mentioneaza, in chiar cuprinsul lucrarii, ca la o masuratoare facuta in acelasi an de Comisia locala urmare a reclamatiilor primite de la proprietari, s-a constatat, din contra, o deplasare catre S cu 1ml a proprietarului LD aflat de cealalta latura a terenului reclamantului decat parata, respectiv la S de acesta.
     In cauza de fata, pornind de la premiza ca atat reclamantul cat si parata sunt indreptatiti sa stapaneasca in totalitate terenurile ce le-au fost reconstituite in aceasta tarla intrucat ambii detin titluri de proprietate, instanta a apreciat ca pentru  a determina care dintre parti a ocupat terenul celeilalte trebuie sa se cerceteze daca acestea mai ocupa amplasamentele pe care le-au primit odata cu punerea in posesie efectuata de catre Comisia locala sau suprafetele efectiv stapanite inregistreaza devieri de la aceste amplasamente.
     Considerand ca aceste amplasamente ar trebui sa fie oglindite in proiectul parcelar a dispus efectuarea unei expertize care  sa   determine, prin raportare la acest proiect, daca suprafetele efectiv avute in posesie de cele doua parti prezinta devieri de la acesta.
     Lucrarea a fost incredintata expertului MI care, dupa ce arata ca, fata de documentatia de carte funciara, terenul stapanit de reclamant ocupa 890 mp din proprietatea paratei, concluzioneaza in sensul ca amplasamentul pe care acesta il are in posesie este cel primit de la Comisia locala de fond funciar.
     Intrucat acest expert nu a mai raspuns obiectiunilor formulate de parti, intre timp incetandu-i si calitatea de expert,  s-a dispus efectuarea unei alte lucrari, expert desemnat prin tragere la sorti fiind SM.
     Atat in lucrarea facuta dar si in explicatiile date in sedinta de judecata din 28.11.2008 cand a fost convocata in temeiul art. 211 Cod procedura civila, expertul SM a aratat ca proiectul parcelar aflat acum in baza de date a Oficiului de Cadastru  si Publicitate Imobiliara nu este cel intocmit cu ocazia punerii in posesie conform Legii 18/1991 ci a fost executat in urma numeroaselor reclamatii ale  cetatenilor, la elaborarea lui incercandu-se sa se tina seama atat de documentatiile de carte funciara intocmite si intabularile deja facute care nu totdeauna au respectat vechile amplasamente, dar si de listele intocmite de comisia locala cu ocazia punerilor in posesie din anul 1991.
     Desi s-a constatat ca intinderea tarlalei _. "M" este insuficienta si nu acopera  suma parcelelor din titlurile de proprietate emise in aceasta tarla, comisia locala a mentinut toate pozitiile din proiectul initial fapt ce face ca suprafata cu care fiecare proprietar figureaza in acest proiect sa fie mai mica decat cea pe care o are inscrisa in titlul de proprietate.
     Tot expertul a mai aratat ca acest proiect parcelar trebuia materializat in teren in sensul ca proprietatile sa fie reamplasate conform prevederilor lui insa transpunerea lui la fata locului nu a fost posibila datorita rezistentei intampinate din partea proprietarilor care nu acceptau o punere in posesie care sa difere fata de cea din 1991 si in urma careia sa primeasca suprafete mai mici decat cele din titluri.
     Instanta retine de asemenea din explicatiile expertului si faptul ca pentru intocmirea cartilor funciare este obligatorie preluarea de catre executantul documentatiei tehnice a coordonatelor de contur ale proprietatii aflate la OCPI, coordonate ce sunt cele mentionate in acest proiect parcelar scriptic si netranspus vreodata in teren, iar schitele ce primesc numar cadastral reflecta aceste coordonate chiar daca ele nu coincid cu suprafata avuta efectiv in stapanire de beneficiarul lucrarii.
     Ca proiectul parcelar analitic aflat acum in baza de date a OCPI este altul decat cel intocmit odata cu aplicarea Legii 18/1991 rezulta nu numai din sustinerile expertului dar si din adresa transmisa reclamantului de Institutia Prefectului conform careia, la nivelul anului 2006 "comisia locala executa lucrari de masurare pentru toti proprietarii din aceasta tarla reanalizeaza actele de proprietate, ia act de constructiile existente, si de imprejmuirile efectuate pentru a se putea reface proiectul parcelar conform prevederilor legale".
     Acelasi lucru rezulta si din adresa a OCPI Buzau in care se comunica reclamantului ca s-a refacut proiectul parcelar in urma masuratorilor efectuate in teren si i se inainta schita cu amplasarea terenului sau.
     Mai mult, instanta constata ca suprafata cu care reclamantul figureaza in acest proiect parcelar analitic nu respecta dreptul sau de proprietate nici sub aspectul intinderii avand in vedere ca, atat potrivit precizarilor expertului dar si documentatiei de carte funciara aflata la fila _. dosar terenul ce a fost intabulat acestuia si al carui contur a fost determinat pe baza coordonatelor de la OCPI  masoara doar 4804 mp cu aproape 400 mp mai putin decat cel pentru care detine titlu de proprietate.
     Aceeasi situatie a diminuarii suprafetelor in proiectul parcelar actual fata de cele pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate si s-au eliberat titluri de proprietate o relateaza si martora SA care a declarat ca atunci cand a intocmit cartea funciara a constatat ca suprafata cu care figureaza in proiectul parcelar este cu 250 mp mai mica decat cea pe care o are inscrisa in titlul de proprietate.
     Pornind de la imprejurarea ca, asa cum s-a aratat anterior, proiectul parcelar aflat acum in baza de date a OCPI si folosit de catre expert la elaborarea lucrarii dispusa in cauza de fata, pe langa faptul ca nu este cel intocmit la momentul punerii in posesie a proprietarilor din tarlaua _. are si o serie de neconcordante cea mai importanta fiind cea referitoare la faptul ca suprafetele cuprinse in acesta sunt mai mici decat cele reconstituite si inscrise in titlurile de proprietate, instanta apreciaza ca acesta nu poate constitui fundament pentru a se determina care dintre partile in proces a cotropit terenul celeilalte si nu se mai situeaza pe amplasamentul primit odata cu punerea in aplicare a Legii 18/1991.
     Aceasta cu atat mai mult cu cat, acest proiect nefiind vreodata transpus in practica de catre autoritatile ce au obligatia aplicarii prevederilor Legilor de fond funciar, nu poate fi opozabil partilor in proces.
     Asa fiind se va lua in calcul un alt criteriu menit a ajuta instanta sa aprecieze in situatia data, respectiv in conditiile in care parata stapaneste cu 2941 mp mai putin insa nici reclamantul nu stapaneste mai mult decat are inscris in titlul de proprietate. Se va verifica astfel al cui titlu de proprietate este mai bine caracterizat.
     In acest scop si avand in vedere ca ambele titluri au fost emise de Comisia locala de fond funciar M la aceeasi epoca, respectiv cel al reclamantului la data de 08.12.1993-iar cel al paratei la data de 09.12.1993 instanta apreciaza ca un element important este acela daca ambii erau indreptatiti sa beneficieze de reconstituire in acea tarla.
      Din fisele de rol agricol aflate la filele _. dosar instanta constata ca anterior cooperativizarii doar autorul reclamantului a detinut teren in tarlaua "M", in fila de rol agricol a autorului paratei nefiind inscris acest punct.
     Acest lucru rezulta si din adresa a Primariei Maracineni, dar si din declaratia martorei CL.
     Martora a mai aratat si ca a perceput personal momentul in care autorul paratei era pus in posesie cu terenul in litigiu de catre comisia de fond funciar si ca acesta avea forma unui triunghi cu varful in latura de pe "drumul M" si nicidecum a unui dreptunghi, neavand deschidere decat pe latura opusa.
     Tot in acest sens instanta mai retine si faptul ca doar reclamantul si-a intabulat dreptul in carte funciara,consecinta acestui fapt fiind aceea ca dreptul sau a devenit opozabil tertilor, care sunt datori sa il respecte, printre acestia numarandu-se si parata.
     In raport de toate aceste considerente si vazand si dispozitiile art. 480 Cod procedura civila, instanta statuand in echitate, apreciaza ca, in situatia data in care nu se poate retine o cotropire a terenului de catre o parte in detrimentul celeilalte, titlul de proprietate al reclamantului este mai bine caracterizat decat cel al paratei respectand vechiul amplasament al autorilor de dinainte de cooperativizare.
     Drept consecinta actiunea este gasita ca intemeiata urmand a fi admisa si a fi obligata parata sa respecte dreptul de proprietate al reclamantului asupra celor 2941 mp teren pe care se pretinde si ea proprietara.
     In temeiul art. 274 Cod procedura civila parata cazuta in pretentii va fi obligata sa plateasca reclamantului suma de 746,3 lei cheltuieli de judecata reprezentand onorarii experti, taxa timbru si timbru judiciar.