CIVIL. PRETENTII. RASPUNDEREA PENTRU ANIMALE

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau, reclamanta SOCIETATE DE ASIGURARE-REASIGURARE  a chemat in judecata paratul MG, solicitand obligarea paratului la plata sumei de 4971 lei, cu titlu de despagubiri si a dobanzilor legale pana la plata efectiva a debitului, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca la data de 14.09.2007 paratul, in calitate de proprietar al unui cal, a lasat nesupravegheat atelajul pe partea carosabila in localitatea G. Calul s-a speriat si a dat cu spatele determinand astfel avarierea rezervorului autotractorului, asigurat Casco la societatea reclamanta. Reclamanta a despagubit asiguratul KRONBERGER GRUP SA cu suma de 4971 lei reprezentand contravaloarea rezervorului, urmand a recupera prejudiciul de la persoana vinovata de accident, respectiv de la parat, indicat ca fiind vinovat de catre IPJ - Post de Politie.
In drept, reclamanta si-a intemeiat prezenta actiune pe dispozitiile art. 22 din Legea 136/1995 si art. 1001 C.civ.
In dovedirea actiunii legal timbrate, reclamanta a depus la dosarul cauzei urmatoarele inscrisuri: convocare la conciliere, confirmare de primire proces verbal de constatare a pagubei la autovehicule, ordin de plata, plansa foto, cerere de despagubire factura , acte de identitate, autorizatie de reparatie, polita anexa emisa de IPJ Post Politie, avizarea daunei auto
La data de 14.11.2008, paratul a depus la dosarul cauzei intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii.
In motivarea intampinarii depuse, paratul a aratat ca nu se poate retine culpa acestuia in producerea incidentului care a avut ca urmare avarierea autotractorului, ca atat calul, cat si caruta se aflau pe podetul din fata portii unui consatean, fiind in totalitate in afara partii carosabile, iar calul era asigurat, fiind legal de una din scandurile gardului. Paratul a mai aratat ca la momentul trecerii autotractorului prin dreptul podetului pe care se aflau calul si caruta, calul s-a speriat de zgomotul produs de camionul de mare tonaj, a rupt scandura de care era legat, a facut cativa pasi inapoi si a atins rezervorul autotractorului, rezultand avarierea acestuia, astfel incat suntem in prezenta unui caz fortuit, paratul fiind in imposibilitate de a anticipa cele petrecute. In plus, soferul autotractorului a condus imprudent un vehicul de mare tonaj, nu a pastrat distanta si avea o viteza care nu i-a permis sa evite pericolul.
In drept, paratul si-a intemeiat intampinarea formulata pe dispozitiile art. 115-119 C.proc.civ.
La data de 5.12.2008, reclamanta a formulat raspuns la intampinare prin care a aratat ca paratul a recunoscut prin intampinare producerea evenimentului, iar cazul fortuit nu exonereaza de raspundere pe cel care are paza juridica a animalului.
In cauza au fost audiati martorii JN, BV si BBC, ale caror declaratii sunt atasate la dosarul cauzei.
La termenul din data de 9.02.2009, reclamanta a depus un set de inscrisuri, respectiv declaratiile partilor implicate in evenimentul rutier produs la data de 14.09.2007.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
La data de 14.09.2007, paratul MG, in calitate de proprietar al unui cal, a lasat nesupravegheat animalul pe partea carosabila a DC 103R, sat G, producand un accident de circulatie in urma caruia a fost avariat autoturismul Mercedes, asa cum rezulta din anexa incheiat de Postul de Politie.
S-a constatat ca paratul a fost persoana vinovata de producerea accidentului, intocmindu-i-se in acest sens proces verbal de contraventie, asa cum rezulta din anexa II.
La retinerea acestei situatii de fapt, instanta a coroborat declaratia martorului BBC, soferul autotractorului cu continutul inscrisului de la fila 13 de la dosarul cauzei ( precum si cu declaratiile partilor implicate in accident inclusiv cu declaratia data de parat la data accidentului, prin care recunoaste desfasurarea evenimentelor in sensul retinut de instanta
Instanta urmeaza a inlatura ca necoroborandu-se cu restul materialului probator administrat in cauza declaratiile martorilor JN si BV, retinand totodata si faptul ca declaratiile martorilor sunt contradictorii in puncte esentiale, astfel, martorul JN a declarat faptul ca animalul s-a speriat si a dat cu spatele intrand pe prima banda, in timp ce martorul BV a declarat ca la momentul impactului calul nu a dat cu spatele, scandura smulsa datorandu-se lovirii carutei de catre camion.
Autoturismul avariat era asigurat CASCO la societatea reclamanta cu polita de asigurare. In baza acestei polite de asigurare, reclamanta a despagubit asiguratul KRONBERGER GRUP SA cu suma de 4971 lei reprezentand contravaloarea rezervorului avariat, prin achitarea acestei sume cu ordinul de plata  catre societatea de service auto ROLL SERV S.R.L., in baza facturii.
      Instanta retine faptul ca in conformitate cu art. 1001 C.civ. "proprietarul unui animal, sau acela care se serveste cu dansul, in cursul serviciului, este responsabil de prejudiciul cauzat de animal, sau ca animalul se afla in paza sa, sau ca a scapat".
Pentru angajarea raspunderii, victima prejudiciului trebuie sa faca dovada ca prejudiciul a fost cauzat de catre animal si ca, la data cauzarii prejudiciului, animalul se afla in paza juridica a persoanei de la care se pretinde plata despagubirilor, in cazul proprietarului existand o prezumtie de paza juridica.
Retinand ca in cauza s-a facut dovada faptului ca prejudiciul a fost cauzat de catre animal, iar in ceea ce priveste paza juridica opereaza prezumtia in conformitate cu care proprietarul animalului are si paza juridica a acestuia, instanta retine faptul ca se declanseaza in mod automat raspunderea in conformitate cu art. 1001 C.civ.
In cauza de fata paratul, proprietar al animalului, s-a aparat invocand cazul fortuit care, insa, nu il exonereaza de raspundere, spre deosebire de forta majora privita ca o imprejurare externa cu caracter exceptional, absolut invincibila si absolut imprevizibila. De asemenea, instanta retine ca imprejurarile invocate de parat, respectiv faptul ca animalul s-a speriat si a dat cu spatele, cauzand prejudiciul, paratul neavand cum sa prevada aceste aspecte, nu pot fi calificate de instanta drept forta majora, neindeplinind conditiile de a fi absolut invincibile si imprevizibile.
Fata de apararea paratului in sensul ca soferul autotractorului a condus imprudent un vehicul de mare tonaj, nu a pastrat distanta si avea o viteza care nu i-a permis sa evite pericolul, instanta o califica drept invocarea faptei victimei ca fiind cauza exoneratoare de raspundere si o apreciaza ca neintemeiata avand in vedere ca din materialul probator administrat in cauza nu rezulta aceste aspecte, singura persoana a carei culpa s-a stabilit prin procesul verbal de contraventie fiind paratul, agentii constatatori nestabilind in cauza o culpa comuna.
      De asemenea, instanta retine faptul ca raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale este o raspundere obiectiva fundamentata pe ideea de garantie, care, pentru a opera, nu necesita stabilirea culpei persoanei care detine paza juridica a animalului, astfel incat apararea facuta de parat in sensul ca acesta nu are nici o culpa in producerea incidentului, nu poate fi retinuta.
Fata de aceste aspecte, instanta retine ca sunt intrunite conditiile pentru a opera raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale, in sarcina paratului.
In conformitate cu art. 22 din Legea 136/1995: "In limitele indemnizatiei platite, asiguratorul este subrogat in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei, cu exceptia asigurarilor de persoane, iar in cazul in care in vigoare era o asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de vehicule, si impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia, conform art. 54."
Retinand subrogarea reclamantei in drepturile victimei prejudiciului precum si operarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate de animale, in baza art. 1001 C.civ. si art. 22 din Legea 136/1995, instanta urmeaza a admite actiunea si a obliga paratul la plata catre reclamanta a sumei de 4971 lei cu titlu de despagubiri si a dobanzii legale pana la achitarea efectiva a debitului.
      In baza art. 274 alin. 1 C. proc. civ., instanta va obliga paratul sa plateasca reclamantei suma de 385 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru in cuantum de 382 de lei, timbru judiciar in valoare de 3 lei.