Stabilire locuinta minor

Cu cererea inregistrata sub nr. 3819/207/2012, reclamantul  S.M. a chemat in judecata pe parata P.A.M., solicitand instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna stabilirea locuintei  minorei S.M.F., nascuta la data de 13.05.2011 in domiciliul sau, obligarea paratei la plata pensiei de intretinere in favorea minorei, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, arata reclamantul ca  in cursul anului 2009 a intrat in relatii de concubinaj cu parata P.A.M., locuind initial o perioada in Germania,  din aceasta relatie rezultand minora S.M.F., nascuta in data de 13.05.2011.
Sustine reclamantul ca, si-au stabilit domicilul conjugal in locuinta sa din mun.Caracal, unde au locuit impreuna circa un an de zile, pana la data de 9.06.2012, cand parata a parasit domiciliul comun fara motive intemeiate.
Precizeaza reclamantul ca minora a ramas in intretinerea sa si a bunicii paterne intrucat parata nu a revenit in domiciliul comun in ciuda tututor demersurilor in acest sens.
Mai arata reclamantul ca, de crestere si educarea minorei s-a ocupat in principal bunica paterna, mama parata fiind destul de putin interesata in a-i asigura o crestere corespunzatoare.
In final, solicita reclamantul obligarea paratei la plata unei pensii de intretinere in favorea minorei ce se va stabili in functie de criteriile legale.
In sprijinul si dovedirea cererii s-a depus la dosar copia certificatului de nastere a minorei si chitanta privind achitarea taxei judiciare de timbru.
Din oficiu, instanta a dispus introducera in cauza a Autoritatii Tutelare de pe langa Primaria mun.Caracal si a Autoritatii Tutelare de pe langa Primaria  Nadrag, jud.Timis in scopul efectuarii anchetelor psihosociale la domiciliile partilor.
Desi legal citata, parata nu s-a prezentat in instanta la nici un termen de judecata, nu a formulat intampinare, nu a produs probe in aparare.
Cu adresa Primariei com.Nadrag, emisa in data de 20.09.2012, se incunostiinteaza instanta ca nu se poate efectua ancheta psihosociala la domicilul paratei, motivat de faptul ca desi aceasta are domicilul legal pe raza com.Nadrag, nu louieste efectiv in aceasta localitate.
Avand in vedere aceste considerente, instanta a hotarat in conf.cu disp.art.95 al.1 si 2 Cpc, ca procedura de citare cu parata sa se realizeze prin publicitate, prin afisare a citatiei la usa instantei si printr-un ziar mai raspandit, dat fiind ca reclamantul nu a izbutit sa afle domiciliul real unde locuieste efectiv parata.
La staruinta reclamantului, instanta a incuviintat administrarea probei testimoniale, fiind audiata martorul G. E. N., a carui depozitie s-a consemnat si anexat la dosar.
Din examinarea probatoriului administrat in cauza, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
Din anul 2009, reclamantul a intretinut relatii de concubinaj cu parata P.A.M., din care a rezultat minora S.M.F., nascuta la data de 13.05.2011, locuind impreuna, initial in Germania, apoi si-au stabilit domicilul comun in mun.Caracal, unde au convietuit circa 1 an de zile pana in data de 9.06.2012, cand parata a parasit aceasta locuinta in mod nejustificat, in lipsa reclamantului.
Martorul G. E. N. audiat nemijlocit in instanta, confirma sustinerile reclamantului in sensul ca parata a parasit domiciliul comun fara nici un motiv intemeiat, abandonand-o pe minora pe care nu a  vizitat-o niciodata pana in prezent,  nu a contribuit la cheltuielile de crestere si intretinere ale minorei.
Din depozitia aceleasi martor rezulta faptul ca reclamantul manifesta o preocupare deosebita pentru a-i asigura minorei un trai decent fiind implicata in activitatea de educare si crestere si mama acestuia (bunica paterna), iar o perioada de timp datorita unor probleme de sanatate ale acesteia, reclamantul a fost nevoit sa angajeze o bona
Din referatul de ancheta sociala intocmit la domicilul sau, rezulta faptul reclamantul dipsune de conditii materiale suficiente pentru a-i asigura minorei o crestere corespunzatoare, aceasta fiind inconjurata de dragostea si afectiunea tatalui dar si a bunicii paterne.
In conformitate cu dispoz. art.261 C. civil parintii sunt cei care au, in primul rand indatorirea de crestere si educare a copilului lor minor.
Copilul nu poate fi separat de parintii sai fara incuviintarea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Orice masura privitoare la copil indiferent de autorul ei, trebuie sa fie luata cu respectarea interesului superior al copilului.
Procedurile referitoare la relatiile dintre parinti si copii trebuie sa garanteze ca dorintele si interesele parintilor referitoare la copii pot fi aduse la cunostinta autoritatilor si ca acestea tin cont de ele prin hotararile pe care le iau.
Potrivit dispoz. art.483 alin.3 C. civil ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori.
In conf.cu disp.art.487 C.civ. parintii au drepturi si indatoriri de a creste copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, psihica si intelectuala, de educatia , invatatura si pregatirea profesionala a acestui, potrivit propriilor lor convingeri, insusirilor si nevoilor copilului, ei sunt datori sa dea copilului orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuia.
Noul cod civil reglementeaza prin art.496 locuinta copilului.
De regula, copilul minor locuieste la parintii sai, iar in situatia in care  parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor stabili de comun acord locuinta copilului,  in caz de neintelegere intre parinti,  instanta de tutela hotaraste, luand in considerare raportul de ancheta psihosociala si ascultandu-l pe copil daca a implinit varsta de 10 ani.
In cauza de fata, s-a demonstrat ca minorul a locuit permanent de la nastere pana in prezent in domiciliul tatalui reclamant, care a reprezentat domiciliul comun al ambilor parinti pana la data despartirii definitive care s-a produs la data de 9.06.2012 cand parata a parasit domiciliul conjugal in lipsa reclamantului si fara nici o justificare.
Avand in vedere aceste considerente, instanta apreciaza ca, cererea reclamantului este intemeiata , urmand a fi admisa  cu consecinta stabilirii locuintei minorei S.M.F.,  la tatal reclamant unde acesta locuieste in mod statornic.
Parintii exercita impreuna si in mod egal autoritatea parinteasca potrivit art.503 c.civil.
In cazul copilului din afara casatoriei, conform art.505 c.civil, autoritatea parinteasca se exercita in comun si in mod egal de catre parinti daca acestia convietuiesc, in caz contrar daca parintii copilului nu convietuiesc modul de exercitare al autoritatii parinteste se stabileste de instanta de tutela fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort.
Si in aceasta situatie, primeaza invoiala parintilor, insa in speta, parata nu s-a prezentat in instanta pentru a-si exprima vointa in ceea ce priveste exercitarea autoritatii parintesti asupra persoanei minorului, socotind instanta ca este in interesul superior al minorei ca numai tatal reclamant sa exercite acest drept avand in vedere totala indiferenta a mamei parate fata de nevoile de crestere si educare ale minorului, care nu a inteles sa mentina o legatura in acest sens cu propriul sau copil.
In baza dispoz. art.499 C. civil, tatal si mama sunt obligati in solidar sa dea intretinere copilului lor minor, asigurandu-i cele necesare traiului, precum si educatia, invatatura si pregatirea sa profesionala, potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati conform art.529 alin.1 c.civil.
Prin urmare, parata va fi obligata la plata pensiei de intretinere in cuantum de 170 lei lunar in favoarea minorei S.M.F., avand in vedere venitul minim pe economia nationala care este in suma  de 700 lei in prezent,  incepand cu data solicitarii, respectiv 3.07.2012 pana la intervenirea unei cauze de modificare sau de incetare, intrucat nu s-au produs dovezi privind realizarea unor venituri cu caracter permanent, de catre parata.
Se va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Postat 31.12.2012