Infractiuni prevazute si pedepsite de art. 277 si art. 278 din Legea 53/2003 privind Codul Muncii - concurs organizat de Inspectoratul Scolar Judetean Dolj pentru ocuparea unui post de director adjunct - raspundere civil-delictuala - autoritate de l...

     Sentinta penala nr. 2397 din data de 16 octombrie 2009 - Dosar nr. 1887/215/2009

      Infractiuni prevazute si pedepsite de art. 277 si art. 278 din Legea 53/2003 privind Codul Muncii - concurs organizat de Inspectoratul Scolar Judetean Dolj pentru ocuparea unui post de director adjunct - raspundere civil-delictuala - autoritate de lucru judecat - jurisprudenta C.E.D.O.
     
     Solutia:
     In temeiul art. 277 din legea 53/2003 privind  Codul Muncii  condamna inculpata D.D. la pedeapsa de 3 luni inchisoare.
     In temeiul art.278 din legea 53/2003 privind Codul Muncii condamna inculpata D.D. la pedeapsa de 6 luni inchisoare.
     In temeiul art. 33 lit. a Cp raportat la art. 34  lit. b Cp  contopeste pedepsele  in pedeapsa rezultanta  de 6 luni.
     In temeiul art. 81-82 Cp dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata termenului de incercare de 2 ani si 6 luni.
     In temeiul art. 71 Cp  aplica pedeapsa accesorie a interzicerii  exercitiului drepturilor prev de art. 64 alin 1 lit. a teza a doua si  lit. b Cp , iar in temeiul art. 71 alin 5 Cp  dispune  suspendarea executarii pedepsei accesorii  pe durata termenului de incercare.
     In temeiul art 359 Cpp atrage atentia inculpatei asupra prevderilor art. 83 Cp.
     In temeiul art 14 si 346 Cpp admite in parte actiunea civila si obliga inculpata la plata sumei de 3000 lei daune morale catre partea civila P.L.V.
     In temeiul art 191 alin 1 Cpp  obliga inculpata la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare catre stat.
     Cu apel in termen de 10 zile de  la pronuntare.
     Pronuntata in sedinta publica, azi 16.10.2009.

     Motivarea:
In perioada 12 martie - 20 martie 2007, partea vatamata a participat la un  concurs organizat de Inspectoratul Scolar Judetean Dolj pentru ocuparea unui post de director adjunct la Scoala X Craiova, in urma caruia a fost declarata reusita.
Din procesul verbal incheiat in data de 27 martie 2007, in cadrul sedintei Consiliului de administratie s-a pus in discutie hotararea de numire in functia de director adjunct a partii vatamate, inculpata a prezentat etapele ce urmau a fi parcurse, supunandu-se la vot nominal deschis hotararea de numire. Inculpata si alti patru membri au votat impotriva numirii partii vatamate in functia de director adjunct.
Determinata de atitudine inculpatei de refuz a numirii sale in functia de director adjunct, partea vatamata s-a adresat I.S.J. Dolj, care a comunicat inculpatei, in calitatea sa de director al unitatii de invatamant, prin adresa nr. 2388/20.03.2007, obligatia de a intreprinde toate demersurile necesare numirii partii vatamate pe post incepand cu 1 aprilie 2007.
Deoarece inculpata persista in refuzul de numire in functie a partii vatamate, I.S.J. Dol a emis o noua adresa - nr. 3889/16 mai 2007, prin care i s-a pus in vedere inculpatei obligatia ca pana la data de 21 mai 2007 sa emita decizia de numire in functie a partii vatamate, deoarece, in conditiile in care a existat un singur candidat admis la concurs, hotararea Consiliului de administratie nu putea fi negativa, ci aceasta entitate avea indatorirea de a numi pe singurul candidat admis, nemaiavand un drept de optiune.
La data de 31 mai 2007 Consiliul Local Craiova a aprobat hotararea privind avizarea numirii partii vatamate in functia de director adjunct al unitatii scolare.
Partea vatamata, in exercitarea drepturilor sale si cu respectarea drepturilor celorlalti subiecti de drept, a participat si a castigat un concurs organizat cu respectarea dispozitiilor legale.
     Potrivit art. 21 alin 9 din Metodologia de organizare si desfasurare a concursului pentru ocuparea functiilor de director adjunct din unitatile de invatamant preuniversitar de stat anexa la O.M.Ed.C.nr 3142/25.01.2006 precizeaza ca " directorul adjunct este numit prin decizie directorului unitatii de invatamant cu avizul consultativ al Consiliului local, pe baza hotararii Consiliului de administratie al unitatii, cu consultarea Consiliului profesoral, dintre candidatii care au promovat concursul pentru ocuparea acestui post.".
     Dupa afisarea rezultatului, directorului unitatii ii revenea sarcina de a efectua demersurile necesare in vederea numirii partii vatamate  pe post, respectiv sa obtina avizul Consiliului Local si avizul consultativ al Consiliului Profesoral, iar nu sa voteze impotriva numirii singurului candidat admis.
     Partea vatamata  a indeplinit conditiile prev. de art. 2 din Metodologia de organizare si desfasurare a concursului pentru ocuparea functiilor de director adjunct din unitatile de invatamant preuniversitar de stat anexa la O.M.ED.C.nr 3142/25 01 2006, respectiv a dovedit, asa cum se prevede la al. 1lit. c, calitati profesionale si manageriale, asa cum au recunoscut membrii consiliului de administratie in procesul-verbal  incheiat la data de 09.05.2007 de comisia de cercetare a ISJ .
Prin sentinta civila nr. 1214/9 iulie 2007 a Tribunalului Dolj a fost obligata inculpata personal, in calitate de director al unitatii scolare, sa emita decizia de numire a partii vatamate in functia de director adjunct al Scolii X Craiova. Desi aceasta sentinta era executorie, totusi inculpata a procedat la emiterea deciziei denumire in functie de abia dupa 2 luni, prin emiterea deciziei nr. 183/13.09.2007. Ulterior, ca urmare a deciziei 2895/27.11.2007 a Curtii de Apel Craiova, prin care s-a casat sentinta amintita si s-a trimis cauza spre rejudecare, inculpata, la un interval de doar o zi, a emis decizia nr. 218/28.11.2007, prin care partea vatamata a fost eliberata din functia de director adjunct. Se constata o receptivitate crescuta a inculpatei la emiterea deciziei de eliberare din functie, ceea ce nu se observa si la emiterea deciziei de numire in functie, intrucat numai dupa trecerea unui interval de doua luni, aceasta a inteles sa respecte o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie.
In urmatorul ciclu procesul, urmare a sentintei civile nr. 1964/1.04.2008 a Tribunalului Dolj, prin care a fost obligata aceeasi inculpata sa emita decizia de numire in functie, partea vatamata a formulat cererea nr. 1153/9.04.2008 (fila 34 din dosarul de urmarire penala), prin care a solicitat inculpatei, parata in acea cauza  si titulara a obligatiei ce se impunea a fi executata prin sentinta civila amintita, a emite decizia de numire in functie.
Prin aceeasi cerere - nr. 1153/9.04.2008, partea vatamata a solicitat si punerea in executare a sentintei civile nr. 235/11.02.2008, prin care Tribunalul Dolj a obligat unitatea scolara - prin reprezentant directorul D.D. - inculpata din aceasta cauza, la plata catre partea vatamata a despagubirilor reprezentand diferenta dintre salariul cuvenit pentru functia de director adjunct si salariul incasat, in calitate de cadru didactic, incepand cu data de 29.11.2007, data de la care inculpata a hotarat prin decizia 218/28.11.2007, ca partea vatamata sa fie eliberata din functie, si pana la data reincadrarii efective in functia de director adjunct.
Inculpata, in calitate de director al unitatii scolare, a emis decizia de numire in functia de director adjunct a partii vatamate nr. 43 din 25.06.2008, deci la mai mult de 15 zile de la data cererii de punere in executare nr. 1153 din 9.04.2008 formulata de partea vatamata, avand ca obiect punerea in executare a sentintelor civile nr. 1964/01.04.2008 si, respectiv 235/11.02.2008.
In drept, constituie infractiunea prev. de art. 277 din Legea 53/2003 neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind plata salariilor in termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea interesata, iar conform art. 278 din acelasi act normativ, constituie infractiune neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind reintegrarea in munca a unui salariat.
Elementele constitutive ale celor doua infractiuni, prezinta anumite particularitati in cauza penala dedusa judecatii, care decurg din existenta a doua hotarari judecatoresti definitive si irevocabile prin care inculpata, in calitate de reprezentant al unitatii scolare, detinand functia de director, a fost obligata sa emita decizia de numire in functia de director adjunct a partii vatamate si sa plateasca acesteia diferenta dintre salariul incasat in conformitate cu profesia exercitata de cadru didactic si salariul la care avea dreptul in temeiul functiei de director adjunct, la care era indreptatita, urmare a declararii ca reusita la concursul legal organizat.
Subiectul activ al acestor infractiuni poate fi angajatorul insa si o alta persoana care are atributia exclusiva de a decide cu privire la o functie ce poate fi exercitata de angajat.
Apararile formulate de inculpata privind neintrunirea elementelor constitutive ale acestor infractiuni, in ceea ce priveste calitatea subiectului activ si elementul material, nu pot fi retinute, intrucat, in caz contrar, ar insemna sa se incalce autoritatea de lucru judecat a hotararilor judecatoresti, prin care inculpata a fost obligata la emiterea deciziei de numire in functie a partii vatamate si la plata diferentelor salariale cuvenite.
Obligatia de a emite decizia de numire in functia de director adjunct al unei unitati scolare apartine exclusiv directorului scolii, obligatia rezultand din dispozitii legale speciale, respectiv art. 21 alin. 6 din Legea 128/19977 si art. 21 alin. 9 din Metodologia de Organizare si Desfasurare a concursului pentru ocuparea functiilor de director adjunct din unitatile de invatamant preuniversitar de stat, anexa a Ordinului Ministerului Educatiei nr. 3142/2006, emis in baza Legii 128/1996.
Potrivit acestor norme juridice speciale, directorul adjunct este numit pe baza deciziei directorului unitatii de invatamant cu avizul consultativ al Consiliului Local, pe baza hotararii Consiliului de administratie, dintre candidatii care au promovat concursul pentru ocuparea acestui post.
Prin urmare, conform legii, numirea in functia de director adjunct a partii vatamate reprezinta atributul exclusiv al inculpatei, in calitate de director al unitatii scolare. Nu numai angajatorul poate fi subiect activ al acestor in fractiuni, calitatea I.S.J. Dolj de angajator nefiind contestata, insa si persoana care in virtutea unei functii, a unui post sau a unei atributii, are competenta  exclusiva de a dispune ca o alta persoana sa exercite o functie.
Exista doua planuri care nu trebuie confundate: al raporturilor de munca care   decurg din exercitarea profesiei  si se intemeiaza pe incheierea unui contract individual de munca intre partea vatamata si angajatorul I.SJ. Dolj, necontestate, si cel al raporturilor juridice care se nasc in urma indeplinirii unei functii - in cadrul profesiei exercitate ,  si anume functia de director adjunct, care nu se confunda cu profesia de cadru  didactic. Aceste din urma raporturi juridice -  specifice functiei  nu se confunda,  ci se grefeaza pe raporturilor juridice de baza, specifice dreptului muncii, insa, angajatorul din cadrul raporturilor de drept substantial al muncii, in speta I.S.J. Dolj, este diferit de persoana care are atributia exclusiva de a fi subiect pasiv in cadrul raporturilor juridice nascute ca urmare a exercitarii unei functii, alaturi de profesia de baza.
Dispozitiile legale cuprinse in Legea 128/1997 nu stabilesc in sarcina angajatorului I.S.J. Dolj nici o obligatie sau atribut privind numirea persoanelor in functia de director adjunct al scolii, aceasta obligatie revenind exclusiv directorului scolii.
Aceste considerente au fost avute in vedere si de instantele judecatoresti care au admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a angajatorului I.S.J. Dolj, stabilindu-se prin decizia 3821/11.06.2009 a Curtii de Apel Craiova - irevocabila  - ca aceasta institutie nu are nicio implicare in ceea ce priveste numirea partii vatamate in functia de director adjunct al scolii.
Subiectul activ al infractiunilor prevazute de art. 277 si 278 din Legea 53/2003 trebuie sa fie subiectul pasiv din raporturilor juridice de drept substantial al muncii, care s-au nascut intre el - in calitate de persoana obligata la plata salariilor catre subiectul activ al acestui raport substantial sau la reintegrarea in munca a acestei persoane si persoana indreptatita la plata salariilor, respectiv la reintegrarea in munca. Calitatea subiectilor din raporturilor juridice substantiale se inverseaza pe planul dreptului penal, astfel incat, titularul obligatiei specifice dreptului muncii devine subiectul activ al infractiunii si, respectiv titularul dreptului recunoscut prin hotarari judecatoresti definitive la reintegrare in munca sau la plata salariilor devine subiectul pasiv al infractiunii.
Stabilindu-se prin decizia 3821/11.06.2009 a Curtii de Apel Craiova, irevocabila si intrata in  autoritatea de lucru judecat, ca numai inculpata in calitate de director al scolii are obligatia de a numi in functia de director adjunct pe partea vatamata si nu I.S.J. Dolj, fata de care s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, considerandu-se ca nu are atributii in materia numirii intr-o astfel de functie, apararea inculpatei privind lipsa calitatii sale de angajator este de natura a aduce atingere autoritatii de lucru judecat a deciziei judecatoresti amintite.
O data ce s-a stabilit prin acest act jurisdictional ca inculpata are obligatia exclusiva de a o reintegra in functie pe partea vatamata, in materia dreptului penal, trebuie respectata autoritatea de lucru judecat a actului jurisdictional civil si se va considera ca persoana obligata prin hotarare judecatoreasca irevocabila la reintegrarea in functie de conducere pe care salariatul a obtinut-o in mod legal, in urma indeplinirii conditiilor concursului organizat, devine subiect activ al infractiunii prev. de art. 278 din Legea 53/2003.
Despagubirile la care partea vatamata este indrituita prin hotarare judecatoreasca irevocabila, respectiv decizia 4648/13.06.2008 a Curtii de Apel Craiova nu reprezinta, astfel cum sustine inculpata, echivalentul prejudiciului care     s-ar fi produs partii vatamate, ci reprezinta, astfel cum in mod expres se mentioneaza atat in sentinta civila nr. 235/2008 a Tribunalului Dolj, cat si in decizia 4648 a Curtii de Apel Craiova, diferentele salariale dintre salariul cuvenit pentru functia de director adjunct si salariul incasat de partea vatamata, incepand cu data de 29.11.2007, data la care inculpata a emis decizia 218/2007 de eliberare din functie, pana la data reincadrarii efective a partii vatamate in functia de director adjunct la care este indreptatita, ca urmare a promovarii examenului.
Ca urmare a declararii nulitatii absolute a deciziei 218 din 28.11.2007, prin care inculpata a eliberat-o din functia de director adjunct pe partea vatamata, prin hotararile judecatoresti enumerate s-a procedat la o veritabila repunere in situatia anterioara eliberarii din functie si recunoasterea tuturor drepturilor care decurg din functia de conducere la care avea dreptul, astfel ca sumele de bani pe care unitatea scolara, prin reprezentant - inculpata - in calitate de director al acesteia - reprezinta drepturi salariale si nu echivalentul unui prejudiciu stabilit conform art. 998 si 999 C.civil.
O asemenea aparare a inculpatei, reprezinta o interpretare contrara principiilor fundamentale ale procesului penal roman si o deturnare a unor acte jurisdictionale irevocabile de la urmarea lor fireasca.
Si sub aspectul acestei infractiuni, inculpata intruneste conditiile subiectului activ, intrucat a fost parte in cauza civila obiect al dosarului 21321/63/2007 prin care Tribunalul Dolj si Curtea de Apel Craiova a obligat Scoala X Craiova prin reprezentant inculpata D.D., in calitate de director - sa plateasca partii vatamate diferentele salariale cuvenite.
Similar infractiunii prev. de art. 278 din Legea 53/2003, atata timp cat inculpata a fost partea procesuala in cauzele finalizate cu pronuntarea unor hotarari judecatoresti definitive si executorii la data cererii de punere in executare formulata de partea vatamata, si atata timp cat instantele de judecata au obligat-o pe inculpata - in calitate de director al scolii - sa o reintegreze in functia dobandita pe partea vatamata si sa ii plateasca drepturile salariale cuvenite, inculpata nu are dreptul ca ulterior, intr-un proces penal, legat de punerea in executare a acestor hotarari pronuntate impotriva sa, sa repuna in discutie calitatea sa de titular al obligatiei ce trebuie indeplinita. A-i conferi aceasta posibilitate, ar echivala cu incalcarea autoritatii de lucru judecat, principalul efect procesual al hotararilor judecatoresti si cu incalcarea principiului relativitatii efectelor substantiale ale actelor jurisdictionale. Aceste principii sunt fundamentale intr-un stat de drept, intr-o ordine juridica in care este imperios necesar ca participantii dintr-un proces sa-si execute obligatiile de care sunt tinuti si, respectiv, sa le fie recunoscute drepturile castigate.
Fapta inculpatei, de a emite decizia nr. 43/25.06.2008 prin care partea vatamata a fost numita in functia de director adjunct, inculpata fiind obligata in acest sens prin sentinta civila nr. 1964/01.04.2008 a Tribunalului Dolj, desi partea vatamata a formulat cererea de punere in executare nr. 1153/09.04.2008, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 278 din Legea 53/2003, intrucat reintegrarea in functia de conducere la care partea vatamata avea dreptul, a avut loc la mai mult de 2 luni de zile de la data solicitarii adresate. Omisiunea inculpatei de a pune in executare sentinta amintita, de care avea cunostinta intrucat avea calitatea de parte in dosar, reprezinta o fapta penala prin care se aduce atingere relatiilor sociale privind increderea care trebuie acordata in hotararile judecatoresti definitive si executorii, astfel cum era si sentinta civila nr. 1964/2008.
Fapta inculpatei de a emite decizia nr. 44/25.06.2008 prin care s-a dispus plata drepturilor salariale catre partea vatamata, astfel cum au fost stabilite prin sentinta civila nr. 235/11.02.2008, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 277 din Legea 53/2002, intrucat: inculpata a adoptat aceasta decizie la mai mult de 15 zile de la data cererii de executare care a fost adresata de partea vatamata. Aceasta din urma a formulat doua cereri prin care a solicitat executarea hotararii judecatoresti enuntate si anume: cererea nr. 642/27.02.2008 si, respectiv 8153/9.04.2008. Inculpata era obligata in termen de 15 zile de la data cererii de executare sa procedeze la emiterea deciziei de acordare a drepturilor salariale, infractiunea consumandu-se in momentul in care, implinindu-se termenul de 15 zile, inculpata nu si-a adus la indeplinire obligatia stabilita in sarcina sa.
Infractiunea prev. de art. 277 din Legea 53/2003 este o infractiune continua, care se epuizeaza la data incetarii inactiunii incriminate, prin plata drepturilor salariale cuvenite, sau, dimpotriva, prin condamnarea inculpatei printr-o hotarare judecatoreasca, chiar si nedefinitiva, pronuntata in prima instanta.
Litigiile dintre parti s-au derulat pe parcursul a mai multor ani, pana la ramanerea irevocabila a hotararilor, partea vatamata fiind iarasi eliberata din functie prin decizia 52/10.09.2008 emisa de inculpata, decizie cu privire la care s-a dispus nulitatea prin hotararea pronuntata in dosarul 16699/63/2008 a Tribunalului Dolj. Este relevant faptul ca aceasta decizie nr. 52 a fost emisa la data de 10.09.2008, prin care partea vatamata a fost eliberata din functie, insa decizia Curtii de Apel nr. 8282 prin care s-a admis recursul si s-a casat sentinta tribunalului in vederea rejudecarii cauzei, invocata drept temei de inculpata pentru a motiva decizia de eliberare din functie, este din 25.09.2008. Deci hotararea judecatoreasca invocata de reclamanta este mult ulterioara deciziei prin care a eliberat-o pe partea vatamata din functia detinuta, ca urmare a promovarii uni concurs legal organizat, astfel incat, rezulta ca, la data de 10.09.2008, cand s-a emis decizia 52 de eliberare din functie, continua sa-si produca efectele sentinta civila nr. 1964 din 01.04.2008 a Tribunalului Dolj, definitiva si executorie, prin care inculpata era obligata sa o repuna in functie pe partea vatamata. Inculpata astfel a incalcat, cu rea credinta, o hotarare judecatoreasca executorie, despre care in mod cert avea cunostinta, intrucat avea calitatea de parte procesual.
     Ceea ce intra in autoritatea  de lucru judecat  este  atat dispozitivul unei  hotarari judecatoresti, dar si  considerente care  explica dispozitivul si  se reflecta in acesta, formand corp comun cu el , dobandesc putere de lucru judecat.  Au dobandit autoritate de lucru judecat  hotararile judecatoresti prin care s-a dispus obligarea inculpatei la reintegrarea in functia de director adjunct al  partii vatamate si la plata drepturilor salariale  corespunzatoare  functiei la care avea dreptul.
Autoritatea de lucru judecat  prezinta un aspect pozitiv: partea care a castigat procesul se poate prevala de dreptul recunoscut prin hotarare judecatoreasca irevocabila  intr-o noua judecata , fara ca partea  adversa sau instanta de judecata sa mai poata lua in discutie existenta dreptului  si un aspect negativ  in sensul ca partea care  a pierdut procesul  nu mai poate pune in discutie  dreptul respectiv intr-un alt proces.  Aspectul negativ al autoritarii de lucru judecat impiedica asadar ca partea care a pierdut procesul intr-o cauza solutionata in mod irevocabil, astfel cum este  inculpata  in prezenta cauza  , sa mai supuna  unei noi judecati pretentia  referitoare la acel drept subiectiv civil.
Principiul autoritatii de  lucru judecat, rezultand din art. 1201 C.civ.,  impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si purtat intre aceleasi parti, ci si contrazicerile dintre doua hotarari judecatoresti, in sensul ca drepturile recunoscute unei parti printr-o hotarare definitiva sa nu fie contrazise printr-o alta hotarare posterioara, pronuntata intr-un alt proces.
  Pentru aceste motive,  calitatea inculpatei de   titular al obligatiei  de a dispune reintegrarea in functie si de a plati drepturile salariale ( denumite generic despagubiri )  nu mai poate fi rediscutata,  altfel s-ar incalca principiul securitatii raporturilor juridice , iar aceste calitati ale inculpatei se transpun si pe planul dreptului penal, in ceea ce  priveste   raspunderea pentru neexecutarea obligatiilor  dispuse prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
La individualizarea pedepselor ce urmeaza a fi aplicate inculpatei, se va tine seama de criteriile de individualizare prevazute in art. 72 C.p., respectiv gradul ridicat de pericol social al faptelor ce rezulta din refuzul continuu si categoric privind executarea unor hotarari judecatoresti pronuntate impotriva sa, ceea ce echivaleaza cu refuzul recunoasterii in favoarea partii vatamate a drepturilor legal castigate , atitudinea inculpatei din cursul procesului penal, de negare a vinovatiei sale si invocare a unor imprejurari prin care incalcand principiile fundamentale ale procesului penal si civil, tindea la obtinerea unor cauze de impunitate; se va tine seama de lipsa antecedentelor penale, relatiile litigioase de lunga durata dintre parti, dispozitiile partii generale a Codului penal si limitele de pedeapsa fixate de Legea 53/2003.
Ca modalitate de executare a pedepsei, se considera ca lasarea in libertate prin dispunerea suspendarii conditionate a executarii pedepsei rezultante in urma aplicarii dispozitiilor art. 33-34 C.p., reprezinta un remediu social privind persoana inculpatei, iar scopurile pedepsei pot fi atinse si printr-un astfel de mijloc de individualizare judiciara a executarii pedepsei.
Se va admite in parte actiunea civila si, constatand ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 998 si 999 Cod civil, se va angaja raspunderea civila delictuala a inculpatei, intrucat, prin faptele sale, a determinat prejudicierea morala a partii vatamate, lezarea onoarei si demnitatii acesteia. Astfel, prin aparitia unor articole de presa, viata profesionala a partii vatamate a dobandit dimensiuni publice, insa intr-o alta directie decat cea dorita. Din continutul inscrisurilor reprezentand certificate medicale, rezulta ca actiunile inculpatei au determinat o deteriorare a sanatatii partii vatamate, ceea ce a pus-o in situatii dificile privind exercitarea profesiei si a functiei dobandite in mod legal. Dimensiunea litigiului existent intre parti a fost destul de mare, incat si-au adus aportul, in scopul solutionarii, I.S.J. Dolj si Ministerul Educatiei, in vederea determinarii inculpatei la indeplinirea obligatiei legale, al carei titular exclusiv era. Instanta constata ca dificultatile intampinate de partea vatamata, de exercitare a functiei de director adjunct, s-au datorat in exclusivitate inculpatei, aceasta fiind singura in masura sa dispuna numirea in functia de conducere, atributia in acest sens neputand fi exercitata prin intermediul altei persoane.
In aceasta cauza penala se vor expune anumite cauze penale in care statul roman  a fost condamnat  de Curtea Europeana  in probleme vizand tocmai  nerespectarea hotararilor judecatoresti prin care s-a dispus reintegrarea in functie:
In cauza Ghibusi impotriva Romaniei, s-a dispus de Curtea  Europeana a  Drepturilor Omului condamnarea statului roman  pentru incalcarea art 6 paragraful 1 din Conventie, intr-o  situatie de fapt similara   celei in cauza  .
Curtea aminteste ca executarea unei sentinte sau a unei hotarari pronuntate de orice instanta trebuie considerata ca facand parte integranta din "proces", in sensul art. 6 din Conventie. Dreptul de acces la justitie ar fi iluzoriu daca ordinea juridica interna a unui stat contractant ar permite ca o hotarare judecatoreasca definitiva si obligatorie sa ramana neexecutata in detrimentul unei parti [Cauza Immobiliare Saffi impotriva Italiei].      Cu toate acestea dreptul de acces la justitie nu poate obliga un stat sa execute orice hotarare cu caracter civil, oricare ar fi aceasta si oricare ar fi circumstantele (Cauza Sanglier impotriva Frantei, 2003). In orice caz, atunci cand autoritatile sunt obligate sa actioneze pentru executarea unei hotarari judecatoresti si omit sa o faca, aceasta omisiune angajeaza responsabilitatea statului pe taramul art. 6 alin. 1 din Conventie (Cauza Scollo impotriva Italiei, Hotararea din 28 septembrie 1995).
Fiecare stat contractant trebuie sa se doteze cu arsenalul juridic adecvat si suficient pentru a asigura respectarea obligatiilor pozitive care ii revin. Sarcina Curtii consta numai in a examina daca in cauza masurile adoptate de autoritatile romane au fost adecvate si suficiente (Cauza Ruianu impotriva Romaniei, 2003).  Curtea  a observat ca, in speta, obligatia reintegrarii in functie  necesita interventia personala a debitorului, care era un particular -  ca si in cauza dedusa judecatii . Statul, in calitate de depozitar al fortei publice, era chemat sa manifeste un comportament diligent si sa-l asiste pe creditor in executarea hotararii care ii era favorabila.    In ciuda tuturor eforturilor depuse de reclamanta, debitorul s-a opus in mod constant executarii.
In cauza Miclici impotriva  Romaniei ( 2007 )  Curtea aminteste ca dreptul de acces la o instanta asigurat de art. 6 alin. 1 din Conventie ar fi iluzoriu daca ordinea juridica interna a unui stat contractant ar permite ca o hotarare judecatoreasca definitiva si obligatorie sa ramana ineficienta in detrimentul unei parti (a se vedea Imobiliara Saffi impotriva Italiei , Hornsby impotriva Greciei,  Karahalios impotriva Greciei, 2003). Ea admite de asemenea ca dreptul de acces la instanta nu poate obliga un stat sa dispuna executarea fiecarei sentinte cu caracter civil, indiferent de imprejurari (Sanglier impotriva Frantei, 2003). Cu toate acestea, ea constata ca daca administratia refuza sau omite sa se supuna sau intarzie sa o faca, garantiile articolului 6 de care a beneficiat justitiabilul in timpul fazei judiciare a procedurii isi pierd orice ratiune de a fi (Hornsby citat anterior,). Curtea considera ca atunci cand mizele procedurii sunt importante pentru reclamant si cu atat mai mult atunci cand este vorba despre un contencios de munca, autoritatilor nationale le revine sarcina de a actiona cu sarguinta si de a-si organiza sistemul judiciar astfel incat sa asigure executarea intr-un termen rezonabil asa cum prevede art. 6 din Conventie (a se vedea, mutatis mutandis, Ruotolo impotriva Italiei, 1992, si Ara� impotriva Turciei, 2006).
In cauza Durdan impotriva Romaniei, 2007, Curtea aminteste ca executarea unei sentinte sau a unei decizii, indiferent de ce instanta ar fi pronuntata, trebuie considerata ca facand parte integranta din � proces � in sensul art. 6 din Conventie (Hornsby citat anterior, si Imobiliara Saffi impotriva Italiei). Cu toate acestea, dreptul de acces la o instanta nu poate obliga un stat sa dispuna executarea fiecarei sentinte cu caracter civil indiferent care ar fi ea si indiferent care ar fi circumstantele (Sanglier impotriva Frantei, 2003). Curtea aminteste ca atunci cand autoritatile sunt obligate sa actioneze in executarea unei decizii judiciare si omit sa o faca, aceasta inertie angajeaza raspunderea statului conform art. 6 alin. 1 din Conventie (Scollo impotriva Italiei).
Curtea reitereaza de asemenea principiile fundamentale ce reies din jurisprudenta sa referitoare la interpretarea si aplicarea dreptului intern. Daca in temeiul art. 19 din Conventie Curtea are drept sarcina sa asigure respectarea angajamentelor rezultate din Conventie pentru statele contractante, nu-i revine sarcina de a descoperi erorile de fapt sau de drept pretins comise de o instanta interna, decat daca si in masura in care ar fi putut aduce atingere drepturilor si libertatilor aparate de Conventie. In plus, in primul rand autoritatilor nationale si indeosebi curtilor si instantelor, le revine sarcina de a interpreta si de a aplica dreptul intern. Rolul curtii se limiteaza la a verifica compatibilitatea cu Conventia a efectelor unei asemenea interpretari (Printul Hans Adam II de Liechtenstein)
  Bazandu-se pe principiul conform caruia Conventia are drept scop nu apararea drepturilor teoretice si iluzorii ci a celor concrete si efective (Artico impotriva Italiei,  1980 ), Curtea nu poate decat sa constate ca datorita atitudinii contradictorii a autoritatilor nationale reclamantul s-a aflat, in timpul unei perioade anormal de lunga, intr-o situatie de incertitudine juridica privind imposibilitatea de a fi reangajat pe postul sau (Streletz, Kessler si Krenz impotriva Germaniei 2001).
1