Inspectoratul de jandarmi judetean Alba. Cerere formulata de reclamant in vederea comunicarii ordinului de punere la dispozitia unitatii. Inaplicabilitatea dispozitiilor art. 2 lit. i din Legea nr. 554/2004 privitoare la refuzul cu exces de putere de a s

Inspectoratul de jandarmi judetean Alba.  Cerere formulata de reclamant in vederea comunicarii ordinului de punere la dispozitia unitatii. Inaplicabilitatea dispozitiilor art. 2 lit. i din Legea nr. 554/2004 privitoare la refuzul cu exces de putere de a solutiona cererea reclamantului.


 Ordinul inspectorului sef al Inspectoratului de Jandarmi Judetean Alba, a carei comunicare o solicita reclamantul, este document clasificat potrivit legii - secret de serviciu -, astfel ca transmiterea acestuia catre reclamant, caruia i-a fost retrasa autorizatia de acces la documente clasificate, fiind trecut in rezerva, nu se mai poate realiza in forma in care actul se gaseste in prezent, adica in forma clasificata.
Raportat la dispozitiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate in conformitate cu care „accesul la informatiile clasificate este permis numai in cazurile, in conditiile si prin respectarea procedurilor prevazute de lege” si ale art. 26 din anexa 1 la H.G. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, in conformitate cu care „transmiterea informatiilor clasificate catre alti utilizatori se va efectua numai daca acestia detin certificate de securitate sau autorizatii de acces corespunzator nivelului de secretizare” si la faptul ca raspunsul comunicat de parat reclamantului a fost legal motivat, se constata ca nu sunt incidente dispozitiile art. 2 lit. i din Legea nr. 554/2004 privitoare la refuzul cu exces de putere de a solutiona cererea reclamantului, in conditiile in care acesta nu a facut dovada conditiilor prevazute de lege.


Sectia de contencios administrativ si fiscal – Decizia nr. 6083/03  iunie 2013


Prin sentinta administrativa nr. 1703/CAF/2013 a Tribunalului Alba a fost respinsa actiunea in contencios administrativ formulata de reclamantul P.N.M. in contradictoriu cu paratul INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDETEAN A.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut urmatoarele:
In fapt, ca urmare a cererii reclamantului, de a-i fi comunicat ordinul de punere la dispozitia unitatii, inregistrata la data de 05.10.2012, avand in vedere prevederile exprese in materia documentelor clasificate, i s-a raspuns acestuia in termenul legal, prin adresa nr. 867652 din 02.11.2012.
Dat fiind ca ordinul inspectorului sef al Inspectoratului de Jandarmi Judetean A. in discutie este clasificat potrivit normelor legale, secret de serviciu, a faptului ca odata cu data emiterii ordinului, cand reclamantul a fost trecut in rezerva, acestuia i-a fost retrasa autorizatia de acces la documente clasificate, Tribunalul a apreciat ca in mod corect a refuzat paratul de sa comunice reclamantului ordinul.
Paratul i-a comunicat reclamantului faptul ca, pentru a-i transmite documentul solicitat trebuie sa faca dovada detinerii in prezent a unui certificat de securitate sau autorizatie de acces la informatii clasificate, nivel secret de serviciu.
In speta de fata nu s-a dovedit existenta refuzului nejustificat din partea paratului de a raspunde sau de a solutiona cererea, intrucat raspunsul transmis de Inspectoratul de Jandarmi Judetean A. nu echivaleaza cu un raspuns nejustificat in sensul art. 2 al. 1 lit. i din L 554/2004.
Astfel, aceasta dispozitie defineste refuzul nejustificat de a solutiona o cerere ca fiind exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilata refuzului nejustificat si nepunerea in executare a actului administrativ emis ca urmare a solutionarii favorabile a cererii sau, dupa caz, a plangerii prealabile.
Mai departe, art. 2 lit. n din acelasi act normativ stipuleaza ca prin exces de putere se intelege exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor.
In cazul de fata ne se poate imputa Inspectoratului de Jandarmi Judetean Alba faptul ca nu a comunicat un raspuns in sensul solicitat de reclamant.
Tribunalul a retinut ca nu ne aflam situatia unui refuz nejustificat, ci in situatia unui raspuns justificat, deoarece raspunsul comunicat reclamantului a avut un temei legal si anume art. 26 din anexa 1 la HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare care stipuleaza ca transmiterea informatiilor clasificate catre alti utilizatori se va efectua numai daca acestia detin certificate de securitate sau autorizatii de acces corespunzator nivelului de secretizare, ceea ce nu este cazul in speta de fata.
Reclamantului i s-a dat un raspuns in conformitate cu prevederile legale in materia informatiilor clasificate, iar faptul ca este nemultumit de raspunsul primit nu echivaleaza cu un raspuns nejustificat in sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Pentru aceste motive , actiunea reclamantului a fost respinsa.                                                                                                                                                                                  
Impotriva hotararii instantei de fond a declarat recurs reclamantul P.N.M.  solicitand admiterea recursului si modificarea sentintei atacate, in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata.
In motivele de recurs se arata ca sentinta este netemeinica si nelegala.
Astfel, instanta, prin modul in care a procedat a incalcat dispozitiile prev. de art. 129 alin.5 C.pr.civ., in conformitate cu care, judecatorul trebuie sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greseala in aflarea adevarului in cauza.Cum prima instanta nu a administrat toate probele necesare si esentiale pentru aflarea adevarului, a refuzat judecarea cauzei asa incat se apreciaza ca nu a solutionat fondul cauzei, motiv pentru care se impune casarea sentintei si trimiterea cauzei in rejudecare.
Pe fond se invoca faptul ca raspunsul comunicat reclamantului se incadreaza in sintagma exces de putere.
Prin necomunicarea ordinului de punere la dispozitie s-a incalcat dreptul reclamantului de acces la justitie, dreptul la un proces echitabil si dreptul la munca, in conditiile in care, neluand la cunostinta de continutul actului s-a aflat in imposibilitatea de a parcurge etapa jurisdictionala ulterioara procedurii prealabile.
In drept, se invoca dispozitiile art. 304, pct. 5 si 9 si art. 304 ind. 1 C.pr.civ..
Parata-intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului si mentinerea hotararii instantei de fond aceasta fiind legala si temeinica.
In recurs nu au fost administrate probe noi.
Recursul urmeaza a fi respins datorita urmatoarelor considerente:
Prima instanta a apreciat corect cu privire la obiectul cauzei cu solutionarea careia a fost sesizata prin actiunea formulata de reclamant, stabilind ca refuzul emis de paratul Inspectoratul de Jandarmi Judetean A., nu este unul nejustificat, argumentand legal solutia adoptata.
Astfel, in mod corect s-a retinut incidenta dispozitiilor art. 2 alin. 2 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate in conformitate cu care „accesul la informatiile clasificate este permis numai in cazurile, in conditiile si prin respectarea procedurilor prevazute de lege” si ale art. 26 din anexa 1 la H.G. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, in conformitate cu care „transmiterea informatiilor clasificate catre alti utilizatori se va efectua numai daca acestia detin certificate de securitate sau autorizatii de acces corespunzator nivelului de secretizare”.
Ordinul inspectorului sef al Inspectoratului de Jandarmi Judetean A., a carei comunicare o solicita reclamantul, este document clasificat potrivit legii - secret de serviciu -, astfel ca transmiterea acestuia catre reclamant, caruia i-a fost retrasa autorizatia de acces la documente clasificate, fiind trecut in rezerva, nu se mai poate realiza in forma in care actul se gaseste in prezent, adica in forma clasificata.
Chiar in conditiile in care actul solicitat dispune cu privire la persoana reclamantului, acesta nu ii poate fi comunicat in virtutea faptului ca la data emiterii acestuia reclamantul avea acces la informatii clasificate secret de serviciu. Persoana care solicita comunicare unui act clasificat este obligata sa faca dovada detinerii unui certificat de securitate sau autorizatie de acces la informatii clasificate, nivel secret de serviciu la data la care formuleaza cererea.
Trebuie precizata si imprejurarea ca, in conditiile in care, prevederile Ordinului de personal inregistrat cu nr. S/883239 din 15.06.2011 i-au fost aduse la cunostinta, conform tabelului nominal, reclamantul avea posibilitatea sa solicite comunicarea documentului in discutie in forma clasificata pana la data de 15.09.2011, cand s-a dispus trecerea sa in rezerva si i s-a retras si autorizatia de acces la documente clasificate. Insa reclamantul nu a procedat in acest mod, iar in prezent nu mai indeplineste conditiile legale pentru a avea acces la informatii clasificate secret de serviciu.
Raportat la dispozitiile legale exprese invocate mai sus si la faptul ca raspunsul comunicat de parat reclamantului a fost legal motivat, se constata ca nu sunt incidente dispozitiile art. 2 lit. i din Legea nr. 554/2004 privitoare la refuzul cu exces de putere de a solutiona cererea reclamantului, in conditiile in care acesta nu a facut dovada conditiilor prevazute de lege.
Referitor la solicitarea de trimitere a cauzei spre rejudecare, se constata ca, desi recurentul a invocat omisiunea instantei de a administra probele necesare aflarii adevarului, acesta nu a indicat care ar fi aceste probe, limitandu-se la aceasta asertiune cu caracter general. In mod neintemeiat se invoca aceste aspecte in recurs, atat timp cat in fata primei instante reclamantul nu a solicitat administrarea niciunei probe. O astfel de cerere este inadmisibila in recurs, raportat la dispozitiile art.129 alin.5/1 C.pr.civ., in conformitate cu care „partile nu pot invoca in caile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat in conditiile legii.”
Reclamantului nu i s-au incalcat drepturile la care a facut referire in motivele de recurs, si anume dreptul de acces la justitie, dreptul la un proces echitabil si dreptul la munca atat timp cat raspunsul la cererea adresata paratului a fost emis in conformitate cu dispozitiile legale exprese, care limiteaza accesul persoanelor la o anumita categorie de informatii. Limitarea drepturilor persoanelor este admisibila din punctul de vedere al CEDO, atat timp cat este o masura necesara intr-o societate democratica, proportionala cu scopul urmarit,  si prevazuta de lege. Fiind indeplinite aceste conditii, nu se poate retine incalcarea drepturilor prev. de art. 6  si  art. 13 din C.E.D.O., la care face referire reclamantul recurent, acesta trebuind doar sa uzeze de cai de atac adecvate valorificarii drepturilor.
Fata de toate aceste considerente, Curtea, in baza art.312 C.p.civ., a respins ca nefondat recursul declarat de catre reclamant.