In cazul concedierii salariatului in temeiul art. 65 alin. 1 Codul muncii legea nu prevede dreptul salariatului de a opta pentru revenirea pe postul detinut anterior.

    In cazul concedierii salariatului in temeiul art. 65 alin. 1 Codul muncii legea nu prevede dreptul  salariatului de a opta pentru revenirea pe postul detinut anterior.
     
     Desfiintarea postului ca urmare a modificarii organigramei si statutului de functiuni ale societatii echivaleaza cu existenta unei cauze reale si serioase, astfel ca angajatorul nu are obligatia de a oferi un alt loc de munca vacant in unitate.
     
     Sectia conflicte de munca si asigurari sociale – Decizia civila nr. 443/16  aprilie 2009.

Constata ca prin contestatia inregistrata la data de 19.12.2007 la Tribunalul Olt si stramutata la Tribunalul Sibiu prin Incheierea nr. 4565/04.07.2008 a I.C.C.J., contestatorul C.G. a solicitat in contradictoriu cu intimata S.C. V. Samburesti S.A. anularea deciziei de concediere nr. 71/21.11.2007 emisa de consiliul de administratie al societatii intimate; reintegrarea sa in functia de director comercial si obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat incepand cu data de 19.12.2007.
In motivarea contestatiei sale contestatorul arata ca a detinut functia de administrator al societatii in baza Hotararii A.G.A. nr. 4/15.04.2000, iar prin hotararea A.G.A nr. 5/04.06.2007 a fost revocat din aceasta functie. Anterior a detinut functia de director comercial, iar la revocarea din functia de administrator sustine ca i se cuvenea de drept postul de director comercial conform dispozitiilor art.137 alin.3 din Legea nr.31/1990 si nu postul de inginer horticol la ferma O. pe care i l-a oferit societatea intimata; acest post nefiind corespunzator competentelor sale prin locul, felul muncii si salariul mult inferior fata de postul detinut de director comercial, asa incat a inteles sa-l refuze motivat prin adresa nr. 2416/12.10.2007. Arata ca imposibilitatea oferirii postului de director comercial justificata de intimata prin inexistenta acestuia in organigrama actuala, aprobata in sedinta Consiliului de Administratie din data de 08.03.2007, nu poate fi avuta in vedere, intrucat desi a participat la acea sedinta nu a fost de acord cu noua organigrama, aducand la cunostinta in scris nelegalitatea desfiintarii unui post care a fost suspendat in baza art.137 alin.3 din Legea nr.31/1990. Precizeaza ca si postul de inginer oferit era inexistent in aceasta organigrama si fiind inferior in ce priveste salarizarea, locul si felul muncii, ar fi atras modificarea unilaterala a contractului de munca.
In drept: art.283 alin.1 lit b din Legea nr.53/2003.
Parata S.C. V. Samburesti S.A. a depus intampinare solicitand respingerea contestatiei si mentinerea deciziei ca temeinica si legala.
Prin sentinta civila nr. 1142/09.12.2008 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosar nr. 4113/107/2007 s-a respins contestatia formulata de contestatorul C.G. in contradictoriu cu intimata S.C. V. Samburesti S.A.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut, in esenta, cu referire la probele dosarului si dispozitiile legale incidente, ca in cauza, s-a dovedit desfiintarea efectiva a functiei de director comercial si ca aceasta desfiintare a avut o cauza reala si serioasa ca urmare a dificultatilor economice si a reorganizarii activitatii. Se retine de asemenea, ca societatea intimata si-a manifestat disponibilitatea mentinerii raporturilor de munca, prin aprobarea si acordarea unui post de inginer horticol conform profesiei contestatorului, iar faptul ca nu i s-a oferit o functie de conducere nu denota reaua credinta a societatii, odata ce nu s-a dovedit ca la momentul respectiv era vacanta o asemenea functie.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termenul legal prev. de art. 80 din Legea nr. 168/1999, contestatorul C.G., solicitand admiterea recursului, modificarea sentintei atacate in sensul admiterii in intregime a contestatiei asa cum a fost formulata, iar pe cale de consecinta anularea deciziei de concediere nr.71/21.11.2007, reintegrarea sa in functia detinuta anterior, aceea de director comercial, obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate, incepand cu data de 19.12.2007.
In dezvoltarea motivelor de recurs si in concluziile scrise depuse la dosar se arata ca instanta de fond in mod gresit a respins contestatia formulata atata timp cat din toate probele dosarului rezulta ca decizia este nelegala, deoarece la incetarea mandatului de administrator i se cuvenea de drept postul detinut anterior, respectiv acela de director comercial care a fost suspendat in temeiul art.137 alin.3 din Legea nr. 31/1990 pe perioada exercitarii mandatului de administrator, iar societatea intimata i-a oferit un post inexistent in organigrama, care nu corespunde competentelor sale, cu un salariu mult diminuat fata de cel anterior. Se sustine ca parata a ignorat si dispozitiile art.65 alin.2 din Legea nr. 53/2003 care prevad posibilitatea concedierii in temeiul dispoz. art.65 alin.1 doar in cazul desfiintarii locului de munca, desfiintare care trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa, ori in speta de fata, in preambulul deciziei de concediere nu se face amintire despre aceste aspecte si nici nu exista vreo dovada in acest sens.
In drept art.304 pct.9, art.65, 283 Codul Muncii, art.137 indice 1 alin.3 din legea nr.31/1990.
Prin intampinarea depusa intimata S.C. V. Samburesti S.A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei tribunalului ca fiind legala si temeinica, aratand ca a dovedit faptul ca desfiintarea functiei de director comercial a fost efectiva ca urmare a dificultatilor economice si a reorganizarii activitatii, avand o cauza reala si serioasa.
CURTEA, analizand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate cat si din oficiu conform cerintelor art. 304 indice 1 cod procedura civila, in limitele statuate de art.306 alin.2 cod procedura civila, a retinut ca recursul este nefondat.
Potrivit art. 65 alin.1 codul muncii „concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca, determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii.”
Alin.2 al aceluiasi text de lege prevede ca ” desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa, dintre cele prevazute la alin.1”.
In, speta, prin decizia nr.71/21.11.2007 emisa de intimata s-a dispus concedierea contestatorului C.G., in baza art.65 alin.1 codul Muncii, motivandu-se, in preambulul acestei decizii desfiintarea postului de director comercial si refuzul contestatorului de a ocupa postul oferit de societate de inginer horticol.
Aceasta decizie cuprinde mentiunile obligatorii prev. de art.65 alin.1 si 2, art. 74 Codul muncii, respectiv: motivarea in fapt a concedierii (desfiintarea postului de director comercial conform deciziei C.A. nr.4 din 08.03.2007, temeiul de drept al concedierii (art.65 alin.1 Codul Muncii), oferirea unui post corespunzator pregatirii profesionale si refuzul contestatorului de a ocupa acest post.
In ce priveste temeinicia deciziei de concediere, curtea a retinut ca desfiintarea postului de director  comercial a fost reala si serioasa, cata vreme in organigrama si statul de functiuni ale societatii intocmite ulterior emiterii deciziei contestate nu mai exista acest post de director comercial, in acest mod intimata urmarind eficientizarea activitatii societatii, fiind justificata pe nevoia imperativa a restructurari sectorului viticol-in acest sens Decizia C.A. nr.4/08.03.3007, procesul verbal al sedintei C.A. din 08.03.2007, nota nr.407/16.02.2007,  organigrama societatii.
Este nefondata critica recurentului, cu trimitere la art.137 alin.3 din Legea nr.31/1990 deoarece asa cum in mod judicios prima instanta a retinut, acest text de lege se refera la suspendarea contractului individual de munca, ceea ce nu impiedica desfiintarea locului de munca atata vreme cat aceasta masura este justificata legal, ca si in cazul dat .
     Asadar, in contextul in care acest post a fost desfiintat anterior datei incetarii mandatului de administrator al societatii ( contestatorul fiind revocat prin hotararea AGA a SC V. Simburesti SA nr. 5/4.06.2007 confirmata prin sentinta civila nr. 23/CC/16.04.2008 a Tribunalului Brasov, angajatorul a oferit recurentului contestator, conform adresei nr. 2549/19.10.2007  alt loc de munca compatibil cu pregatirea sa profesionala-inginer horticol, refuzat de  contestator (adresa nr. 2949/12.10.2007), decizia de concediere este legala si temeinica.
     Sustinerile recurentului vizand concedierea sa pentru alte motive decat reducerea efectiva a postului si inexistenta cauzei reale si serioasa sunt nedovedite; dimpotriva desi art.64 alin.1 Codul muncii prevede obligatia angajatorului de a oferi un alt loc de munca  vacant in unitate, doar in cazul concedierii pentru motivele prev. de art.61 lit.c si d din cod si se refera la un loc de munca compatibil cu pregatirea profesionala, in speta, intimata a inteles sa continue raportul de munca, oferindu-i contestatorului, asa cum s-a retinut mai sus, un post corespunzator pregatirii sale profesionale. Refuzul contestatorului de a primi acest post pe motivul diminuarii salariului, a justificat emiterea deciziei de concediere, intemeiata juridic pe dispozitiile art.65 C.Muncii, atata vreme cat au fost indeplinite cerintele retinute in acest text de lege.
Fata de cele ce preced, curtea a constatat ca solutia primei instante reflecta o interpretare si aplicare corecta a legii la probele dosarului, neregasindu-se  nici unul din cazurile de casare sau modificare a hotararii expres si limitativ prev. de legiuitor in continutul art. 304 punct.1-9 cod procedura civil, astfel ca a respins ca nefondat recursul cu care a fost investita de catre contestator.