plangere impotriva rezolutiei procurorului

Dosar nr. 770/216/2009                              plangere rezolutie procuror R O M A N I A
JUDECATORIA CURTEA DE ARGES JUDETUL ARGES
SENTINTA PENALA  NR. 155
Sedinta publica  din  25 iunie 2009
Completul compus din:
Presedinte: M.B.
Grefier: M.U. Parchetul de pe langa Judecatoria Curtea de Arges
reprezentat  prin procuror: N.M.
     Pe rol, solutionarea plangerii penale inregistrate la data de 01  aprilie  2009, formulata de petenta B.L., impotriva rezolutiei procurorului din 23 ianuarie 2009 mentinuta prin rezolutia numarul 75/II/2 din 09 martie 2009 a prim - procurorului Parchetului de pe langa  Judecatoria Curtea de Arges, ambele in dosarul numarul 885/P/2008, intimat fiind M.G.
     Dezbaterile in cauza au fost consemnate potrivit disp. art. 304 Cod procedura penala.
La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns petenta, asistata de avocat D.S., in baza contractului de asistenta juridica numarul. 116/20 mai 2009 si intimatul, asistat de avocat S.B., in baza contractului de asistenta juridica numarul 28/21 mai 2009.
     Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier, care invedereaza ca petenta a depus la dosar un borderou cu acte iar intimatul o cerere  cu privire la litigiul dintre parti, precum si cu privire la cheltuielile ocazionate intre parti  cu ocazia diferitelor momente existente dintre acestea.
     Instanta  intreaba participantii la acest proces daca au cereri prealabile de formulat sau inscrisuri de depus.
     Avocat D.S., pentru petenta, avocat S.B., pentru intimat, si reprezentantul Ministerului Public precizeaza ca nu au cereri prealabile  de formulat.
     Avocat D.S., pentru petenta, depune la dosar incheierea de stramutare pronuntata de instanta suprema intr-o alta cauza care o priveste pe petenta.
Avocat D.S., pentru petenta, precizeaza ca nu mai are cereri de formulat si solicita acordarea cuvantului asupra fondului, cerere cu care avocat S.B., pentru intimat, si reprezentantul  Ministerului Public sunt de acord.
     Instanta ia act ca nu mai sunt cereri de formulat, potrivit art. 339 Cod procedura penala constata terminata cercetarea judecatoreasca si in baza art. 340 Cod procedura penala acorda cuvantul pentru dezbateri in fond.
     Avocat D.S., pentru petenta, fata de inscrisurile emise in dosarul de urmarire penala, solicita admiterea plangerii si desfiintarea rezolutiei procurorului. Petenta a solicitat efectuarea cercetarii penale fata de intimat, care a facut afirmatii cu caracter indecent la adresa acesteia, afirmatii pe care nu le mentioneaza datorita persoanelor care sunt implicate. Dupa efectuarea actelor premergatoare, prim - procurorul de atunci a considerat plangerea ca intemeiata si printr-o rezolutie data s-a dispus efectuarea mai multor acte procesuale, retinandu-se ca procurorul nu analizase faptele referitoare la infractiunea prev. de art. 205 Cod penal. Partea vatamata, respectiv petenta, nu a facut o incadrare juridica a faptelor sale, fiindca nu avea cunostinte juridice, ci doar le-a reclamat. Rezolutia prim - procurorului din 6 noiembrie 2008 este foarte bine motivata si nu a fost atacata de persoana interesata, astfel ca acest inscris isi produce efectele. Procurorul care a instrumentat cazul dupa aceea, nu a purces la administrarea tuturor probelor si a lamuririi tuturor aspectelor, astfel cum se impune si cum s-a stabilit de catre prim-procuror. Partea vatamata a solicitat sa i se faca cunoscut ce scrie in reclamatiile facute la adresa sa de catre intimat. Tot timpul, intimatul a facut public despre asa-zisele relatii ale petentei cu o anumita persoana, relatii care de fapt nu sunt reale. Se sustine in rezolutie ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor prev. de art. 205, 206 Cod penal. Prim - procurorul a retinut initial, prin rezolutia din 6 noiembrie 2008,  ca se impune aplicarea disp. art. 152 lit. a) si d) Cod penal. Parchetul nu ia in seama art. 30 alin. 6 din Constitutia Romaniei care  reglementeaza ca libertatea de exprimare are anumite ingradiri, cum de altfel se stabileste si in  art. 10 din Conventia Europeana . Afirmatiile facute de intimat la adresa petentei au o gravitate imensa si aduc o imagine negativa demnitatii si onoarei acesteia. Petenta a fost calomniata si in presa dupa ce a fost "barfita pe la colturi", intimatul facand si anumite cererii la primarie in care a reiterat insultele si calomniile la adresa lui B.L. Morala crestina nu permite infidelitatea, iar sotul petentei, un om cu caracter integru, a apreciat ca toate aceste afirmatii nu sunt reale, nu a purces la divort, asa cum ar fi facut alti barbati.  Solicita ca instanta, daca apreciaza ca retine cauza spre judecare, sa puna in vedere primariei sa depuna la dosar acele reclamantii facute de intimat. Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale acele texte de lege care abrogasera infractiunile contra demnitatii persoanei. Solicita admiterea plangerii, desfiintarea rezolutiei si trimiterea dosarului la Parchetul de pe langa Judecatoria Curtea de Arges in vederea efectuarii cercetarilor. Solicita plata cheltuielilor de judecata. 
     Avocat S.B., pentru intimat, in baza art. 278 ind. 1 Cod procedura penala, solicita respingerea plangerii impotriva actului procurorului si mentinerea solutiei acestuia. In cauza nu sunt intrunite elementele constitutive pentru faptele reclamate de catre petenta. Toata aceasta situatie de fapt are un caracter sicanatoriu. Intre parti exista mai multe procese, astfel ca petenta formuleaza diferite plangeri. Solicita obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecata.
Reprezentantul Ministerului Public, in baza art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. a Cod procedura penala, pune concluzii de respingere a plangerii formulate de petenta, ca nefondata, si de mentinere a solutiei procurorului data in dosarul de urmarire penala numarul 885/P/2008. In baza art. 192 alin. 2 Cod procedura penala, urmeaza a fi obligata petenta la plata cheltuielilor judiciare statului si in baza art. 193 alin. 6 Cod procedura penala, la plata cheltuielilor de judecata catre intimat.

                                                J U  D E C A T O R I A

Deliberand, constata:
Prin plangerea inregistrata la Parchetul de pe langa Judecatoria Curtea de Arges sub nr. 885/P/2008 petenta Badea Luminita a solicitat tragerea la raspundere penala a intimatului M.G., pentru atingerea adusa demnitatii acesteia, aratand ca intimatul, in luna iunie 2008,  aflandu-se in sediul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, a afirmat ca petenta "s-a laudat ca este amanta procurorului P.C.".
Dupa administrarea unor probe, prin rezolutia procurorului s-a confirmat propunerea organului de cercetare penala de a nu se incepe urmarirea penala fata de intimat sub aspectul infractiunii de calomnie prev. de art. 206 C.p., nefiind intrunite elementele sale constitutive, mai mult decat aceasta infractiune fiind dezincriminata.
S-a retinut ca discutia dintre intimat si procuror nu s-a purtat intr-un loc public si ca intimatul a spus acele lucruri prin deducere din modul de exprimare al petentei.
B.L. a atacat cu plangere aceasta solutie, plangere care io-a fost admisa prin  rezolutia prim-procurorului nr. 373/II/2/6 noiembrie 2008 (f. 31-32 dos. u.p.). S-a infirmat rezolutia din 2 octombrie 2008 a procurorului si s-a restituit dosarul la politie pentru a se completa cercetarile si a se pronunta o solutie si cu privire la infractiunea de insulta prev. de art. 205 C.p.
Ulterior, prin rezolutia din data de 23 ianuarie 2009  procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges a dispus, in baza art. 228 alin. 6 rap. la art. 10 lit. d Cod procedura penala, neinceperea urmaririi penale fata de intimat,  intrucat nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor prev. de art. 205 si art. 206 Cod penal, sub aspectul laturii obiective. Procurorul a retinut ca petenta B.L. a sesizat conducerea Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges cu privire la faptul ca in luna iunie 2008 intimatul M.G. ar fi afirmat in public ca petenta este amanta numitului P.C. Fata de faptul ca discutia  respectiva nu s-a purta intr-un loc public, iar din probele administrate  a rezultat doar ca intimatul ar fi dedus acest aspect,
s-a confirmat propunerea organelor de politie de a nu se incepe urmarirea penala fata de intimat.
     Impotriva acestei solutii petenta a formulat plangere conform art. 278 Cod procedura penala , plangere care i-a fost respinsa ca nefondata prin rezolutia numarul 75/II/2/09 martie 2009 a prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges. S-a retinut ca solutia procurorului este legala si temeinica (f.6-8).
     Nemultumita de aceasta solutie, petenta a formulat plangerea de fata, inregistrata la Judecatoria Curtea de Arges sub nr. 770/216/01 aprilie 2009.
In motivarea plangerii s-a aratat ca solutia procurorului este nelegala si netemeinica, solicitand admiterea plangerii, desfiintarea rezolutiilor atacate si trimiterea cauzei la procuror in vederea inceperii urmaririi penale in aceasta cauza. Se mai sustine de catre petenta ca in prezenta cauza s-a retinut de catre procuror ca art. 205-207 C.p  au fost abrogate prin Legea numarul 278/2006, insa, prin decizia numarul 62/18 ianuarie 2007 Curtea  Constitutionala a decis ca dispozitiile acelui articol, respectiv  art. I pct. 56 referitoare la abrogarea art. 205, 206, 207 Cod penal sunt neconstitutionale. Impotriva rezolutiei din data de 06 noiembrie 2008, data in acelasi dosar de urmarire penala, nicio persoana din cele interesate  nu a formulat plangere la instanta in termen de 20 de zile asa cum reglementeaza  disp. art. 278 ind. 1 Cod procedura penala, astfel ca toate motivarile si intreaga aceasta rezolutie a devenit obligatorie in acest dosar. Asupra celor retinute in ea nu se poate reveni. De aceea, motivarea din rezolutia data in data de 09 martie 2009 este nelegala, incalcandu-se dispozitiile art. 275 - 278 ind. 1 Cod procedura penala. Procurorul nu s-a conformat dispozitiilor date de prim-procuror prin rezolutia din 6 noiembrie 2008.
S-au depus la dosar rezolutia numarul 75/II/2/09 martie 2009 a primului-procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges (f. 6-8), rezolutia numarul 373/II/2/06 noiembrie 2008 a primului -procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges (f. 9), rezolutiile numarul 885/P/23 ianuarie 2009 (f. 10) si numarul 885/P/02 octombrie 2008 (f. 11) ale procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, borderou cu acte (f. 53-74), respectiv adresa Primaria Curtea de Arges, citatie Tribunal Constanta, trei citatii pentru Parchetul de pe langa Tribunalul Arges, rezolutia din 06 martie 2007, cerere catre Parchetul de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, ordonanta din data de 28 februarie 2007 si din data de 16 aprilie 2007, cerere catre Primaria Curtea de Arges, plangere M.G., adresa Curtea de Apel Pitesti, articol ziar, ordonanta din data de 17 ianuarie 2007, bon fiscal. S-au mai depus incheierea de stramutare numarul 3171/30 octombrie 2008 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie (f. 77-78), adresa Primariei Curtea de Arges catre petenta (f. 79).
Examinand actele din dosarul de urmarire penala nr. 885/P/2008 si noile inscrisuri prezentate, instanta retine urmatoarele:
Intr-o zi din luna iunie 2008, in biroul martorului P.C., la acea data  procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, judetul Arges, a intrat intimatul M.G., sub pretextul ca doreste o audienta la purtatorul de cuvant al acestui parchet, care era chiar P.C.
In biroul respectiv, intimatul a afirmat ca petenta B.L.  este amanta fostului procuror, actualmente pensionar  si ca acest lucru l-ar fi dedus din  discutia purtata anterior cu B.L.
M.G. a parasit biroul, spunand implicit ca are probabilitate de a scrie in presa articole defaimatoare la adresa numitului P.C. Aceste aspecte le-a relatat chiar fostul procuror, cei doi fiind singuri atunci in birou (f. 38-39 dos. u.p.).
Ulterior, s-a prezentat la sediul parchetului si petenta B.L., care l-a  cautat pe fostul procuror pentru a discuta unele aspecte in legatura cu partajarea unei averi, iar martorul i-a atras atentia acesteia sa nu-l mai caute pentru a se evita speculatiile facute pe seama relatiei  lor.
Faptul ca M.G. a afirmat in biroul martorului P.C. si B.L. ar fi amanta sa a fost de natura sa-i aduca atingere demnitatii petentei, care, indirect, a aflat despre cele afirmate chiar de la P.C., iar ulterior despre acestea a aflat si sotul ei.
Initial, plangerea petentei, formulata impotriva solutiei procurorului din 02 octombrie 2008 a fost admisa de catre primul procuror (f. 31 dos. u.p.), care a decis ca acel birou al procurorului P.C. ar fi loc public in sensul art. 152 lit. a) si e) C.p., fiind vorba despre un loc in care se dadeau si relatii de catre purtatorul de cuvant al parchetului, caci tot astfel a ajuns acolo si petenta, solicitand o audienta (f. 37-39 dos. u.p.).
Prim-procurorul a mai stabilit ca daca exista contradictii intre declaratia intimatului care urma sa se ia de catre organele de cercetare penala si declaratia lui P.C. - ceea ce este si cazul, fiindca intimatul nu a recunoscut ca a purtat acea discutie in biroul martorului - sa se procedeze la o confruntare a celor doua persoane. De asemenea, s-a mai dispus extinderea cercetarii penale si sub aspectul infractiunilor de insulta prev. de art. 205 C.p.
Dupa restituirea  cauzei pentru completarea cercetarilor, organul de cercetare penala nu a efectuat confruntarea celor doi, asa cum a dispus  prim-procurorul, deci nu a respectat sarcinile trasate de acesta.
Pentru existentele infractiunii de insulta sau de calomnie este  necesar ca activitatea ce formeaza latura obiectiva a uneia din aceste infractiuni sa se fi comis cu intentie directa sau indirecta. Deci, faptuitorul trebuie sa-si fi dorit sa faca unele afirmatii denigratoare la adresa partii vatamate, sa-i lezeze demnitatea acesteia, adica sa fi prevazut ca actiunea sa este de natura sa expuna aceea persoana unor defaimari, sa fi urmarit producerea rezultatului (intentie directa) sau sa fi acceptat numai posibilitatea producerii lui (intentie indirecta). In speta, forma vinovatiei intimatului este cel putin intentia indirecta in a-i leza demnitatea petentei, M.G., prin acele afirmatii facute in biroul fostului procuror, acceptand ca lui B.L. sa i se poata leza demnitatea. Nu  prezinta relevanta ca acele afirmatii ar fi fost deduse din anumite imprejurari de fapt anterioare, ci ceea ce intimatul trebuia sa faca era sa se abtina de la  a rosti cuvintele denigratoare respective, altfel existand cel putin intentia indirecta de a o insulta ori calomnia pe petitionara.
Intentia intimatului este evidenta, atata timp cat el s-a dus personal in biroul fostului procuror si i-a reprosat ca are o relatie cu B.L., tocmai fiindca era in litigiu cu aceasta si a incercat sa-l faca si pe P.C. sa nu o mai ajute cu acele procese. Aceasta deoarece, in opinia intimatului, fostul procuror era cel care ,,intervenea" pentru ca petentei sa i se rezolve favorabil anumite dosare aflate pe rolul instantelor judecatoresti, in care aceasta are interese. Cele ce preced le-a declarat chiar martorul P.C. in cursul urmaririi penale (f. 38-39 dos. u.p.).
B.L. a afirmat in cursul dezbaterilor asupra fondului in plangerea de fata, chiar invederand instantei sa solicite probele respective, ca M.G. ar fi reclamat-o si la primarie si ar fi scris in aceste reclamantii cuvinte si expresii asemanatoare cu cea spusa in biroul martorului P.C..
     Asupra acestor aspecte petenta nu a fost intrebata de catre organul de urmarire penala si chiar daca nu a declarat in mod expres ceea ce a spus in fata instantei, organul de urmarire penala era obligat sa lamureasca pricina sub toate aspectele, inclusiv daca s-au mai facut si alte acte  material care ar intra in continutul acelorasi fapte penale. Cele doua parti vor fi astfel reaudiate, acestea urmand a fi intrebate in mod expres  daca M.G. a facut reclamatii la primarie sau la alte institutii publice in care a adus insulte sau calomnii la adresa petentei. Se vor solicita de la autoritatile respective copiile reclamatiilor de care s-a facut vorbire mai sus, daca acestea au existat.
     Procurorul, prin rezolutia atacata in prezent,  nu a motivat nimic nou in legatura cu faptul ca de ce acel birou nu ar fi ,,loc public" in sensul art. 152 lit. a) si e) C.p., multumindu-se sa reia  motivarea din rezolutia desfiintata initial (f.11), cu toate ca prim-procurorul stabilise deja ca acel birou este un loc public (f. 31-32 dos. u.p.).
     De asemenea, in aceeasi rezolutie atacata nu s-a motivat nimic in legatura cu ce elemente constitutive sub aspectul laturii obiective a infractiunilor prev. de art. 205 si 206 C.p. lipsesc in concret, procurorul rezumandu-se doar la a afirma ca ,,biroul procurorului P.C. nu a avut caracter de loc public", deci nu suntem in prezenta infractiunii de calomnie, iar in ceea ce priveste infractiunile de insulta ,, nu a rezultat ca M.G. ar fi urmarit sa aduca atingere onoarei si reputatiei reclamantei".
     Dupa cum s-a detaliat mai sus, intentia, ca element al laturii subiective a infractiunii, poate fi si indirecta (cand faptuitorul nu urmareste producerea rezultatului, ci doar accepta posibilitatea producerii lor), nu numai directa (cum a retinut procurorul in mod eronat).
     Instanta nu poate retine cauza spre judecare avand in vedere o decizie recenta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, pronuntata intr-un recurs in interesul legii. Mai  mult decat atat, nu s-au administrat toate probele stabilite initial de catre prim-procuror prin rezolutia din 06 noiembrie 2008, pentru a se clarifica cu certitudine, daca avem de-a face cu un loc public sau nu ( procurorul urmand sa-si argumenteze aprecierile sale), aceasta avand importanta deosebita pentru calificarea juridica a faptei ca fiind infractiunea de insulta sau cea de calomnie, dupa caz.
     Procurorul va administra si orice alte probe apreciate ca pertinente, concludente si utile pentru aflarea adevarului, principiu obligatoriu stabilit in art. 3 C.p.p. si care reprezinta si scopul procesului penal.
     In rezolutia nr. 75/II/2/09 martie 2009, prim-procurorul parchetului isi motiveaza solutia sa, in mare parte, pe dispozitiile art. 10 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, fortand insa aplicarea acestui text de lege in speta de fata, in opinia sa, practic, orice persoana avand dreptul sa afirme orice  despre o alta persoana.
     Acest art. 10 din Conventie trebuie analizat si prin prisma art. 26 si art. 30 din Constitutia Romaniei, care limiteaza libertatea de exprimare de aceea ca nu trebuie aduse prejudicii demnitatii, onoarei, vietii particulare a persoanei sau dreptului la imagine.
     De asemenea, Conventia Europeana are si un articol 8, care garanteaza dreptul la viata privata si de familie, articolul care nu a fost pomenit in expunerea sa de catre prim-procurorul Parchetului de pe lana Judecatoria Curtea de Arges, de acest drept fundamental trebuind sa se bucure si petenta.
     In raport de cele ce preced, in baza art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. b) C.p.p., urmeaza a fi admisa plangerea de fata si a se desfiinta  rezolutia atacata, urmand a se trimite cauza procurorului in vederea inceperii urmaririi penale fata de intimat sub aspectul infractiunilor de insulta si calomnie.
     Asa cum s-a aratat mai sus, procurorul va efectua urmatoarele acte:
- confruntarea dintre martorul P.C. si intimatul M.G.,
- reaudierea partilor, acestea urmand a fi intrebate in mod expres  daca M.G. a facut reclamatii la primarie sau la alte institutii publice in care a adus insulte sau calomnii la adresa petentei,
- se vor solicita de la autoritatile respective copiile reclamatiilor de care s-a facut vorbire mai sus, daca acestea au existat,
- orice alte probe apreciate ca pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei.
     In baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia.
     In baza art. 193 alin. 6 Cod procedura penala, va fi  obligat intimatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecata catre petenta si va fi respinsa cererea intimatului de obligare a petentei la plata cheltuielilor de judecata facute de acesta, deoarece M.G. este in culpa procesuala.     

           PENTRU ACESTE MOTIVE
   IN NUMELE LEGII
    H O T A R A S T E

     In baza art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. b Cod procedura penala, admite plangerea formulata de petenta B.L., impotriva rezolutiei procurorului din 23 ianuarie 2009 mentinuta prin rezolutia numarul 75/II/2 din 09 martie 2009 a prim - procurorului Parchetului de pe langa  Judecatoria Curtea de Arges, ambele in dosarul numarul 885/P/2008, intimat fiind M. G.
     Desfiinteaza rezolutia atacata si trimite cauza procurorului, in vederea inceperii urmaririi penale fata de intimatul M.G. sub aspectul infractiunilor de insulta si calomnie prev. de art. 205, 206 Cod penal.
Procurorul va efectua urmatoarele:
- confruntarea dintre martorul P.C. si intimatul M.G.,
- reaudierea partilor, acestea urmand a fi intrebate in mod expres  daca M.G. facut reclamatii la primarie sau la alte institutii publice in care a adus insulte sau calomnii la adresa petentei,
- se vor solicita de la autoritatile respective copiile reclamatiilor de care s-a facut vorbire mai sus, daca acestea au existat,
- orice alte probe apreciate ca pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei.
     In baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia.
     In baza art. 193 alin. 6 Cod procedura penala, obliga pe intimat la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecata catre petenta si respinge cererea intimatului de obligare a petentei la plata cheltuielilor de judecata facute de acesta.
     Cu recurs in 10 zile de la pronuntare.
     Pronuntata in sedinta publica, azi, 25 iunie 2009.
     
           PRESEDINTE,                                                           GREFIER,
                   M.B.
1