servitute, obligatia de a face

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Filiasi la data de 27.07.2011 sub numarul 1030/230/2011, reclamantii S. P. si S. Ghe. au chemat in judecata pe paratii B. M. si B. I., solicitand instantei ca, prin hotararea ce va pronunta, sa fie obligati acestia din urma sa le  permita accesul din drumul comunal - Dc.3 spre imobilul proprietatea lor, situat in localitatea F., prin inlaturarea sau repozitionarea gardului amplasat pe latimea ulitei (drumul comunal - Dc.3), precum si obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata.In motivarea cererii, reclamantii S. P. si S. Ghe.au aratat ca, in fapt, in baza contractului de intretinere autentificat sub nr. 19135/17.09.1992 de notarul de stat P. F. au dobandit imobilul compus din suprafata de 660 metri patrati teren intravilan si casa cu doua camere aflata pe acesta. Au mai aratat reclamantii ca, la data dobandirii imobilului atat ei cat si paratii B. M. si B. I.aveau acces neingradit fiecare spre casele lor, insa, ulterior, acestia din urma au construit un gard pe care l-au pozitionat pe intreaga latime a drumului public comunal - Dc.3. Reclamantii au precizat ca, proprietatile partilor sunt megiese, provenind de la acelasi autor, iar singura cale de acces spre imobilul lor din drumul public o constituie latura pe care in mod vadit abuziv paratii au pozitionat gardul, ceea ce ii prejudiciaza in exercitarea prerogativelor conferite de dreptul lor de proprietate. Au mai precizat reclamantii ca, solicita instantei sa fie obligati paratii sa-si repozitioneze gardul, astfel incat sa le fie lasata neingradita calea de acces in gospodarie cu utilaje agricole si auto, ceea ce este posibil conform raportului de expertiza extrajudiciara intocmit de expertul tehnic D.I. V.In drept, au fost invocate prevederile art. 616 - art. 619 din Codul civil.In sustinerea cererii au fost depuse la dosar, in fotocopie: adresa numarul 11215/19.06.2007 emisa de Primaria orasului Filiasi catre reclamanta S. P.; contractul de intretinere autentificat sub nr. 19135/17.09.1992 de notarul de stat P. F.; sentinta civila nr. 160/21.02.2008 pronuntata de Judecatoria Filiasi in dosarul nr. 1352/230/2007 si raportul de expertiza tehnica extrajudiciara intocmit de expertul tehnic in specialitatea topografie, cadastru, geodezie D. I. V.De asemenea, reclamantii au solicitat, in scop probator, atasarea dosarului numarul 1352/230/2007 al Judecatoriei Filiasi, cauza in care aceleasi parti s-au judecat pentru “obligatia de a face".La data de 08.03.2011, paratul B. I.a formulat intampinare prin care a solicitat sa se respinga actiunea formulata de reclamanti, aratand ca nu este el proprietarul terenului imprejmuit ci tatal sau B. M., acesta detinand imobilul conform celor doua titluri de proprietate. Astfel, a precizat paratul ca, 300 metri patrati au fost cumparati de la M. I., fiica lui B. C., iar 300 metri patrati revin de la B. M., o persoana pe care tatal sau B. M. a intretinut-o si inmormantat-o, invederand totodata ca o parte din teren provine de la numitul P. M. cu care tatal sau a facut un schimb de terenuri. Paratul B. I.a mai precizat ca, gardul la care se refera reclamantii nu a fost construit de el, ci se afla pe acelasi aliniament in capatul ulitei Dc.3, Aleea 7, de peste 100 de ani, mentionand ca, in trecut a existat o intelegere intre parintii sai si B. I. dar dupa moartea sotilor B. I. si B. Ghi., care fiind batrani, la incheierea contractul de intretinere au declarat o suprafata mai mare, respectiv de 660 metri patrati, decat cea existenta in realitate de 400 metri patrati, reclamantii au refuzat sa faca aceeasi intelegere cu tatal sau B. M.. A mai aratat paratul ca proprietatile partilor nu provin de la acelasi autor.Intampinarea nu cuprinde raspunsul la capetele de drept ale cererii, iar in sustinerea apararilor formulate paratul a solicitat proba cu inscrisuri, depunand la dosar, in sedinta publica de la data de 08 aprilie 2011, urmatoarele acte: copiile titlurilor de proprietate emise de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Dolj: nr. 3629/05.12.2003, nr. 3279/25.09.2003 si nr. 230 - 15087/11.11.1993; sentinta civila nr. 160/21.02.2008 pronuntata de Judecatoria Filiasi in dosarul nr. 1352/230/2007; decizia civila nr. 287/29.05.2008 pronuntata de Tribunalul Dolj - Sectia Civila in dosarul nr. 1352/230/2007 si rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Filiasi nr. 207/P/2009 din data de 25.06.2010.La termenul de judecata din data de 18 martie 2011, reclamantii S. P. si S. Ghe. si-au precizat cererea aratand ca, servitutea de trecere solicitata nu presupune afectarea fondului detinut de paratii care obstructioneaza calea de acces reprezentata de drumul comunal - Dc.3, recunoscut de autoritatile orasului F., unitate administrativ teritoriala de care apartine localitatea F.. Au considerat reclamantii ca, terenul, in suprafata de 36 metri patrati, cum este ingradit in prezent, prin una din laturi a intrerupt accesul reclamantilor la imobilul detinut de acestia si au estimat valoarea suprafetei de teren respective la suma de 216 lei, achitand taxa judiciara de timbru corespunzatoare acestei valori.La data de 12.04.2011, reclamantii S. P. si S. au intregit cererea de chemare in judecata, solicitand instantei obligarea paratilor B. M. si B. I. la ridicarea laturii de gard de pe drumul comunal - Dc.3 si repozitionarea acesteia astfel incat reclamantii sa aiba acces din drumul public respectiv la terenul - proprietatea lor, iar in cazul in care paratii vor refuza sa se conformeze, sa fie autorizati reclamantii sa aduca la indeplinire obligatia mentionata mai sus, pe cheltuiala paratilor. De asemenea, pentru a exista garantia ca paratii vor executa obligatia de a face, reclamantii au solicitat instantei obligarea paratilor la plata a 50 de lei pentru fiecare zi de intarziere, cu titlu de daune cominatorii.In sedinta publica din data de 22 aprilie 2011, instanta a pus in discutia partilor exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratul B. I. prin intampinare si, constatand ca pentru solutionarea acesteia este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii, a unit exceptia cu fondul.Cererea reclamantilor, astfel cum a fost intregita, a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 52 lei si timbru judiciar in valoare de 0, 8 lei.La data de 04.05.2011, paratul B. I. a formulat intampinare la intregirea cererii de chemare in judecata prin intermediul careia a reiterat sustinerile din intampinarea initiala si a solicitat proba testimoniala. Prin incheierea de sedinta din data de 04 noiembrie 2011, proba testimoniala solicitata de paratul B. I. nu a fost incuviintata de catre instanta, apreciindu-se ca nu este concludenta deoarece poarta asupra unor imprejurari care nu sunt de natura sa duca la rezolvarea cauzei.Instanta a administrat proba cu inscrisuri si proba cu expertiza tehnica in specialitatea topografie, considerandu-le pertinente, utile si necesare solutionarii cauzei.La solicitarea instantei s-au depus la dosar relatii de catre: Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Dolj ; Primaria orasului F.; Camera Notarilor Publici Craiova , iar data de 21 octombrie 2011, s-a depus la dosar raportul de expertiza tehnica in specialitatea topografie efectuat de catre expertul tehnic desemnat in cauza D. D.Instanta a dispus atasarea dosarului nr. 1352/230/2007 al Judecatoriei Filiasi.Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata si retine urmatoarele:In fapt, prin contractul de intretinere autentificat sub nr. 19135/17.09.1992 de notarul de stat P. F., reclamantii S P. si S. Ghe. au devenit proprietarii imobilului situat in orasul F., localitatea F.,, compus din casa de locuit construita din lemne, acoperita cu tigla, cu doua camere si teren, loc de casa, in suprafata de 660 metri patrati, imobil care are urmatorii vecini: _.Prin cererea introductiva, asa cum a fost ulterior precizata, reclamantii S. P. si S. Ghe.au solicitat stabilirea pe drumul comunal - Dc.3 a unei servituti de trecere pana la imobilul - proprietatea lor, mentionat mai sus, obligarea paratilor B. M. si B. I. la ridicarea laturii de gard construita de acestia pe drumul comunal - Dc.3 si repozitionarea sa astfel incat reclamantii sa aiba acces din drumul public respectiv la terenul - proprietatea lor, iar in cazul in care paratii vor refuza sa se conformeze, sa fie autorizati reclamantii sa aduca la indeplinire obligatia mentionata mai sus, pe cheltuiala paratilor. De asemenea, pentru a exista garantia ca paratii vor executa obligatia de a face, reclamantii au solicitat instantei obligarea paratilor la plata a 50 de lei pentru fiecare zi de intarziere, cu titlu de daune cominatorii.In ceea ce priveste capatul de cerere privind instituirea unei servituti de trecere in favoarea proprietatii reclamantilor, instanta retine ca:Art. 576 din Codul civil defineste servitutea ca fiind “o sarcina impusa unui fond, pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan".Potrivit dispozitiilor art. 616 din Codul civil, "proprietarul al carui loc este infundat, care nu are nici o iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu indatorire de a-l despagubi in proportie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona".Servitutea in general si servitutea de trecere, in special, presupune existenta a doua imobile ce apartin la doi proprietari diferiti. Ea este constituita in profitul unui imobil pentru a asigura utilitatea acestuia, punerea lui in valoare. Imobilul in favoarea caruia se constituie se numeste fond dominant, iar imobilul in sarcina caruia servitutea se constituie este denumit fond aservit. Cele doua fonduri trebuie sa apartina unor proprietari diferiti.Reclamantii S. P. si S Ghe. au solicitat instantei, in contradictoriu cu paratii B. M.si B. I., stabilirea pe drumul public comunal - Dc.3 a unei servituti de trecere pana la imobilul - proprietatea lor, situat in orasul F., localitatea F.Potrivit inscrisurilor aflate la dosar, dar si concluziilor raportului de expertiza tehnica in specialitatea topografie dispusa de catre instanta in cauza, la solicitarea reclamantilor, drumul public comunal - Dc.3, denumit “ulita" nu se regaseste in actele de proprietate ale partilor, ci face parte din domeniul public al localitatii F.Reclamantii S. P. si S. Ghe.si paratii B. M. si B. I. sunt vecini, iar aleea de acces ce constituie obiectul litigiului figureaza in evidentele cadastrale ale Primariei orasului Filiasi, ca fiind drum public. Aceasta reprezinta starea de drept a ulitei de acces, astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar si din raportul de expertiza tehnica in specialitatea topografie intocmit in cauza  , expertul avand in vedre planul cadastral aflat la Primaria orasului Filiasi, unitate administrativ teritoriala de care apartine localitatea Fratostita.Potrivit art. 5 din Ordonanta nr. 43 din 28 august 1997, Republicata privind regimul drumurilor, “din punct de vedere functional si administrativ - teritorial, in ordinea importantei, drumurile publice se impart in urmatoarele categorii: a) drumuri de interes national;  b) drumuri de interes judetean;  c) drumuri de interes local".In art. 8 alin. (1) din acelasi act normativ se arata ca, “drumurile de interes local apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul careia se afla si pot fi clasificate ca:   a) drumuri comunale, care asigura legaturile:   (i) intre resedinta de comuna si satele componente sau cu alte sate;    (ii) intre oras si satele care ii apartin, precum si cu alte sate;   (iii) intre sate;
 b) drumuri vicinale - drumuri ce deservesc mai multe proprietati, fiind situate la limitele acestora;c) strazi - drumuri publice din interiorul localitatilor, indiferent de denumire: strada, bulevard, cale, chei, splai, sosea, alee, fundatura, ulita etc".Pe de o parte, asupra lucrurilor ce formeaza obiect al dreptului de proprietate publica apartinand unitatilor administrativ - teritoriale, in principiu nu se pot constitui dezmembraminte ale dreptului de proprietate (uzufruct, uz, abitatie, servitute sau superficie).Insa, acele servituti, care, in realitate, nu reprezinta altceva decat restrictii normale ale exercitiului dreptului de proprietate sunt compatibile cu domeniul public, in masura in care nu ar aduce atingere destinatiei bunului, anume aceea de a servi uzului sau interesului public. In acest sens, art. 13 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia prevede ca, “servitutile asupra bunurilor din domeniul public sunt valabile numai in masura in care aceste servituti sunt compatibile cu uzul sau interesul public caruia ii sunt destinate bunurile afectate", iar alin. (2) al aceluiasi articol dispune ca, in aceleasi conditii se mentin “servitutile valabil constituite anterior intrarii bunului in domeniul public".Pe de alta parte, una dintre conditiile pentru ca o persoana sa fie parte in proces este calitatea procesuala care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a actiona si in acelasi timp a persoanei impotriva careia se poate exercita actiunea.Calitatea procesuala presupune, asadar, existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuala activa), precum si intre persoana chemata in judecata (paratul) si cel care este subiect pasiv in raportul juridic obligational dedus judecatii (calitate procesuala pasiva).In speta, cum drumul comunal - Dc.3 este drum public, cererea reclamantilor S. P. si S. Ghe.nu poate fi admisa in contradictoriu cu paratii B. M. si B.I., acestia din urma neavand calitate procesuala pasiva.Calitatea procesuala pasiva apartine unitatii administrative pe teritoriul careia se afla drumul public - drumul comunal - Dc.3.
Pentru considerentele mentionate, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor B. M. si B. I., cu privire la capatul de cerere avand ca obiect “stabilirea unei servituti de trecere".Fata de cele expuse, instanta apreciaza ca in cauza dedusa judecatii nu exista identitate intre persoana paratilor si cel care ar trebui sa fie obligat in raportul juridic dedus judecatii, astfel incat, admitand aceasta exceptie care este una de fond (intrucat vizeaza neindeplinirea conditiilor de exercitiu a actiunii civile), absoluta (poate fi invocata de orice parte din proces, chiar si de instanta din oficiu) si peremptorie (intrucat are drept efect respingerea actiunii si stingerea procesului), instanta va respinge capatul de cerere privind stabilirea unei servituti de trecere, ca fiind introdus impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.In alta ordine de idei, instanta are in vedere ca cel de al doilea capat de cerere il constituie "obligatia de a face" prin care reclamantii S. P. si S. Ghe. solicita obligarea paratilor B. Msi B. I.la ridicarea laturii de gard pe care au construit-o pe drumul comunal - Dc.3 si repozitionarea acesteia astfel incat reclamantii sa aiba acces din drumul public respectiv la terenul - proprietatea lor, iar in cazul in care paratii vor refuza sa se conformeze, sa fie autorizati reclamantii sa aduca la indeplinire obligatia mentionata mai sus, pe cheltuiala paratilorIn cauza nu se pune in discutie dreptul de proprietate pe care paratii l-ar fi incalcat prin ocuparea acestei ulite, drept de proprietate care nu ar fi apartinut de altfel reclamantilor ci orasului F. - localitatea F., ca unitatea administrativ - teritoriala, ci un drept de folosinta asupra acestei ulite, drept pe care il au si reclamantii, avand in vedere destinatia si natura juridica, respectiv ca si cale de acces si drept de proprietate publica a acestei ulite.Din raportul de expertiza tehnica intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea topografie - cadastru D. D., rezulta ca, in urma prezentarii expertului la fata locului, acesta a constatat ca ulita din partea de sud a imobilului detinut de reclamanti, respectiv drumul comunal - Dc.3, era inchisa cu gard de uluca de catre paratii B. M. si B.I.In acelasi raport se arata ca, terenul detinut in fapt de parati nu este parcelat, conform titlurilor, ci este o singura curte, care cuprinde si calea de acces solicitata de reclamanti St3=82 metri patrati, delimitata pe schita anexa la raportul de expertiza de punctele topografice 9 - 10 - 11 - 12 - 8 - 9 (obtinuta prin inchiderea drumului comunal - Dc.3).Paratii B. M. si B. I. au ocupat prin amplasamentul gardului suprafata de 82 metri patrati din ulita de acces, suprafata identificata prin expertiza, or, aceasta atitudine a celor doi vecini ai reclamantilor nu are la baza nici un drept sau titlu legitim.In consecinta, reclamantii S. P. si S. Ghe.pe calea capatului de cerere avand ca obiect "obligatie de a face" se prevaleaza de o situatie juridica pentru a carei realizare calea judecatii este obligatorie, au un interes legitim, nascut si actual, personal si direct, calitate si capacitate procesuala iar paratii, se constata din probatoriul administrat, ca au afectat folosinta normala a proprietatii reclamantilor. Apararile lor, in sensul ca nu au ocupat din ulita de acces, iar gardul la care se refera reclamantii nu a fost construit de ei, ci se afla pe acelasi aliniament in capatul ulitei Dc.3, Aleea 7, de peste 100 de ani, sunt contrazise prin probele administrate in cauza, mai ales prin expertiza intocmita in care expertul arata clar ca drumul comunal - Dc.3 este inchis cu gard de uluca de catre paratii B. M. si B. I.In art. 44 alin. 7 din Constitutie se stabileste regula de principiu, potrivit careia, proprietarilor le revine obligatia "respectarii sarcinilor privind asigurarea bunei vecinatati“, iar vecinatatea determina o toleranta pasnica comuna intre proprietarii vecini, cu consecinta obligatiei de  abtinere de la acte sau fapte ce ar putea afecta folosinta normala a proprietatii vecine.Avand in vedere, aceste aspecte, instanta va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului B. I. cu privire la capatul de cerere avand ca obiect “obligatia de a face", intrucat acesta, desi nu are calitatea de proprietar, fiind posesor, alaturi de tatal sau, prin amplasarea gardului de uluca pe drumul comunal - Dc.3 a impiedicat accesul reclamantilor la terenul detinut de acestia in baza contractului de intretinere autentificat sub nr. 19135/17.09.1992 de notarul de stat P. F., prejudiciindu-i in exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate asupra bunului lor.Potrivit dispozitiilor art. 480 din Codul civil coroborate cu prevederile art. 1 din Protocolul 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dreptul de proprietate se bucura de garantia legii, neputand fi ingradit decat in conditiile legii si pentru interes public.Prin urmare, instanta va obliga paratii B. M. si B. I. sa desfiinteze gardul de uluca pe care l-au construit pe terenul parte integranta din drumul comunal - Dc.3, drum ce apartine proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul careia se afla - localitatea F. - si sa permita reclamantilor S. P. si S. Ghe. accesul la proprietatea acestora pe terenul respectiv, in suprafata de 82 metri patrati, determinat de conturul punctelor 9 - 10 - 11 - 12 - 8 pe schita anexata la raportul de expertiza tehnica intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea topografie - cadastru D. D., raport pe care il omologheaza si care face parte integranta din prezenta hotarare.Potrivit art. 1077 din Codul civil, “nefiind indeplinita obligatia de a face, creditorul poate asemenea sa fie autorizat de a o aduce el la indeplinire, cu cheltuiala debitorului".Astfel, in lumina acestor dispozitii legale sus enuntate, instanta va autoriza pe reclamantii S. si S. Ghe. sa procedeze ei insisi, pe cheltuiala paratilor B. M. si B. I., la desfiintarea gardului de uluca construit de acestia din urma pe terenul, proprietate publica, in situatia in care paratii nu indeplinesc aceasta obligatie in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a prezentei hotarari.In ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratilor la plata a 50 de lei pentru fiecare zi de intarziere, cu titlu de daune cominatorii, in situatia in care nu indeplinesc obligatia de a desfiinta gardul de uluca pe care l-au construit pe terenul parte integranta din drumul comunal - Dc.3, drum ce apartine proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul careia se afla - localitatea F., - si de a permite reclamantilor S. P. si S. Ghe. accesul la proprietatea acestora pe terenul respectiv, instanta  retine urmatoarele:Daunele cominatorii constau intr-o suma de bani pe care debitorul trebuie sa o plateasca pentru fiecare zi de intarziere - sau pentru o alta unitate de timp: saptamana, luna - pana la executarea obligatiei de a face si de a nu face.
Daunele cominatorii au caracterul unei pedepse civile, reprezentand un mijloc de constrangere a debitorului, prin amenintarea pe care o prezinta spre a-l determina sa-si execute obligatia asumata.Daunele cominatorii nu se acorda cand este posibila executarea obligatiilor in natura pe cale silita, prin intermediul executorilor judecatoresti sau de catre creditor, pe contul debitorului.Obligatiile a caror executare implica participarea personala a debitorului (de exemplu obligatia de a picta un tablou, de a scrie un reportaj, etc.) nu pot fi executate decat in mod voluntar. Legea prevede insa anumite mijloace de constrangere indirecta, care nu sunt forme de executare silita, prin care se exercita presiuni asupra debitorului pentru a-l sili sa execute in natura obligatia, precum daunele cominatorii si amenzile cominatorii.Potrivit dispozitiilor art. 580 indice 3 alin. (1) teza I din Codul de procedura civila, “daca obligatia de a face nu poate fi indeplinita prin alta persoana decat debitorul, acesta poate fi constrans la indeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile".
Din interpretarea per a contrario a dispozitiilor legale mai sus mentionate, reiese ca daunele cominatorii - amenzile civile la care se refera prevederile art. 580 indice 3 alin. (1) teza I din Codul de procedura civila, nu pot fi acordate atunci cand obligatia de a face poate fi indeplinita prin alta persoana.Executarea in natura a obligatiilor care nu presupun participarea personala a debitorului (de exemplu, obligatia de a demolao constructie, un gard, de a reface un gard distrus, de a muta un gard, etc.) poate fi facuta de catre creditor pe cheltuiala debitorului, situatie in care nu se acorda daune cominatorii sau amenzi cominatorii.In speta, fiind vorba despre o obligatie de a face care poate fi adusa la indeplinire de catre reclamanti pe cheltuiala paratilor, instanta va respinge capatul de cerere privind acordarea daunelor cominatorii, ca neintemeiat.Avand in vedere, faptul ca cererea reclamantilor S. P. si S. Ghe. a fost admisa in parte, instanta potrivit dispozitiilor art. 276 din Codul de procedura civila, va obliga in solidar paratii la plata catre reclamanti a sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand 3/4 din cuantumul total al cheltuielilor efectuate de reclamanti in cadrul acestui proces.PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGIIAdmite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor B. M. si B. I., cu privire la capatul de cerere avand ca obiect “stabilirea unei servituti de trecere".Respinge capatul de cerere privind stabilirea unei servituti de trecere, ca fiind introdus impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului B.I. cu privire la capatul de cerere avand ca obiect “obligatia de a face".Admite in parte cererea formulata de reclamantii S. P. si S. Ghe., ambii domiciliati in orasul F., in contradictoriu cu paratii B. M. si B. I., ambii domiciliati in orasul F., asa cum a fost precizata.Obliga paratii B.M.si B.I.sa desfiinteze gardul de uluca pe care l-au construit pe terenul parte integranta din drumul comunal - Dc.3, drum ce apartine proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriul careia se afla - localitatea F.  si sa permita reclamantilor S. P. si S. Ghe. accesul la proprietatea acestora pe terenul respectiv, in suprafata de 82 metri patrati, determinat de conturul punctelor 9 - 10 - 11 - 12 - 8 pe schita anexata la raportul de expertiza tehnica intocmit de expert tehnic judiciar in specialitatea topografie - cadastru D. D. , raport pe care il omologheaza si care face parte integranta din prezenta hotarare.Autorizeaza reclamantii S. si S.Ghe.sa procedeze ei insisi, pe cheltuiala paratilor B. M. si B. I., la desfiintarea gardului de uluca construit de acestia din urma pe terenul, proprietate publica, in situatia in care paratii nu indeplinesc aceasta obligatie in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a prezentei hotarari.Respinge capatul de cerere privind acordarea daunelor cominatorii, ca neintemeiat.Obliga in solidar paratii la plata catre reclamanti a sumei de 1.500 lei reprezentand cheltuieli de judecata.Cu drept de apel in termen de 15 zile de comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de la data de 11 noiembrie 2011.     

1