Dobandirea servitutii apeductului prin uzucapiune

Constata ca prin actiunea civila inregistrata la data de 7 mai 2013, reclamanta
C. E., dom. in - , a chemat in judecata pe paratii B. D. si B. I., dom. in -  si pe T. S. cu T. E., dom. in -  solicitand  urmatoarele:
- sa fie obligati paratii sa permita trecerea pe fondul proprietatea lor indiviza, constand
in  imobilul inscris in CF 100932 M., nr.top.3562/1/1/4 teren in suprafata de 322 mp, pasaj de acces, situat in - , a conductelor de apa si canalizare ce deservesc apartamentul proprietatea reclamantei, situat administrativ pe - ;
- sa fie obligati paratii sa-si dea consimtamantul pentru realizarea bransamentului si a
racordului la noua retea de apa si canalizare pe traseul vechilor instalatii, conform proiectului tehnic aprobat si utilizat de constructor, iar in caz de refuz sentinta sa tina loc de consimtamant .
        Cu cheltuieli de judecata.
        In motivarea cererii sale, reclamanta arata ca, in fapt, in urma amplelor lucrari desfasurate de autoritatile locale pentru reabilitarea sistemelor de apa si canalizare s-a constatat ca imobilul proprietatea sa impreuna cu alte doua locuinte este racordat la bransamentul comun ce se gaseste amplasat pe pasajul ce face intrarea la imobilele proprietatea paratilor. Pentru realizarea noilor bransamente si racorduri, proiectul tehnic utilizat de constructor prevede pastrarea aceluiasi traseu cu cel al vechii instalatii, iar executantul a inceput demararea lucrarilor. Precizeaza reclamanta ca instalatiile de apa si canalizare ce deservesc locuinta sa au fost realizate in anul 1973 prin contributia fostului proprietar P. M., in conditiile respectarii legalitatii si avand toate autorizarile necesare.
     In luna septembrie 2012, lucrarile de reabilitare au ajuns in zona imobilului reclamantei, ocazie cu care s-a constatat ca instalatiile aferente se gasesc pe terenul proprietatea paratilor, fapt pentru care  acestia din urma s-au opus la realizarea lucrarilor de bransare pe acest pasaj, astfel incat trei familii au ramas fara bransamentul nou la instalatia de apa si canalizare. Dintre acestea, familia F. A., proprietarul de la imobilul cu nr. 95, a avut posibilitatea din punct de vedere tehnic sa se branseze direct din strada, abandonand vechiul traseu.
       In aceste conditii muncitorii au plecat, executantul neavand posibilitatea sa execute lucrarile noii retele, conform proiectului. Sustine reclamanta ca, nu ar fi insistat in realizarea lucrarilor pe vechiul traseu ,daca din punct de vedere tehnic si economic ar fi existat o alta varianta. Solutia sugerata de parati de a realiza un bransament propriu ce presupune distrugerea partii construite de imobil este si neeconomica, dar si aberanta, fata de imprejurarea ca paratii nu sunt prejudiciati in nici un fel de existenta acestei servitutii.
          Mai arata reclamanta ca a incercat solutionarea litigiului si pe cale administrativa, insa toate demersurile facute au fost in zadar fata de opozitia vehementa a paratilor.
      In drept, s-au invocat prev.art.15 si art. 621 C. civil.
      In probatiune, reclamanta a solicitat incuviintarea probei testimoniale cu martorii G. I. si F. A.; cu interogatoriul paratilor; inscrisuri si expertiza tehnica.
       Paratii au formulat intampinare – fila 45 dosar, aratand ca se opun admiterii actiunii, deoarece din punctul lor de vedere exista posibilitatea tehnica pentru ca reclamanta sa efectueze lucrarile pe terenul sau. Imobilul de pe str. - este compus din mai multe locuinte  proprietate individuala, ce au in comun un teren in suprafata de 2034 mp, din care reclamantei ii revine 7,58%. Imobilul amintit a fost racordat la noile retele, insa reclamanta a refuzat sa faca acelasi lucru, influentata fiind de ceilalti coproprietari, aceasta avand posibilitatea ca prin holul comun sa realizeze instalatiile necesare, singurul impediment ce ar putea obstructiona realizarea unei astfel de variante fiind numai opozitia celorlalti coproprietari pentru efectuarea modificarilor ce se impun. Mai sustin paratii ca nu corespunde realitatii faptul ca  portiunea de teren de 322 mp ar constitui  un pasaj de trecere, din moment ce este proprietatea lor privata, iar mentinerea caminului cu bransamentul conductelor pe actualul amplasament ii deranjeaza mai ales atunci cand trebuie sa intre cu masina lor sau sa asigure intrarea altor masini de capacitate mare pentru diferite servicii.  
      Conclud paratii prin a arata ca in ipoteza in care expertiza solicitata de reclamanta va stabili ca in mod obligatoriu conductele reclamantei trebuie sa urmeze acelasi traseu, iar instanta va hotari acest lucru, atunci pe calea unei actiuni separate urmeaza sa ceara despagubiri.
           In probatiune, paratii au aratat ca se prevaleaza de proba cu inscrisuri si cercetare la fata locului.
            Reclamanta a depus un raspuns la intampinarea paratilor – fila 55 dosar, aratand ca in  urma consultarilor avute cu specialisti, acestia i-au explicat ca lucrarea de racordare a imobilului nu se poate efectua decat pe traseul vechii instalatii, iar solutia tehnica sugerata de parati este nerealista, intrucat apartamentul dansei se afla  situat in spatele imobilului, fiind necesara o lucrare de forare pe dedesubtul celorlalte locuinte. In contrast cu aceasta solutie,  cea care vizeaza pastrarea vechiului traseu nu aduce nici un deserviciu si nici o atingere atributelor dreptului de proprietate al paratilor.
        La data de 19.09.2013 – fila 89 dosar, reclamanta a depus o cerere precizatoare prin care a solicitat constituirea servitutii de trecere a utilitatilor asupra terenului proprietatea paratilor si intabularea acestui drept in favoarea sa. In cadrul notelor de sedinta de la fila 156 dosar, reclamanta a mai invocat si exceptia uzucapiunii servitutii de trecere in conditiile        art. 623 C. civil, la care paratii B au raspuns in cadrul notelor de la fila 161 dosar, aratand ca actele de posesie exercitate prin ingaduinta proprietarului au semnificatia unei detentii precare, nefiind susceptibile de a conduce la dobandirea vreunui drept.
        In dezbaterea cauzei au fost administrate probele solicitate de parti.
        Astfel la cererea reclamantei a fost incuviintat interogatoriul paratilor, raspunsurile acestora regasindu-se consemnate la filele 74-82 dosar; au fost audiati martorii G. I., F.  A. si V. M. /filele 85,86 ,114 dosar /.
       La cererea paratilor a fost incuviintat interogatoriul reclamantei – fila 84 dosar; au fost audiati martorii S. M. si M. G. - filele 87, 88 dosar.
        De asemenea, s-a efectuat o cercetare la fata locului si expertiza tehnica judiciara, precum din oficiu s-a solicitat de la biroul de cadastru foaia funciara a imobilului aflat in litigiu.
        Totodata, partile au  avut posibilitatea sa depuna toate inscrisurile de care au inteles sa se prevaleze in prezenta cauza.
         Din examinarea actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine urmatoarele:
          Reclamanta este proprietarul unui apartament din imobilul situat in - , iar paratii detin imobilul de la nr. 95 A, de pe aceeasi strada. Practic cele doua imobile se afla in relatie de vecinatate, ceea ce le desparte fiind aceasta portiune de teren identificata sub denumirea „pasaj de trecere” ce se evidentiaza mai bine in schita de la fila 22 dosar, loc in care se gasesc amplasate caminele aferente instalatiilor de apa si canalizare la care a fost bransata si locuinta reclamantei.
         Aceasta portiune de teren de aproximativ 322 mp se afla inscrisa in CF 100932 M., sub nr. top.3562/2/1/4, asupra careia figureaza ca fiind proprietari in indiviziune paratii B. care detin cota de 2/3 si paratii T. ce detin cota de 1/3 parti. Asupra acestui imobil este inscris dreptul de servitute de trecere cu piciorul, vehicule si utilitati in favoarea proprietarilor fondurilor dominante nr.top.3562/2/1;3562/2/1/2; 3562/1/3;3562/2/1/5.
          Potrivit datelor de carte funciare ce rezulta din actele comunicate de biroul de cadastru – filele 194-309 dosar, la origine, aceasta portiune de teren de 322 mp, initial a facut parte din acelasi corp funciar inscris in CF 100282 M., sub nr.top.3562/2/1, teren in suprafata de 1302 mp.
     In anul 1992, in urma unei conventii de partajare si de vanzare - cumparare /fila 198 si schita de la filele 203,204  dosar/, imobilul de sub nr. top. 3562/2/1 se dezmembreaza in doua corpuri funciare unul cu nr. top. 3562/2/1/I, reprezentand cota de 2/3 ce apartinea S. R., si nr. top. 3562/2/1/II, reprezentand cota de 1/3  din 1302 mp ce apartinea lui D. G.. Imobilul de sub nr. top. 3562/2/1/II se subdivide in  II A si  II B.  Prin contractul din 1992 – fila 198, proprietarul D. a instrainat paratilor B.  imobilul – pivnita si cotele aferente indivize nr. top. 3562/2/1 /II B, iar imobilul cu nr.top.3562/2/1/II A  ajunge in proprietatea paratilor T., fiind cumparat de la numitii D. D., B. L., N. V. - fila 212 dosar.
           Imobilul ramas in proprietatea S. R., nr.top.3562/2/1/I se subdivide in doua entitati locative distincte, nr.top.3562/2/1/I/a, ce revine prin cumparare in baza Legii 112/1995 paratilor B., si nr.top.3562/2/1/I/b, cumparat tot in baza Legii 112/1995 de numitii F. A. si M. – fila 209 dosar.  Potrivit certificatului de mostenitor de la fila 216 dosar, in anul 2002 paratii B. devin proprietari prin mostenire si asupra apartamentului ce fusese cumparat de numitii A..
        Determinat de faptul ca paratii B. devenisera proprietari asupra celor doua subdiviziuni funciare  provenite din nr.top.3562/2/1/I,  ca si pe unul dintre cele provenite din nr.top.3562/2/1/II , mai precis II B , iar pe cel identificat II A erau proprietari paratii T., in anul 2009,  pe calea unui act notarial de alipire si dezlipire, toate aceste corpuri funciare se reunesc sub numarul topografic initial, din care provenisera, respectiv 3562/1/1 dupa care se face o noua dezmembrare in cinci corpuri funciare cu nr. topografice noi 3562/2/1/1; 3562/2/1/2; 3562/2/1/3; 3562/2/1/4;3562/2/1/5, portiunea pasajului fiind identificat sub nr.top.3562/2/1/4. In acest fel, paratii B. si T. au devenit proprietari in indiviziune asupra acestui pasaj. De observat este ca la data cand paratii B. si numitii F. au cumparat imobilul in baza Legii 112/1995, asupra terenului S. R. detinea cota de 2/3 din terenul aferent in suprafata de 1302 mp, in indiviziune cu celalalt proprietar. Desi in aceasta privinta nu s-a efectuat o partajare, fosta SC G. C. SA M., a vandut intreaga suprafata  de teren corespunzatoare cotei de 2/3, cu toate ca, potrivit art.21 din Legea 112/1995 suprafetele ocupate si aferente altor constructii, decat aceea de locuinta, precum si cele apartinand dotarilor edilitare erau exceptate de la vanzare. Fiind in indiviziune,  si fara ca mai inainte de vanzare  sa se fi facut partajarea terenului , inseamna ca si  statul era coproprietar asupra terenului afectat de utilitati or, potrivit normei imperative, terenul afectate de aceste utilitati,  nu putea fi vandut.  De altfel,  aceasta  este si explicatia  faptului pentru care in toate schitele anterioare noii dezmembrari, portiunea respectiva era identificata ca si un „pasaj” adica o cale de trecere, casele de locuit ale paratilor aflandu-se la capatul acestei caii de acces.
        Din inscrisurile de la filele 14- 17 dosar, rezulta ca instalatia aferenta locuintei reclamantei a fost realizata pe amplasamentul existent inca din  anul 1973, iar martorul F. a relatat ca bransamentul din pasajul litigios a existat din anii 1960-1970, fiind folosit ca si un bransament comun pentru mai multe imobile.
       Potrivit art.622 C. civil, servitutea apeductului este continua si aparenta, deci susceptibila de a fi dobandita prin uzucapiune , si cum, se dovedeste ca  in decursul timpul, din anul 1973 incepand, proprietarii care au detinut imobilul proprietatea reclamantei au folosit in mod succesiv si continuu bransamentul comun, termenul de 30 ani implinindu-se in anul 2003, deci mai  inainte ca paratii sa se fi inscris ca si  proprietari asupra terenului in suprafata de 322 mp, identificat sub nr.top.3562/2/1/4, dreptul de proprietate asupra acestei servituti a fost dobandit prin uzucapiune .Servitutea  este prin definitie o sarcina impusa  unui imobil pentru uzul si utilitatea altui imobil, asa incat persoana proprietarilor celor doua fonduri nu are importanta si relevanta pentru existenta dreptului in discutie, servitutea  neavand caracterul unui drept personal, propriu al unui anumit proprietar dintr-un anumit moment.
        Prin urmare, opozitia paratilor de a permite reclamantei sa utilizeze in continuare acest bransament si terenul aferent pasajului pentru instalatiile de apa si canal este total nejustificata, cu atat mai mult, asertiunile  lor cu privire la existenta unui prejudiciu adus dreptului lor de proprietate nu sunt fondate in conditiile in care imobilul este deja grevat  , de sarcina unei servitutii similare constituita in favoarea altor imobile.
         Mai mult, si expertul in cadrul concluziilor sale – fila 174 dosar, a enuntat ca varianta cea mai facila si economicoasa este cea de utilizare a traseului vechii retele, printr-un racord executat din caminul apometru al reclamantei in conducta executata de parati.
       Conclusiv, pentru motivele de fapt si de drept expuse, actiunea reclamantei va fi admisa  in sensul in care se va constata dobandirea prin uzucapiune a dreptului de servitute de trecere pentru utilitati asupra fondului proprietatea paratilor, si pe cale de consecinta, paratii vor fi obligati sa permita trecerea pe terenul lor a conductelor de apa si canal ce deservesc apartamentul proprietatea reclamantei, urmand ca racordarea conductei sa se efectueze conform variantei 2 - fila 171 din expertiza tehnica judiciara, urmand ca celelalte capete ale cererii principale sa fie respinse, intrucat consimtamantul ca element volitiv  nu poate face obiectul unei obligatii, fiind expresia vointei launtrice si intrinseci a unei persoane.
        In baza art. 24 din Legea 7/1996 se va dispune intabularea servitutii astfel stabilite in favoarea imobilului proprietatea reclamantei.
         In baza art. 331 C. pr. civila se va stabili decontul final cu privire la onorariul expertului judiciar la suma de 1.500 lei, urmand a se dispune eliberarea sumei , masura executorie.
       In baza art. 453 C. pr. civila paratii vor fi obligati sa plateasca reclamantei suma de 1691 lei, cheltuieli de judecata partiale, din care suma de 191 lei, reprezinta taxa judiciara de timbru/ fila 35 dosar/,  si suma de 1.500 lei, onorariu avocat justificat cu chitantele de la filele 316; 317 dosar. Se apreciaza ca nu se impune includerea in aceste cheltuieli si a costului expertizei, lucrarea tehnica profitand si reclamantei.