Stabilirea liniei de granita dintre imobilele. Delimitarea servitutii de trecere. Cerere reconventionala. Constatare nulitate contract de vanzare-cumparare.

Asupra apelurilor de fata instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 1088/2005 a Judecatoriei Medias s-a admis in parte actiunea principala formulata de reclamantii A.. G. si A. M. in contradictoriu cu paratii O. A., O. L. si O. R.
S-a respins cererea reconventionala formulata de paratii O. A., L. si R. de constatare a nulitatii absolute a contractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 2705/2003 a incheierii de intabulare nr. 5402/03.
S-a dispus unificarea corpului funciar nr. top 3993/2/1 din CF 6819 cu nr. top 3993/2/2 din CF 6820 ce s-au inscris in CF 6819 Medias.
S-a stabilit linia de granita intre imobilul reclamantilor  din CF 6819 Medias nr. top 3993/2/2 si cel al paratilor din CF 5671 Medias nr. top 3988/20/2 pe aliniamentul LM plan III din raportul de expertiza.
S-a constatat existenta dreptului de servitute de trecere cu piciorul si caruciorul asupra fondului aservit din CF 6819 Medias nr. top 3993/2/2 si in favoarea fondului dominant din CF 5671 Medias top 3988/20/2 delimitat de punctele 9, 2, 3, 4, 11, 10 din planul II al raportului de expertiza pe o latime de 2,50 m intre punctele 3-4 cu scaderea din intinderea acestui drept a suprafetei de 13,36 m reprezentand loc de streasina cota de 80 cm si lunga de 16,70 m.
Au fost obligati paratii sa foloseasca terenul pe care au instituita servitutea numai in scopul trecerii cu piciorul si caruciorul si sa lase reclamantilor in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 13,36 loc de streasina si 241 mp din CF 6819 Medias.
Au fost obligati paratii sa demoleze sopronul metalic si magazia zidita edificate pe terenul grevat de servitute, iar in caz de refuz au fost autorizati reclamantii sa execute lucrarea pe cheltuiala paratilor.
Au fost obligati paratii la c/val. lipsei de folosinta a terenului in cuantum de 1.970.666 lei.
S-au respins petitele vizand obligarea paratilor la demolarea magaziei de lemn, WC si poarta atarnata de casa reclamantilor, a celui vizand folosul de tras din productie agricola pe anii 2002, 2003 pentru termenul agricol de 115,69 mp si a folosului de tras pe ultimii 3 ani pentru suprafata de 125,31 mp.
S-a respins petitul vizand obligarea la plata a paratilor a unei despagubiri pentru folosinta terenului grevat de servitute.
Au fost obligati paratii la cheltuieli de judecata partiale de 20.000.000 lei.
Pentru a hotari astfel instanta de fond a retinut ca reclamantii A. sunt proprietari asupra doua imobile cel din CF 6819 Medias, loc de casa de 414 mp si cel din CF 6820 Medias loc de casa intravilan de 241 mp.
Parata O. A. este proprietara conform Legii 112/95 pe casa si gradina de 212 mp inscrise in CF 5671 Medias nr. top 3988/20/2 si beneficiara unui drept de servitute de trecere cu piciorul si caruciorul pe o latime de 2,50 m catre vecinul I. Gh. asupra nr. top 3993/2/2 proprietatea reclamantilor. Reclamantii A. in urma unui partaj voluntar au dobandit in deplina proprietate nr. top 3993/2/1 loc de casa de 414 mp, iar parcela cu nr. top 3993/2/2 loc de casa de 241 mp a revenit lui M. E. 
Servitutea de trecere s-a mentinut pe parcela cu nr. top 3993/2/2.
In anul 2003 M. E. a vandut reclamantilor A. cu contract autentificat sub nr. 2705/03 parcela de 241 mp inscrisa in CF 6820 Medias nr. top 3993/2/2 ocazie cu care s-a transmis si servitutea de trecere ce era inscrisa in favoarea imobilului din CF 5671 Medias nr. top 3988/20/2.
S-a  respins cererea reconventionala formulata de paratii O. vizand nulitatea absoluta a contractului fata de prevederile art. 47 din Legea 18/91 deoarece la data instrainarii aceasta prevedere nu mai era in vigoare, iar terenul de 241 mp nu intrase in proprietatea statului pentru a fi atribui lor prin ordin atribuindu-i-se doar 212 mp.
Cele doua numere topografice 3993/2/1 si 3993/2/2 apartinand reclamantilor in baza art. 13 DL 115/38 s-a dispus unificarea lor si inscrierea in CF 6819 Medias.
S-a facut aplicarea prevederilor art. 584 Cod civil si s-a stabilit linia de granita pe aliniamentul LM plan III din raportul de expertiza.
Instanta de fond a statuat ca servitutea de trecere vizeaza trecerea cu piciorul si caruciorul nu cu carul deoarece prin actul de partaj din 1961 asa a fost stipulat si nu se pot naste drepturi mai mari decat cele existente .
In baza art. 616, 635 Cod civil s-a constat existenta servitutii de trecere cu piciorul si caruciorul.
In baza art. 480 Cod civil au fost obligati paratii sa lase deplina posesie si proprietate a suprafetei de 241 mp din CF 6819 Medias, dar si 13,36 mp loc de streasina.
Statuand ca titularul, beneficiarul servitutii nu poate face nimic pentru agrava servitutea conform 630 Cod civil au fost obligati paratii sa demoleze sopronul metalic si magazia zidita edificate pe terenul grevat de servitute.
Impotriva sentintei au declara in termen apel paratii: O. A., O. I., O. L. si O. R. care au solicitat schimbarea sentintei respingerea actiunii reclamantilor si admiterea cererii lor reconventionale.
Apelantii O. au invocat lipsa calitatii procesuale a paratilor O. L. si R. deoarece proprietar tabular este doar O. A.
S-a  invocat nelegalitatea sentintei deoarece dupa intrarea in vigoare a Legii 18/91, M. E. fiind cetatean german nu mai putea instraina terenul, deoarece intrase in proprietatea statului conform art. 645 Cod civil.
In ce priveste servitutea de trecere aceasta vizeaza trecerea cu piciorul si carul asa cum rezulta din actul de partaj voluntar incheiat intre A. si M. in anul 1965, iar A. aveau inainte de partajul voluntar 328 mp, iar ulterior au dobandit 414 mp, astfel ca instanta de fond gresit a statuat ca era o eroare de exprimare.
S-a invocat ca ei, apelantii O. au exercitat servitutea inca din 1980 si au folosit-o ca alee pietonala dar si carosabila pentru masina, iar intimatii reclamanti A. nu s-au opus.
  S-a aratat de asemenea ca copertina a fost ridicata inainte ca A. sa devina proprietari, iar aceasta nu impovareaza fondul aservit.
De asemenea sopronul si WC-ul au existat la data cand au dobandit folosinta imobilului ele fiind edificata de fosta proprietara S. A., astfel ca nu puteau fi obligati a le desfiinta. In ce priveste despagubirile solicitate acestea sunt nelegale deoarece daca locul infundat s-a creat prin act de instrainare a proprietarului vecin atunci proprietarul locului infundat nu datoreaza nici o despagubire.
Apelantii O. au aratat ca suprafata curtii inchiriate anterior cumpararii a fost de 270 mp chiar daca in cartea funciara erau doar 212 mp, iar prin ordin li s-a atribuit 212 mp in realitate ei sunt proprietari a 270 mp. In drept s-au invocat prevederile art. 282, 287, 291, 294 si 274 Cod procedura civila.
Au declarat in termen apel reclamantii A. G. si A. M. care au solicitat schimbarea sentintei in sensul obligarii paratilor la demontarea portitei, ridicarea sopronului, WC-ului si obligarea la c/val. despagubiri pentru servitute in cuantum de 18.519.140 lei.
Apelantii A. au invocat nelegalitatea sentintei deoarece indiferent cine a edificat sopronul, WC-ul, proprietarul fondului dominant este parata O., ori aceasta trebuie sa le demoleze pentru ca impiedica folosirea a 80 mp teren ce nu este afectat de servitute.
S-a aratat ca in ce priveste despagubirile acestea sunt justificate deoarece apelantii au prejudiciu prin plata impozitului si lipsirea de folosinta a terenurilor.
Cauza a mai fost judecata in apel in doua cicluri dupa desfiintare cu trimitere spre rejudecare.
Prin ultima decizie a Curtii de Apel Alba Iulia nr. 388/09 s-au casat deciziile civile 97/09, 185/09 din dosar 2039/85/02 si s-a trimis spre rejudecare Tribunalului Sibiu pentru solutionarea in conditii de contradictorialitate a ambelor apeluri.
Dupa casarea cu trimitere instanta de apel a efectuat o cercetare locala si a dispus efectuarea unei contraexpertize tehnice.
Analizand apelurile in limitele motivelor invocate cat si din oficiu instanta va statua astfel:
Raportul juridic dedus judecatii vizeaza actiunea reclamantilor A. G. si M. in contradictoriu cu paratii O. A., O. L., O. R. de stabilire a liniei de granita dintre imobilele proprietatea paratilor, de delimitare a servitutii de trecere cu piciorul si caruciorul de obligare demolare/ridicare copertina, magazie, sopron si WC poarta intrare existente pe terenul ce constituie servitute de trecere, de obligare la folosul de tras pentru suprafata de teren ce excede servitutea de trecere.
Cererea reclamantilor a fost intemeiata pe prevederile art. 584, 480, 616 Cod civil.
Reconventional paratii O. A., L. si R. au solicitat constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 2705/03 (titlul reclamantilor A.) a incheierii de cf nr. 5402/03 si constatarea faptului ca O. A. este proprietara terenului astfel cum il foloseste si este imprejmuit.
Faptic asa cum a rezultat de la cercetarea locala efectuata de instanta de apel imobilele partilor sunt limitrofe situate in Medias str. B. nr. 2 si 4 si sunt delimitate de garduri si zidul casei reclamantilor A.
Conform inscrisurilor partile au dobandit imobilele astfel apelantii reclamanti A. prin cumparare respectiv CF 6819 Medias nr. top 3993/2/1 loc de casa cu casa suprafata de 414 mp si CF 6820 Medias nr. top 3993/2/2 loc de casa de 241 mp. Acest imobil loc de casa de 241 mp constituie izvorul litigiului din prezentul dosar asupra acestuia este instituita o servitute de trecere cu piciorul si caruciorul pe o latime de 2,50 mp catre vecinul I. Gh. in favoarea proprietarului din CF 5671 Medias nr. top 3988/20/2-
Proprietarul imobilului din CF 5671 Medias nr. top 3988/20/2 casa cu gradina de 212 mp este parata O. A. prin cumparare conform Legii 112/95 si Legii 18/91.
Reclamantii apelanti A. au dobandit imobilul cu nr. top 3993/2/2 loc de casa de 241 mp prin cumparare de la proprietarul tabular M. E. contract autentificat nr. 2705/03 pe care insa paratii apelanti O. l-au contestat apreciind ca este lovit de nulitate absoluta deoarece instrainatorul M. nu mai era proprietar pentru ca conform art. 47 din Legea 18/91 cetatenii straini cu domiciliul in strainatate trebuiau sa-si instraineze terenurile intr-un an de la data intrarii in vigoare a legii 1991, iar daca nu respectau obligatia terenul trecea in proprietatea statului roman in mod gratuit.
Aceasta prevedere legala a fost inlaturata din continutul Legii 18/91 la data incheierii actului de vanzare – cumparare, respectiv prin Constitutia Romaniei din 1991.
Nulitatea absoluta ca sanctiune impune ca in mod cert cauzele sale sa fie concomitente la incheierea actului , nu posterioare si nici anterioare facerii conventiei.
Ori in speta aceasta interdictie de dobandire a dreptului de proprietate de catre cetatenii straini nu mai era in vigoare, iar legea de care s-au prevalat apelantii parati O. viza terenurile agricole pe care le redobandeau membrii cooperatori sau mostenitorii lor, iar terenul in cauza este unul intravilan care nu intra sub incidenta Legii 18/91 art. 47, legea aplicabila in acel moment era Legea 59/98 a circulatiei juridice a terenurilor.
Conform acestei legi art. 2 terenurile situate in intravilanul si in extravilan pot fi instrainate si dobandite prin acte juridice intre vii incheiate in forma autentica. Cetatenii straini nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor – conform art. 3 insa in speta acest articol nu devenea incident.
In atare situatie titlul reclamantilor apelanti A. fiind valid in mod legal instanta de fond a respins cererea reconventionala a parasilor O. si pentru considerentele sus aratate se va respinge acest motiv de apel invocat de apelantii O.
Cu privire la sustinere ca paratii O. L. si R. nu au calitate procesuala pasiva instanta de apel o va respinge deoarece calitatea lor procesuala deriva din capetele de cerere vizand demolarea constructiilor si actiunea in revendicare a reclamantilor de lasare in deplina proprietate si posesie a unei suprafete de teren pe care o folosesc.
Motivul de apel al apelantilor O. vizand faptul ca servitutea de trecere vizeaza trecerea cu piciorul si cu carul nu cu caruciorul este neintemeiat.
Servitutea a luat nastere in anul 1961 prin contractul de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 1180 (fila 27 dosar fond) prin vointa partilor, iar acesta a stipulat expres ca vizeaza trecerea cu piciorul si caruciorul precum si amplasarea servitutii catre imobilul vecinului I. pe o latime de 2,5 m.
In atare situatie, avand in vedere data nasterii servitutii de trecere 1961 precum si vointa proprietarului se va respinge motivul de apel ce intereseaza ca aceasta vizeaza trecerea  cu carul nu cu caruciorul asa cum ar rezulta din actul de partaj voluntar din 1965, act ulterior celui prin care s-a nascut servitutea.
Pentru ca obiectul principal al actiunii vizeaza granituirea imobilelor proprietatea reclamantilor A. si a paratei O. A., iar stabilirea acesteia a nascut dispute juridice avand in vedere ca fata de suprafetele existente in cartea funciara rezulta o suprafata in plus de 120 mp pe care ambele parti o revendica instanta va statua cu privire la aceasta raportat la actele de proprietate ale partilor si contraexpertiza efectuata in apel.
CF.- ul nr. 6819 Medias nr. top 3993/2/1 loc de casa cu casa de 414 mp este proprietatea lui A. G. si M. ca si imobilul din CF 6820 Medias nr. top 3993/2/2 loc de casa de 241 mp deci conform inscrierilor acestia detin 655 mp teren. Parata O. A. este proprietara imobilului din CF 5671 Medias nr. top 3988/20/2 gradina cu casa de 212 mp.
Potrivit art. 584  Cod civil orice proprietar poate obliga pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite de a sa; cheltuielile granituirii vor fi suportate pe jumatate.
Actiunea in granituire poate fi introdusa de catre proprietar, uzufructuar si chiar de posesor. De asemenea ea poate fi indreptata impotriva: proprietarul fondului limitrof, titularul unui alt drept real (superficie, drept de folosinta) precum si impotriva chiriasului, dar cu introducerea in cauza a proprietarului.
Ca atare, paratii O. au calitate procesuala pasiva in actiunea de granituire O. A. fiind proprietara tabulara, iar O. L. si R. folosesc imobilul limitrof cu cel al reclamantilor A.
Titlurile reclamantilor apelanti A. prin care au dobandit cele doua imobile sunt: contract de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 1180/61, act de partaj voluntar autentificat sub nr. 720/1965 (aceste acte vizand imobilul cu nr. top 3993/2, 3993/2/1) si contract de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 2705/03 (acesta vizand imobilul cu nr. top 3993/2/2).
Parata apelanta O. A. a dobandit prin cumparare contract nr. 11220/96 conf. Legii 112/95 casa si 129,2 mp de sub constructie (fila 88 dosar fond) iar prin ordinul nr. 335/03 al Prefectului Judetului Sibiu a dobandit 212 mp.
Din studiul cartilor funciare in extenso existente in dosar 2039/85/07 filele 20-38 se poate concluziona asupra circulatiei  juridice a imobilelor in litigiu si asupra intinderii suprafetelor acestora.
Imobilul reclamantilor A. a fost inscris initial in CF 2199 Medias nr. top 3993/2 casa si curte suprafata 665 mp (A+7) si a fost proprietatea lui M. M. si sotia sa A. In anul 1961 M. A. nascuta H., transmite 1/2 prin vanzare lui S. N. 1/2 si A. G. si M. nascuta S. pentru 1/2. In anul 1964  A. M. dobandeste prin mostenire cota tatalui S. N. Cealalta cota de 1/2 din CF 2199 a fost dobandita de M. E. M. prin mostenire.
In anul 1964 imobilul se partajeaza in 2 nr. top 3993/2/1 loc de casa cu casa de 414 mp (A+8) ce se transcrie in CF 6819 in favoarea lui A. M. si G., iar nr. top 3993/2/2 loc de casa de 241 mp (A+9) se transcrie in CF 6820 in favoarea lui M. E.
Acest imobil din CF 6820 Medias este dobandit de reclamantii A. prin cumparare in 2003 si asupra lui este inscrisa o servitute de trecere cu piciorul si caruciorul pe o latime de 2,5 m catre vecinul I. Gh. in favoarea imobilului din CF 5671 Medias nr. top 3988/20/2.
Imobilul paratei O. A. provine din CF 5310 Medias nr. top 3988/20 loc de casa cu casa de 1262 mp.
Imobilul se dezmembreaza in anul 1959 in trei parcele: 3988/20/1 loc de casa de 762 mp (A+2); 3988/20/2 gradina de 212 mp (A+3); 3988/20/3 gradina de 288 mp (A+4).
Imobilul de sub A+3 pleaca in CF 5671, cel de sub A+4 pleaca in CF 5672.
Imobilul din CF 5671 Medias nr. top 3988/20/2 gradina cu casa dupa preluare de catre Statul Roman prin Dec 223/74 devine proprietatea lui O. A. prin cumparare conform Legii 112/95.
Raportul de expertiza tehnica efectuat  in dosar 2039/85/07 dar si contrar raportul de expertiza tehnica efectuat in prezentul ciclu procesual releva (filele 87 din ambele dosare) ca pe imobilul de 214 mp CF 6820 proprietatea apelantilor A. paratii detin edificate copertina, 2 magazii si un WC si il folosesc ca si gradina.
In realitate paratii apelanti O. folosesc 598 mp fata de 212 mp cat au inscrisi in cartea funciara, iar intre imobilele partilor exista o suprafata de teren de 120 mp pe care ambele parti o revendica insa nu detin titluri asupra ei, iar aceasta suprafata nu are un nr. topografic distinct si nici un alt proprietar. Contraexpertiza efectuata in prezentul apel a propus doua variante de stabilire a liniei de granita varianta Ia in care suprafata imobilului paratei apelante O. A. din CF 5671 Medias este de 123 mp mai mult decat cea inscrisa in cartea funciara (plansa nr. 2 fila 87) iar linia de granita este stabilita pe aliniamentul CF iar servitutea de trecere are o latime de 2,5 m unde este posibil fiind marcata cu culoarea verde iar suprafata de teren dintre punctele A-C-B-A1-A de 7 mp nu este grevata de servitute de trecere fiind de fapt suprafata de teren de sub casa demolata a apelantilor A.
Varianta a II-a (plansa nr. 3 fila 88) stabileste in favoarea apelantilor A. o suprafata mai mare cu 123 mp linia de granita fiind stabilita pe aliniamentul CF iar suprafata de teren dintre punctele A-C-B-A1-A nu este grevata de servitutea de trecere.
De la cercetarea locala de la fata locului instanta nu a putut retine semne exterioare vizibile ale vechiului hotar astfel ca s-a putut constata coroborat cu contraexpertiza tehnica ca apelantii parati O. folosesc si imobilul reclamantilor A. din CF 6820 nr. top 3993/2/2 pe acest imobil existand vita de vie.
Din aceasta perspectiva, paratii O. fata de prevederile art. 480 Cod civil trebuie sa asigure reclamantilor A. exercitarea dreptului lor de proprietate dar si posesia acestuia asa cum au solicitat.
In atare situatie, linia de granita dintre  imobilul reclamantilor A. din CF 6820 Medias si imobilul paratei O. A. din CF 5671 Medias se impune a se stabili pe aliniamentul G-F plansa nr. 2 din contraexpertiza efectuata de experti
Este de remarcat ca si schita aferenta dezmembrarii din 1965 de la fila 102 dosar apel atesta ca limita de proprietate a apelantilor A. era dupa sopron si avea o latime de 16,50 m iar in prezent aceasta latime este de 16,04 iar de la gardul de plasa punctele DE lungimea imobilului era de 10,60 m iar in prezent este de 11,62 m.
In ce priveste solicitarea apelantilor reclamanti A. de demolare a sopronului si a portitei de acces instanta apreciaza ca se impune doar demolarea portitei de acces a paratilor O. pentru ca impiedica folosinta normala a terenului afectat de servitute, insa nu se impune demolarea sopronului acesta existand inca din 1965 asa cum apare si pe schita de dezmembrare.
In ce priveste motivul de apel vizand acordarea de despagubiri pentru servitute in cuantum de 18.519.140 lei instanta in baza art. 998-999 Cod civil le va admite avand in vedere ca servitutea a impus anumite limitari si restrictii proprietarilor fondului A. in timp ce acestia au suportat contravaloarea impozitului.
Pentru toate aceste considerente in baza art. 295, 296 Cod procedura civila coroborat cu art. 584, 616, 635, 998, 999 Cod civil s-a admis apelul declarat de apelantii reclamanti A. si s-a schimbat in parte sentinta civila 1088/2005 a Judecatoriei Medias si s-a stabilit linia de granita intre imobilul reclamantilor apelanti A. inscris in CF 6820 Medias nr. top 3993/2/2 si imobilul paratei O. A. din CF 5671 Medias nr. top 3988/20/2 conform contraexpertizei efectuate in apel de experti varianta Ia plansa nr. 2 pe aliniamentul FG iar unde servitutea de trecere cu piciorul si caruciorul este marcata cu culoarea verde.
Au fost obligati paratii O. sa demoleze si portita de acces atarnata de casa reclamantilor si sa plateasca acestora despagubiri pentru folosinta terenului grevat de servitute in cuantum de 18.519.140 lei (1851,92 Ron).
S-au pastrat celelalte dispozitii ale sentintei atacate.
S-a respins apelul declarat de apelantii parati O.A., O. R. si O. L.
Avand in vedere ca, cheltuielile granituirii se suporta pe jumatate si ca partile au achitat in mod egal contravaloarea contraexpertizei s-au compensat acestea (cate 1650 ron fiecare) si in baza art. 274 Cod procedura civila au fost obligati intimatii O. la cheltuieli de judecata partiale de 2.300 lei (reprezentand onorar avocat si contravaloarea deplasarii la cercetarea locala si la termenele din 18.10.2010 si 25.02.2011) in apel catre apelantii A. G. si A. M.