Servitute de trecere. Introducerea in cauza a proprietarilor fondurilor invecinate.

Servitute de trecere. Introducerea in cauza a proprietarilor fondurilor invecinate.
      
      In speta, reclamanta P.N. si P.A. au chemat in judecata paratii O.N. si O.M. solicitand obligarea acestora sa le tolereze trecerea cu piciorul , animalele si mijloace de transport, peste terenul acestora, cu o lungime de 80m si latime de 3,5 m, cu cheltuieli de judecata, sustinand ca au trecut pe acest drum de mai multi ani, insa de 2-3 luni, paratii le-au interzis trecerea.
      Prima instanta a admis actiunea, insa a stabilit servitutea de trecere pe un alt traseu, mai scurt. Instanta de apel a modificat traseul servitutii, potrivit altei variante de expertiza.
      In recurs, instanta a admis recursul si casand decizia atacata, a trimis cauza spre rejudecare, urmand a se pune in discutie necesitatea introducerii in cauza a tuturor proprietarilor tabulari vecini, efectuarea unei alte expertize care sa stabileasca traseul cel mai scurt pentru reclamanti de iesire la drumul public si cel mai economic pentru proprietarii fondului aservit.  
      
      Sectia civila – Decizia civila nr.284/ 18 iunie   2009

Prin actiunea inregistrata la Judecatoria C., reclamantii P. N. si P. A., au chemat in judecata paratii O. N. si O.M., solicitand ca prin hotarare: sa fie obligati paratii sa le tolereze trecerea cu piciorul, cu animalele, si cu mijloacele de transport, in tot cursul anului, peste terenul acestora, situat in comuna H., sat T., pe traseul marcat in schita anexata, cu literele A-B-C-D, cu o lungime de circa 70 m si o latime de 3,5 m. si sa fie obligati paratii la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii reclamantii arata ca au gospodaria situata in satul T., comuna H., jud. Alba, si pentru a ajunge la drumul comunal si apoi la drumul judetean H.-A., este nevoie sa treaca peste terenul paratilor. Cu ocazia reamenajarii drumului comunal T., au amenajat si drumul de acces existent din strabuni, pe traseul marcat pe o lungime de 70 m liniari si o latime de 3,5 m liniari. Acest traseu strabate terenul folosit de parati, care nu au avut nici o obiectie cu ocazia executarii lucrarilor de amenajare. In urma cu 2-3 luni de la promovarea actiunii, paratii au interzis reclamantilor sa treaca peste acest traseu, montand un gard transversal. 
In drept s-au invocat prevederile art. 616, 624, 969, 1076 cod civil.
Prin sentinta civila nr. 1aaa/2008, Judecatoria C. a admis in parte actiunea formulata de reclamantii P., si in consecinta, a obligat paratii sa tolereze reclamantilor trecerea cu piciorul, cu animalele si cu mijloacele de transport, in tot cursul anului, peste terenul acestora, situat in comuna H., sat T., pe traseul marcat cu literele Y-Y’, cu lungimea de 39 de m si latimea de 3,5 m,  proprietatea paratilor, conform raportului de expertiza judiciara intocmit de expert, si care face parte integranta din hotarare.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, judecatoria a retinut, din probatoriul testimonial administrat, ca de aproximativ 13 – 15 ani, pe traseul marcat cu literele A-B-C-D din schita anexa, reclamantii au trecut tot timpul anului, cu piciorul, animalele si mijloacele de transport.
     Pentru a stabili aceasta trecere, instanta si-a intemeiat solutia pe prevederile art. 616 cod civil. In baza art. 618 cod civil, a fost respins capatul de cerere privind obligarea paratilor sa inlature gardul de lemn.
Impotriva acestei sentinte, au declarat apel reclamantii, care a fost admis prin decizia civila nr. bb/A/2009, pronuntata de Tribunalul A. – Sectia civila. A fost modificata in parte sentinta atacata, in ceea ce priveste stabilirea traseului de tolerare a trecerii, care a fost stabilita pe terenul paratilor, pe aliniamentul determinat de punctele … – drum cu latimea de trei metri, marcat cu culoare verde pe planul de situatie al raportului de expertiza tehnica intocmit de expert.
Tribunalul a motivat ca potrivit schitei aflate la dosar, accesul de la imobilul proprietatea reclamantilor la drumul public, se poate face si de pe terenul care le apartine, cuprins intre punctele X-X’-Y, insa vechiul drum fiind impracticabil, trebuie folosita portiunea in lungime de 39 m, dintre punctele Y’ – Y”. Din schita aflata la fila 61 se observa ca iesirea la drumul public de catre reclamanti trebuie sa se faca pe terenul lui O. P. N. care nu a fost chemat in judecata, pentru a putea sa-si faca aparari legate de instituirea unui drept de servitute asupra imobilului sau. In aceste conditii, intrucat imobilul reclamantilor a fost identificat ca fiind loc infundat, si din declaratiile martorilor propusi de parti rezulta ca varianta I de iesire la drumul public a fost folosita dintotdeauna de reclamanti si nu prezinta inconveniente pentru fondul aservit, a fost apreciat de instanta de apel ca trebuie avuta in vedere. De aceea a fost modificata in parte sentinta atacata, stabilind traseul de tolerare a trecerii conform altei variante.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratii solicitand desfiintarea acesteia si a sentintei pronuntate de judecatorie, si trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanta de fond. In subsidiar, s-a solicitat modificarea deciziei pronuntate de tribunal,  in sensul respingerii apelului formulat de reclamantii impotriva sentintei Judecatoriei C.
     In expunerea motivelor de recurs, se sustine ca reclamantii trebuiau sa faca dovada ca sunt intabulati in CF ca proprietari ai fondului dominant, sa indice foaia funciara care corespunde imobilului acestuia si imobilului paratilor ca fond aservit, asupra caruia s-a solicitat instituirea dreptului de servitute de trecere.
     Un al doilea motiv de recurs vizeaza faptul ca reclamantii nu au chemat in judecata pe numitul O. P., care este fiul recurentilor, care locuieste cu ei, si desi apelantii au invocat acest aspect in apel, si practic au invocat propria culpa de a nu chema in judecata toate partile, instanta de apel a trecut peste acest aspect si a schimbat traseul acestei servituti.
     In al treilea rand, se invoca faptul ca intre reclamanti si parati s-a incheiat un proces verbal la politie la data de …, care atesta intelegerea dintre acestia.
     Pentru cererea subsidiara de recurs, recurentii sustin ca varianta II aleasa de instanta de fond reprezinta traseul cel mai economic, pentru stabilirea servitutii si care produce recurentilor ca proprietari ai fondului aservit, cel mai mic prejudiciu, fiind respectate exigentele art. 616 si urm. cod civil.
     Instanta de recurs, sub un prim aspect se constata ca, desi instanta de apel a sesizat ca exista o persoana pe a carei teren a fost stabilit de catre instanta de fond traseul servitutii de trecere, s-a marginit a schimba acest traseu, fara a se preocupa de costurile, respectiv prejudiciile pe care aceasta schimbare de traseu le produc proprietarilor fondului aservit, recurentilor.
     Instanta de apel, in virtutea caracterului devolutiv a acestei cai de atac, trebuia sa completeze probatoriul administrat in cauza de judecatorie, in sensul de a stabili proprietarii tabulari ai fondului dominant si ai fondului aservit, de a pune in discutie necesitatea introducerii in cauza a altor persoane, de a completa expertiza tehnica efectuata in cauza, in sensul de a stabili dintre traseele posibile pentru iesirea reclamantilor la drumul public care este cel mai scurt si care ar produce cele mai mici inconveniente, prejudicii proprietarului fondului aservit, verificand si daca acestia au fost sau nu chemati in judecata, respectand exigentele art. 616 – 618 cod civil.
     Urmeaza sa fie verificata si intelegerea care se sustine ca ar fi intervenit intre reclamanti si parati cu privire la traseul servitutii de trecere.
Pentru ca aceste considerente, Curtea a apreciat ca nu a fost lamurita pe deplin starea de fapt, astfel ca a admis recursul paratilor si a trimis cauza spre rejudecare, aceleiasi instante.