Plangere contraventionala
(Sentinta civila nr. 1178 din data de 23.06.2009 pronuntata de Judecatoria Gherla) R O M A N I A
JUDECATORIA GHERLA
JUDETUL CLUJ
DOSAR NR. 583/235/2009
SENTINTA CIVILA Nr. 1178/2009
Sedinta publica de la 21 Iulie 2009
Instanta formata din:
PRESEDINTE :
GREFIER :
Pe rol fiind solutionarea actiunii civile formulata de catre petenta B_. C_. R_. S.A. in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE CLUJ, avand ca obiect plangere contraventionala.
La apelul nominal facut in sedinta publica se constata lipsa partilor. Se prezinta martora M.N.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei dupa care:
Instanta procedeaza la legitimarea numitei M_. N_.., domiciliata in __., dupa care procedeaza la audierea acesteia, declaratia sa fiind consemnata si atasata la dosarul cauzei la fila 61.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si retine cauza spre solutionare.
I N S T A N T A
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Judecatoriei Gherla, sub nr. 585/235/2009, contestatoarea B_. C_. R_. SA a solicitat in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj, anularea procesului-verbal de contraventie _. intocmit la data de 04 februarie 2009 de catre Politia Municipiului Gherla.
Nu a solicitat obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii, contestatoarea a aratat ca din cuprinsul obligatiilor prevazute de art. 52 din Legea nr. 333/2003, nu rezulta obligativitatea instalarii unui sistem tehnic de paza si alarma impotriva efractiei conectat la un dispecerat de monitorizare ;
Protectia ATM-urilor este reglementata de HG nr. 1010/2004 pentru aprobarea normelor metodologice si a documentelor prevazute la art. 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor.
Singura masura de protectie impusa de lege pentru bancomatele situate in incinta unitatilor bancare, este prevazuta la art. 35, lit. c), anexa 3, din actul normativ sus-mentionat, respectiv: subsistemul de televiziune cu circuit inchis supravegheaza zonele de acces in unitate, imagine frontala-vedere de detaliu, zone de lucru cu publicul si de vehiculare a valorilor, inclusiv bancomatele.
Pentru bancomatele amplasate hors-site (in afara sediilor unitatilor bancare), obligatia unitatilor bancare este prevazuta la art. 34 (5) din acelasi act normativ, si anume : distribuitoarele automate de numerar se fixeaza astfel incat sa asigure o rezistenta la smulgere de minimum 800 daN.
Obligatiile sus mentionate sunt respectate de banca.
Fapta contraventionala retinuta de agentul constatator depaseste cadrul legal mentionat, intrucat nu exista nici o obligatie legala pentru institutiile bancare de a asigura ATM-urile cu dispozitivul a carui lipsa este invocata in cuprinsul procesului-verbal.
Contestatoarea arata ca nu a respectat masurile stabilite de catre organele de politie, masuri ce exced cadrul legal in materie, imprejurare ce exclude raspunderea contraventionala.
Astfel, banca nu poate fi sanctionata pentru ca nu a respectat masuri dispuse de politie, dar care nu isi gasesc corespondent in legislatia aplicabila, modalitatea de asigurare a bancomatelor cu sisteme de securitate, paza si alarmare fiind clar prevazute de lege.
Petenta subliniaza faptul ca cerintele minimale in materie sunt cele prevazute de lege, respectiv HG nr. 1010/2004, prezentate anterior, nu cele stabilite de organele de politie. In speta poate fi apreciata recomandarea facuta de catre unitatea de politie insa, in mod cert, nu se poate aplica o sanctiune legala pentru nerespectarea unei recomandari.
In probatiune, contestatoarea a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, depunand in acest sens la dosar copia procesului-verbal de contraventie contestat, copia a trei hotarari judecatoresti cu un obiect similar, adrese emise de catre asociatia romana a bancilor, si raspunsul dat la acestea de catre Inspectoratul General al Politiei Romane.
In temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001, cererea este scutita de taxa de timbru.
Intimatul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata.
In motivarea cererii intimatul a aratat ca acesta contine toate elementele prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 16 si 17, din OG nr. 2/2001.
In legatura cu temeinicia procesului-verbal de contraventie, intimatul a aratat ca acesta a fost incheiat cu respectarea dispozitiilor art. 21, alin. 3, din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contraventiilor, sanctiunea aplicata fiind aplicata in limitele prevazute de lege.
In legatura cu eventualele probe propuse de contestator, intimatul a precizat ca se opune administrarii probei cu martori, in cadrul careia sa fie audiate persoanele prevazute de art. 189, C. proc. civ., precum si a oricaror alte probe ce au caracter extrajudiciar, acestea din urma nerespectand principiul contradictorialitatii si nemijlocirii probelor in procesul civil.
De asemenea, a aratat ca procesul-verbal de contraventie se bucura de prezumtia de legalitate, in sensul ca face intotdeauna dovada pana la proba contrara, astfel cum s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin deciziile nr. 197/2003 si 259/2007. Avand in vedere faptul ca petentul nu a putut face dovada existentei unei stari de fapt contrare celei retinute in sarcina sa prin procesul-verbal de contraventie, masura aplicata de agentul constatator este intemeiata, si pe cale de consecinta, procesul-verbal contestat este temeinic si legal.
In probatiune, intimatul a solicitat administrarea probei cu martora M_. N_..
In drept, intimatul a invocat dispozitiile art. 115-118, C. proc. civ.
Intimatul nu a solicitat obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecata.
Instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisurile depuse la dosar de contestatoare si intimat precum si proba cu martora M_. N_., propusa de intimat.
Analizand actele si lucrarile cauzei instanta retine urmatoarele:
Legea nr. 333/2003 contine mai multe dispozitii ce instituie obligatii pentru conducatorii unitatilor prevazute de art. 2, alin. 1, din acelasi act normativ, referitoare la paza bunurilor ori valorilor detinute.
Astfel, potrivit art. 3, alin. 1, din acelasi act normativ, "In functie de importanta, specificul si valoarea bunurilor pe care le detin, conducatorii unitatilor prevazute la art. 2, alin. 1, (...) stabilesc modalitati concrete de organizare si executare a pazei, dupa caz, cu efective de jandarmi, paza cu gardieni publici, paza proprie sau paza prin societati specializate".
De asemenea, potrivit art. 28, "conducatorii unitatilor care detin bunuri, valori si suporturi de stocare a documentelor, a datelor si informatiilor cu caracter secret de stat, sunt obligati sa asigure paza, mijloacele mecano-fizice de protectie si sistemele de alarmare impotriva efractiei in locurile de pastrare, depozitare si manipulare ale acestora, precum si in locurile unde se desfasoara activitati care au un asemenea caracter".
Aceasta dispozitie legala impune intr-adevar unitatilor mai multe obligatii pentru asigurarea securitatii valorilor detinute: asigurarea pazei (in sensul art. 3, alin. 1, adica: cu efective de jandarmi, cu gardieni publici, paza proprie, sau prin societati specializate), de a asigura mijloacele mecano-fizice de protectie (in sensul art. 28, alin. 4) si sistem de alarmare impotriva efractiei (in sensul art. 28, alin. 5, adica: ansamblul de echipamente electronice compus din: centrala de comanda si semnalizare optica si acustica, detectoare de prezenta, antisoc, si acustice, butoane si pedale de panica, control de acces si televiziune cu circuit inchis cu posibilitati de inregistrare si stocare a imaginilor si datelor, de natura sa asigure o protectie corespunzatoare obiectivelor si persoanelor). Din formularea art. 28 rezulta ca toate aceste obligatii trebuie indeplinite cumulativ.
Instanta retine insa ca, dispozitiile art. 28 sunt aplicabile doar unitatilor care detin bunuri, valori si suporturi de stocare a documentelor, a datelor si informatiilor cu caracter secret de stat, iar nu oricarei unitati. Din mentiunile procesului-verbal de contraventie si din probele administrate nu rezulta ca unitatea petentei detine astfel de valori, motiv pentru care obligatiile prevazute de art. 28 nu ii pot fi impuse.
Aceasta interpretare este in consens cu dispozitiile art. 3, alin. 3 din legea nr. 333/2003 care, referindu-se la protectia unitatilor in general, statueaza ca "la unitatile unde nu este posibila realizarea unui sistem de paza organizat, conducatorii acestora sunt obligasi sa execute imprejmuiri, grilaje, obloane, incuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarma, sau alte asemenea mijloace necesare asigurarii pazei si integritatii bunurilor".
Prin urmare, in lumina acestei dispozitii legale, conducatorul unitatii unde nu este posibila realizarea unui sistem de paza organizat, va putea asigura securitatea bunurilor dupa cum crede de cuviinta, avand posibilitatea de a alege dintre mai multe mijloace de securitate prevazute alternativ. Singura conditie este ca mijloacele alese sa asigure securitate bunurilor.
Petentei nu ii putea fi impusa obligatia de a monta un sistem de alarma nici in temeiul dispozitiilor art. 30, din acelasi act normativ. Potrivit acestei dispozitii, "in proiectele de executie a constructiilor destinate producerii, pastrarii sau detinerii unor bunuri, ori valori importante, sau a lucrarilor de modernizare, modificare sau transformare a acestora, trebuie sa se prevada construirea sau introducerea mijloacelor de protectie mecano-fizice si instalarea sistemelor tehnice de paza si alarmare impotriva efractiei".
In cazul de fata, din probele administrate nu rezulta ca spatiul in care a fost acomodat bancomatul a fost construit sau reabilitat ulterior adoptarii legii nr. 333/2003, astfel ca obligatiile impuse de art. 30 nu ii puteau fi impuse petentei.
Din reglementarea speciala referitoare la protectia institutiilor financiar bancare din HG nr. 1010/2004 rezulta cu certitudine ca acestea au obligatia de a instala un sistem complex de alarma, ce trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de art. 28-32 si 35 din anexa 3.
Aceasta obligatie nu este prevazuta si pentru securitatea bancomatelor, cu exceptia celor acomodate de chiar spatiul destinat activitatii institutiei. Astfel, art. 35, lit. c), anexa 3, din actul normativ sus-mentionat, referindu-se la sistemul de alarmare din unitatile statueaza ca: subsistemul de televiziune cu circuit inchis supravegheaza zonele de acces in unitate, imagine frontala-vedere de detaliu, zone de lucru cu publicul si de vehiculare a valorilor, inclusiv bancomatele.
Potrivit art. 34 alin. 5, din acelasi act normativ: distribuitoarele automate de numerar se fixeaza astfel incat sa asigure o rezistenta la smulgere de minimum 800 daN. Intrucat nu se realizeaza nici o distinctie, aceasta norma este aplicabila tuturor bancomatelor, indiferent daca acestea se afla in sediul institutiei, sau in exteriorul acesteia.
Avand in vedere ca dispozitiile art. 35, lit. c) se refera doar la bancomatele amplastate la sediile bancilor, se deduce ca bancomatelor amplasate hors-site le vor fi aplicabile doar dispozitiile art. 34, alin. 5, dispozitie despre care in procesul-verbal de contraventie nu s-a retinut ca ar fi fost incalcata.
Avand in vedere dispozitiile speciale prevazute de HG nr. 1010/2004, este evident ca institutiilor financiare nu le revin obligatiile prevazute de art. 28, alin. 1, din legea nr. 333/2003, in ceea ce priveste bancomatele amplasate in afara sediilor. Daca legiuitorul ar fi dorit ca art. 28 sa fie interpretat in sensul ca acesta este aplicabil si bancomatelor, ar fi prevazut expres acest lucru, mai ales ca in cuprinsul HG nr. 1010 se face referire la bancomate si la modul de protejare a acestora. Prin urmare, caracterul succint al reglementarii nu poate fi pus pe seama unei omisiuni a legiuitorului.
De altfel, chiar Inspectoratul General al Politiei Romane (in subordinea caruia se afla si intimatul) admite ca obligatia de a monta un sistem de alarma pentru securitatea bancomatelor amplasate hors-site nu este impusa expres de legea nr. 333/2003. In acest sens instanta are in vedere raspunsul Inspectoratului General al Politie Romane la adresa emisa de Asociatia Romana a Bancilor, in care se arata ca "din continutul Legii nr. 333/2003 si a normelor metodologice de aplicare nu rezulta obligatii exprese in sarcina conducatorilor unitatilor bancare pentru protejarea electronica a bancomatelor situate in spatii externe locatiilor bancare, cu exceptia fixarii mecanice in pardoseala ori ziduri. Totusi, tinand cont ca aceste aparate contin valori insemnate (...) asigurarea protectiei rezulta implicit din spiritul legii, actul normativ stabilind obligatii in sarcina detinatorilor de valori, pentru asigurarea pazei si protectiei electronice a acestora" (f. 15).
Instanta retine ca o astfel de interpretare nu poate fi primita. Potrivit jurisprudentei constate a CEDO (spre exemplu cauza Ozturk c. Germaniei) precum si a Curtii Constitutionale (Deciziile 183/2003, 197/2003, 259/2003)., normele ce sanctioneaza contraventii au o natura penala. Prin urmare, textul de lege ce incrimineaza o astfel de fapta trebuie sa indeplineasca exigentele impuse de art. 7, CEDO, astfel cum acesta a fost interpretat de Curte, adica sa fie previzibil si accesibil.
Incriminarea unei anumite fapte potrivit "spiritului legii" incalca fara putinta de tagada art. 7, CEDO, intrucat o astfel de reglementare nu este previzibila, intrucat cei carora li se adreseaza nu pot cunoaste cu precizie ce obligatii le revin, ce norme le impun, si ce norme sanctioneaza incalcarea acestora.
Pentru aceste motive, instanta apreciaza ca institutiilor financiare nu le revin obligatiile impuse de art. 28, alin. 1, din Legea nr. 333/2004, in ceea ce priveste bancomatele amplasate in alte locatii decat sediile acestora. In aceste conditii, acestea nu sunt tinute nici de obligatia prevazute de art. 52, alin. 1, lit. f, din acelasi act normativ.
Avand in vedere ca bancomatul in legatura cu care a fost sanctionata contestatoarea nu era amplasat la sediul acesteia, instanta retine ca petenta nu avea obligatia de a respecta obligatia impusa de art. 52, alin.1, lit. f, din Legea nr. 333/2003. Din acest motiv, fapta contestatoarei nu intruneste continutul constitutiv al contraventie prevazute de art. 61, lit. b, din Legea nr. 333/2008.
In acelasi sens s-a pronuntat si Tribunalul Cluj prin Decizia Civila nr. 588/R/2009.
Pentru aceste motive, instanta va admite plangerea contraventionala a contestatoarei B_. C_. R_.. S.A., formulata in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj, impotriva procesului verbal de contraventie __. intocmit la data de 04 februarie 2009 de catre Politia Municipiului Gherla.
Pe cale de consecinta va dispune anularea procesului-verbal de contraventie _.. intocmit la data de 04 februarie 2009 de catre Politia Municipiului Gherla si va exonera contestatoarea de plata amenzii in cuantum de 2000 lei, ce a fost aplicata prin procesul verbal de contraventie anulat.
In temeiul art. 274, C. proc. civ., va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite plangerea contraventionala a contestatoarei B_. C_. R_ S.A., cu sediul social in _.., formulata in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj, cu sediul in municipiul Cluj-Napoca, str. Traian, nr. 27, judetul Cluj, impotriva procesului verbal de contraventie _.. intocmit la data de 04 februarie 2009 de catre Politia Municipiului Gherla.
Dispune anularea procesului-verbal de contraventie seria _.. intocmit la data de 04 februarie 2009 de catre Politia Municipiului Gherla.
Exonereaza contestatoarea de plata amenzii in cuantum de 2000 lei, ce a fost aplicata prin procesul verbal de contraventie anulat.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 21.07.2009.
PRESEDINTE GREFIER
JUDECATORIA GHERLA
JUDETUL CLUJ
DOSAR NR. 583/235/2009
SENTINTA CIVILA Nr. 1178/2009
Sedinta publica de la 21 Iulie 2009
Instanta formata din:
PRESEDINTE :
GREFIER :
Pe rol fiind solutionarea actiunii civile formulata de catre petenta B_. C_. R_. S.A. in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE CLUJ, avand ca obiect plangere contraventionala.
La apelul nominal facut in sedinta publica se constata lipsa partilor. Se prezinta martora M.N.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei dupa care:
Instanta procedeaza la legitimarea numitei M_. N_.., domiciliata in __., dupa care procedeaza la audierea acesteia, declaratia sa fiind consemnata si atasata la dosarul cauzei la fila 61.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si retine cauza spre solutionare.
I N S T A N T A
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Judecatoriei Gherla, sub nr. 585/235/2009, contestatoarea B_. C_. R_. SA a solicitat in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj, anularea procesului-verbal de contraventie _. intocmit la data de 04 februarie 2009 de catre Politia Municipiului Gherla.
Nu a solicitat obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii, contestatoarea a aratat ca din cuprinsul obligatiilor prevazute de art. 52 din Legea nr. 333/2003, nu rezulta obligativitatea instalarii unui sistem tehnic de paza si alarma impotriva efractiei conectat la un dispecerat de monitorizare ;
Protectia ATM-urilor este reglementata de HG nr. 1010/2004 pentru aprobarea normelor metodologice si a documentelor prevazute la art. 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor.
Singura masura de protectie impusa de lege pentru bancomatele situate in incinta unitatilor bancare, este prevazuta la art. 35, lit. c), anexa 3, din actul normativ sus-mentionat, respectiv: subsistemul de televiziune cu circuit inchis supravegheaza zonele de acces in unitate, imagine frontala-vedere de detaliu, zone de lucru cu publicul si de vehiculare a valorilor, inclusiv bancomatele.
Pentru bancomatele amplasate hors-site (in afara sediilor unitatilor bancare), obligatia unitatilor bancare este prevazuta la art. 34 (5) din acelasi act normativ, si anume : distribuitoarele automate de numerar se fixeaza astfel incat sa asigure o rezistenta la smulgere de minimum 800 daN.
Obligatiile sus mentionate sunt respectate de banca.
Fapta contraventionala retinuta de agentul constatator depaseste cadrul legal mentionat, intrucat nu exista nici o obligatie legala pentru institutiile bancare de a asigura ATM-urile cu dispozitivul a carui lipsa este invocata in cuprinsul procesului-verbal.
Contestatoarea arata ca nu a respectat masurile stabilite de catre organele de politie, masuri ce exced cadrul legal in materie, imprejurare ce exclude raspunderea contraventionala.
Astfel, banca nu poate fi sanctionata pentru ca nu a respectat masuri dispuse de politie, dar care nu isi gasesc corespondent in legislatia aplicabila, modalitatea de asigurare a bancomatelor cu sisteme de securitate, paza si alarmare fiind clar prevazute de lege.
Petenta subliniaza faptul ca cerintele minimale in materie sunt cele prevazute de lege, respectiv HG nr. 1010/2004, prezentate anterior, nu cele stabilite de organele de politie. In speta poate fi apreciata recomandarea facuta de catre unitatea de politie insa, in mod cert, nu se poate aplica o sanctiune legala pentru nerespectarea unei recomandari.
In probatiune, contestatoarea a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, depunand in acest sens la dosar copia procesului-verbal de contraventie contestat, copia a trei hotarari judecatoresti cu un obiect similar, adrese emise de catre asociatia romana a bancilor, si raspunsul dat la acestea de catre Inspectoratul General al Politiei Romane.
In temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001, cererea este scutita de taxa de timbru.
Intimatul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata.
In motivarea cererii intimatul a aratat ca acesta contine toate elementele prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 16 si 17, din OG nr. 2/2001.
In legatura cu temeinicia procesului-verbal de contraventie, intimatul a aratat ca acesta a fost incheiat cu respectarea dispozitiilor art. 21, alin. 3, din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contraventiilor, sanctiunea aplicata fiind aplicata in limitele prevazute de lege.
In legatura cu eventualele probe propuse de contestator, intimatul a precizat ca se opune administrarii probei cu martori, in cadrul careia sa fie audiate persoanele prevazute de art. 189, C. proc. civ., precum si a oricaror alte probe ce au caracter extrajudiciar, acestea din urma nerespectand principiul contradictorialitatii si nemijlocirii probelor in procesul civil.
De asemenea, a aratat ca procesul-verbal de contraventie se bucura de prezumtia de legalitate, in sensul ca face intotdeauna dovada pana la proba contrara, astfel cum s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin deciziile nr. 197/2003 si 259/2007. Avand in vedere faptul ca petentul nu a putut face dovada existentei unei stari de fapt contrare celei retinute in sarcina sa prin procesul-verbal de contraventie, masura aplicata de agentul constatator este intemeiata, si pe cale de consecinta, procesul-verbal contestat este temeinic si legal.
In probatiune, intimatul a solicitat administrarea probei cu martora M_. N_..
In drept, intimatul a invocat dispozitiile art. 115-118, C. proc. civ.
Intimatul nu a solicitat obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecata.
Instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisurile depuse la dosar de contestatoare si intimat precum si proba cu martora M_. N_., propusa de intimat.
Analizand actele si lucrarile cauzei instanta retine urmatoarele:
Legea nr. 333/2003 contine mai multe dispozitii ce instituie obligatii pentru conducatorii unitatilor prevazute de art. 2, alin. 1, din acelasi act normativ, referitoare la paza bunurilor ori valorilor detinute.
Astfel, potrivit art. 3, alin. 1, din acelasi act normativ, "In functie de importanta, specificul si valoarea bunurilor pe care le detin, conducatorii unitatilor prevazute la art. 2, alin. 1, (...) stabilesc modalitati concrete de organizare si executare a pazei, dupa caz, cu efective de jandarmi, paza cu gardieni publici, paza proprie sau paza prin societati specializate".
De asemenea, potrivit art. 28, "conducatorii unitatilor care detin bunuri, valori si suporturi de stocare a documentelor, a datelor si informatiilor cu caracter secret de stat, sunt obligati sa asigure paza, mijloacele mecano-fizice de protectie si sistemele de alarmare impotriva efractiei in locurile de pastrare, depozitare si manipulare ale acestora, precum si in locurile unde se desfasoara activitati care au un asemenea caracter".
Aceasta dispozitie legala impune intr-adevar unitatilor mai multe obligatii pentru asigurarea securitatii valorilor detinute: asigurarea pazei (in sensul art. 3, alin. 1, adica: cu efective de jandarmi, cu gardieni publici, paza proprie, sau prin societati specializate), de a asigura mijloacele mecano-fizice de protectie (in sensul art. 28, alin. 4) si sistem de alarmare impotriva efractiei (in sensul art. 28, alin. 5, adica: ansamblul de echipamente electronice compus din: centrala de comanda si semnalizare optica si acustica, detectoare de prezenta, antisoc, si acustice, butoane si pedale de panica, control de acces si televiziune cu circuit inchis cu posibilitati de inregistrare si stocare a imaginilor si datelor, de natura sa asigure o protectie corespunzatoare obiectivelor si persoanelor). Din formularea art. 28 rezulta ca toate aceste obligatii trebuie indeplinite cumulativ.
Instanta retine insa ca, dispozitiile art. 28 sunt aplicabile doar unitatilor care detin bunuri, valori si suporturi de stocare a documentelor, a datelor si informatiilor cu caracter secret de stat, iar nu oricarei unitati. Din mentiunile procesului-verbal de contraventie si din probele administrate nu rezulta ca unitatea petentei detine astfel de valori, motiv pentru care obligatiile prevazute de art. 28 nu ii pot fi impuse.
Aceasta interpretare este in consens cu dispozitiile art. 3, alin. 3 din legea nr. 333/2003 care, referindu-se la protectia unitatilor in general, statueaza ca "la unitatile unde nu este posibila realizarea unui sistem de paza organizat, conducatorii acestora sunt obligasi sa execute imprejmuiri, grilaje, obloane, incuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarma, sau alte asemenea mijloace necesare asigurarii pazei si integritatii bunurilor".
Prin urmare, in lumina acestei dispozitii legale, conducatorul unitatii unde nu este posibila realizarea unui sistem de paza organizat, va putea asigura securitatea bunurilor dupa cum crede de cuviinta, avand posibilitatea de a alege dintre mai multe mijloace de securitate prevazute alternativ. Singura conditie este ca mijloacele alese sa asigure securitate bunurilor.
Petentei nu ii putea fi impusa obligatia de a monta un sistem de alarma nici in temeiul dispozitiilor art. 30, din acelasi act normativ. Potrivit acestei dispozitii, "in proiectele de executie a constructiilor destinate producerii, pastrarii sau detinerii unor bunuri, ori valori importante, sau a lucrarilor de modernizare, modificare sau transformare a acestora, trebuie sa se prevada construirea sau introducerea mijloacelor de protectie mecano-fizice si instalarea sistemelor tehnice de paza si alarmare impotriva efractiei".
In cazul de fata, din probele administrate nu rezulta ca spatiul in care a fost acomodat bancomatul a fost construit sau reabilitat ulterior adoptarii legii nr. 333/2003, astfel ca obligatiile impuse de art. 30 nu ii puteau fi impuse petentei.
Din reglementarea speciala referitoare la protectia institutiilor financiar bancare din HG nr. 1010/2004 rezulta cu certitudine ca acestea au obligatia de a instala un sistem complex de alarma, ce trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de art. 28-32 si 35 din anexa 3.
Aceasta obligatie nu este prevazuta si pentru securitatea bancomatelor, cu exceptia celor acomodate de chiar spatiul destinat activitatii institutiei. Astfel, art. 35, lit. c), anexa 3, din actul normativ sus-mentionat, referindu-se la sistemul de alarmare din unitatile statueaza ca: subsistemul de televiziune cu circuit inchis supravegheaza zonele de acces in unitate, imagine frontala-vedere de detaliu, zone de lucru cu publicul si de vehiculare a valorilor, inclusiv bancomatele.
Potrivit art. 34 alin. 5, din acelasi act normativ: distribuitoarele automate de numerar se fixeaza astfel incat sa asigure o rezistenta la smulgere de minimum 800 daN. Intrucat nu se realizeaza nici o distinctie, aceasta norma este aplicabila tuturor bancomatelor, indiferent daca acestea se afla in sediul institutiei, sau in exteriorul acesteia.
Avand in vedere ca dispozitiile art. 35, lit. c) se refera doar la bancomatele amplastate la sediile bancilor, se deduce ca bancomatelor amplasate hors-site le vor fi aplicabile doar dispozitiile art. 34, alin. 5, dispozitie despre care in procesul-verbal de contraventie nu s-a retinut ca ar fi fost incalcata.
Avand in vedere dispozitiile speciale prevazute de HG nr. 1010/2004, este evident ca institutiilor financiare nu le revin obligatiile prevazute de art. 28, alin. 1, din legea nr. 333/2003, in ceea ce priveste bancomatele amplasate in afara sediilor. Daca legiuitorul ar fi dorit ca art. 28 sa fie interpretat in sensul ca acesta este aplicabil si bancomatelor, ar fi prevazut expres acest lucru, mai ales ca in cuprinsul HG nr. 1010 se face referire la bancomate si la modul de protejare a acestora. Prin urmare, caracterul succint al reglementarii nu poate fi pus pe seama unei omisiuni a legiuitorului.
De altfel, chiar Inspectoratul General al Politiei Romane (in subordinea caruia se afla si intimatul) admite ca obligatia de a monta un sistem de alarma pentru securitatea bancomatelor amplasate hors-site nu este impusa expres de legea nr. 333/2003. In acest sens instanta are in vedere raspunsul Inspectoratului General al Politie Romane la adresa emisa de Asociatia Romana a Bancilor, in care se arata ca "din continutul Legii nr. 333/2003 si a normelor metodologice de aplicare nu rezulta obligatii exprese in sarcina conducatorilor unitatilor bancare pentru protejarea electronica a bancomatelor situate in spatii externe locatiilor bancare, cu exceptia fixarii mecanice in pardoseala ori ziduri. Totusi, tinand cont ca aceste aparate contin valori insemnate (...) asigurarea protectiei rezulta implicit din spiritul legii, actul normativ stabilind obligatii in sarcina detinatorilor de valori, pentru asigurarea pazei si protectiei electronice a acestora" (f. 15).
Instanta retine ca o astfel de interpretare nu poate fi primita. Potrivit jurisprudentei constate a CEDO (spre exemplu cauza Ozturk c. Germaniei) precum si a Curtii Constitutionale (Deciziile 183/2003, 197/2003, 259/2003)., normele ce sanctioneaza contraventii au o natura penala. Prin urmare, textul de lege ce incrimineaza o astfel de fapta trebuie sa indeplineasca exigentele impuse de art. 7, CEDO, astfel cum acesta a fost interpretat de Curte, adica sa fie previzibil si accesibil.
Incriminarea unei anumite fapte potrivit "spiritului legii" incalca fara putinta de tagada art. 7, CEDO, intrucat o astfel de reglementare nu este previzibila, intrucat cei carora li se adreseaza nu pot cunoaste cu precizie ce obligatii le revin, ce norme le impun, si ce norme sanctioneaza incalcarea acestora.
Pentru aceste motive, instanta apreciaza ca institutiilor financiare nu le revin obligatiile impuse de art. 28, alin. 1, din Legea nr. 333/2004, in ceea ce priveste bancomatele amplasate in alte locatii decat sediile acestora. In aceste conditii, acestea nu sunt tinute nici de obligatia prevazute de art. 52, alin. 1, lit. f, din acelasi act normativ.
Avand in vedere ca bancomatul in legatura cu care a fost sanctionata contestatoarea nu era amplasat la sediul acesteia, instanta retine ca petenta nu avea obligatia de a respecta obligatia impusa de art. 52, alin.1, lit. f, din Legea nr. 333/2003. Din acest motiv, fapta contestatoarei nu intruneste continutul constitutiv al contraventie prevazute de art. 61, lit. b, din Legea nr. 333/2008.
In acelasi sens s-a pronuntat si Tribunalul Cluj prin Decizia Civila nr. 588/R/2009.
Pentru aceste motive, instanta va admite plangerea contraventionala a contestatoarei B_. C_. R_.. S.A., formulata in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj, impotriva procesului verbal de contraventie __. intocmit la data de 04 februarie 2009 de catre Politia Municipiului Gherla.
Pe cale de consecinta va dispune anularea procesului-verbal de contraventie _.. intocmit la data de 04 februarie 2009 de catre Politia Municipiului Gherla si va exonera contestatoarea de plata amenzii in cuantum de 2000 lei, ce a fost aplicata prin procesul verbal de contraventie anulat.
In temeiul art. 274, C. proc. civ., va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite plangerea contraventionala a contestatoarei B_. C_. R_ S.A., cu sediul social in _.., formulata in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj, cu sediul in municipiul Cluj-Napoca, str. Traian, nr. 27, judetul Cluj, impotriva procesului verbal de contraventie _.. intocmit la data de 04 februarie 2009 de catre Politia Municipiului Gherla.
Dispune anularea procesului-verbal de contraventie seria _.. intocmit la data de 04 februarie 2009 de catre Politia Municipiului Gherla.
Exonereaza contestatoarea de plata amenzii in cuantum de 2000 lei, ce a fost aplicata prin procesul verbal de contraventie anulat.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 21.07.2009.
PRESEDINTE GREFIER
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Plangeri prealabile
plangere impotriva procurorului - Hotarare nr. 3794 din data de 21.12.2017alte plangeri - Hotarare nr. 3792 din data de 13.12.2017
Plangere impotriva rezolutiei procurorului de neincepere a urmaririi penale Competenta prim procurorului adjunct in solutionarea plangerii - Decizie nr. 141 din data de 19.04.2010
Plangere contra solutiei procurorului. Casare cu trimitere pentru nerespectarea dispozitiilor art.278/1 al.8 lit.b. Nemotivare. - Decizie nr. 298 din data de 18.12.2009
- Sentinta penala nr. 78 din data de 28.05.2008
abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.246 C.pen. ?i favorizarea infractorului prev. de art.264 C.pen - Sentinta penala nr. 1 din data de 21.03.2012
Plangerea petentului vizeaza un act al procurorului, efectuat in cursul urmaririi penale, care nu poate fi atacat decat in fata procurorului ierarhic superior, nu si in fata instantei de judecata. Legea nu permite atacarea in fata instantei de judecata, d - Hotarare nr. 558/R din data de 07.06.2013
Santaj. Elemente constitutive. - Sentinta penala nr. 1/F din data de 16.03.2011
Santaj. Elemente constitutive. - Sentinta penala nr. 1/R din data de 16.03.2011
PLANGERE ORDONANTA PROCUROR, ADMITERE - Sentinta penala nr. Sedinta Camerei de Consiliu din data de 16.05.2013
Plangere contraventionala - Decizie nr. 188/R din data de 15.02.2013
Respins recurs plangere contaventionala OPC. - Decizie nr. 253/R din data de 18.02.2010
Recurs, infractiune urmaribila la plangerea prealabila a partii vatamate. - Decizie nr. 127 din data de 05.04.2012
Art. 2781 Cod Procedura Penala. - Sentinta penala nr. 332/S din data de 30.11.2011
Art. 2781 Cod Procedura Penala. - Sentinta penala nr. 337/S din data de 07.12.2011
Plangere prealabila, momentul in care incepe sa curga termenul prevazut de art. 284 alin. 1 Cod Procedura Penala. Cu opinie separata. - Sentinta penala nr. 577/R din data de 16.12.2011
Recurs plangere rezolutie procuror. Respins - Sentinta penala nr. 3 din data de 29.10.2009
Recurs plangere rezolutie procuror – respins - Sentinta penala nr. 1 din data de 29.10.2009
Plangere impotriva deciziei C.N.S.C. Inaplicabilitatea dispozitiilor O.U.G. nr.34/2006. Desfiintarea deciziei atacate si trimiterea contestatiei spre solutionare instantei competente. - Decizie nr. 2160 din data de 27.07.2011
Anularea din oficiu a procedurii de atribuire de catre C.N.S.C.Conditii. - Decizie nr. 1 din data de 05.01.2010