Divort cu minori

Tip speta-Sentinta Civila nr.111/2011
Domeniu -minori si familie

     Deliberand asupra cauzei civile de fata are in vedere urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Macin la data de 04.08.2010 sub nr. ...., reclamanta-parata R.L. a chemat in judecata pe paratul-reclamant R.I, solicitand instantei ca, in contradictoriu cu Autoritatea Tutelara Consiliul Local Jijila si cu Autoritatea Tutelara Consiliul Local Vacareni, sa dispuna desfacerea casatoriei incheiate intre parti din vina exclusiva a paratului-reclamant, revenirea reclamantei-parate la numele avut anterior incheierii casatoriei, incredintarea minorei, spre crestere si educare, obligarea paratului-reclamant la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei raportat la venitul minim pe economie, precum si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata.
     In motivarea cererii, reclamanta-parata a aratat ca s-a casatorit cu paratul-reclamat, iar din casatorie a rezultat minora E.M.A. , nascuta la data de 26.09.2005. A mai aratat reclamanta-parata ca s-au despartit in fapt la data de 11 martie 2009, iar anterior despartirii in fapt relatiile dintre parti erau grav deteriorate, din cauza paratului care consuma bauturi alcoolice, manifesta stari de gelozie si violente fata de reclamanta chiar si in prezenta minorei.
     De asemenea, a sustinut ca in repetate randuri a amenintat-o, cauzandu-i o stare de teama si ca la despartirea in fapt minora a ramas la parat interzicandu-i sa ia legatura cu reclamanta.
     In drept, au fost invocate dispozitiile art. 38 alin. 1, 40 alin. 3,  42 alin. 1 si 3, art. 94 C. fam. si art. 274 Cod proc. civ.  
     Paratul-reclamant a depus la dosar intampinare si cerere reconventionala prin care a solicitat instantei sa dispuna desfacerea casatoriei din vina exclusiva a reclamantei-parate, sa revina la numele avut anterior incheierii casatoriei, sa-i fie incredintat spre crestere si educare minora R.M.A. , precum si obligarea reclamantei-parate la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei.
     In motivare, paratul-reclamant a sustinut ca, in fapt, partile s-au casatorit la data de 11.09.2004, au avut ultimul domiciliu comun in Comuna Jijila, Jud. Tulcea, iar din casatorie a rezultat minora R.M.A. , care la momentul introducerii cererii se afla in ingrijirea sa.
     De asemenea, a aratat ca relatia dintre soti a inceput sa se deterioreze pe la inceputul anului 2009 din cauza reclamantei care odata cu mutarea in propria lor casa a inceput sa primeasca mesaje de dragoste pe telefonul mobil.
      Totodata, paratul-reclamant a precizat ca parata a parasit domiciliul conjugal si a abandonat si minora, plecand in strainatate dupa un barbat.
     Ulterior, acestui moment, a precizat paratul ca tot el a sunat-o sa se intoarca acasa, macar pentru fetita, insa reclamanta a refuzat.
  In drept, paratul-reclamant a invocat dispozitiile art. 38 alin. 1, art. 40 alin. 3, art.42alin. 1 si 3 si art. 94 C.fam si art. 115-119 Cod proc. civ.
     Instanta a incuviintat si a administrat pentru ambele parti proba cu inscrisuri (in cadrul careia au fost depuse la dosar certificatul de casatorie in original si copia certificatului de nastere al minorei R.M.A., adeverinte cu veniturile celor doua parti, caracterizare de la gradinita, referat de ancheta sociala intocmit de compartimentul asistenta sociala al Primariei Comunei Jijila la domiciliul paratului-reclamant, referat de ancheta sociala intocmit de compartimentul asistenta sociala al Primariei Comunei Vacareni la domiciliul reclamantei-parate), precum si proba testimoniala, in cauza fiind audiati martorii R.A-, S.C., S.I. si D.J., ale caror declaratii au fost consemnate si depuse la dosar.   
     Analizand materialul probator administrat in cauza, in fapt, instanta retine urmatoarele:
     Partile s-au casatorit la data de 11 septembrie 2004, din casatorie rezultand minora R.M.A., nascuta la data de 26.09.2005, astfel cum rezulta din mentiunile certificatului de casatorie si al certificatului de nastere aflate la dosar.
     Din analiza coroborata a probelor administrate in cauza, instanta retine faptul ca ambele parti au manifestat un comportament necorespunzator una fata de cealalta, fiind vinovate de deteriorarea relatiilor de familie.
     Astfel, analizand declaratiile martorilor audiati in cauza, instanta constata ca reclamanta, parasind domiciliul conjugal, a nesocotit obligatia de coabitare. In acest sens, instanta considera ca indatorirea sotilor de a locui impreuna este premisa realizarii efective a scopurilor naturale ale casatoriei, hotararea viitorilor soti de a se casatori si de a-si intemeia o familie implicand traiul comun, in cadrul aceluiasi domiciliu. De asemenea, observa ca reclamanta-parata nu si-a respectat obligatia de fidelitate fata de sot, obligatie care, fara a fi prevazuta in mod expres, este fara indoiala indatorirea primordiala de ordin personal subinteleasa de legiuitor si considerata ca atare de soti, implicand, inainte de toate, datoria sotilor de a nu avea relatii in afara casatoriei.
     Din declaratiile martorului S.C., rezulta ca reclamanta imediat dupa plecarea in Italia a inceput sa aiba relatii apropiate cu o persoana de gen masculin. Dupa o perioada a inceput o alta relatie extraconjugala.
     Instanta mai retine, atat din declaratiile martorilor cat si din referatul de ancheta sociala intocmit de Primaria Comunei Vacareni, ca la revenirea in tara reclamanta nu a fost de acord cu revenirea in domiciliul comun, desi paratul a insistat, iar in prezent se afla intr-o relatie de concubinaj cu numitul S.P. cu toate ca este inca o femeie casatorita si nu a depus niciun efort pentru depasirea problemelor inerente oricarei casnicii, parasind de fiecare data domiciliul conjugal.
     Instanta retine si culpa paratului-reclamant in destramarea relatiilor de familie intrucat acesta manifesta o atitudine de gelozie fata de reclamanta si uneori se comporta violent cu aceasta.
     Totodata, instanta constata ca nici paratul-reclamant nu si-a respectat obligatia de fidelitate fata de sotie, fiind implicat in prezent intr-o relatie de concubinaj, cu numita C.A., asa cum rezulta din declaratiile martorilor audiati si din referatul de ancheta sociala intocmit de Primaria Comunei Jijila.
     In drept, potrivit dispozitiilor art. 38 alin. 1 C. fam, instanta judecatoreasca poate desface casatoria atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Pentru considerentele expuse anterior, instanta considera ca raporturile dintre soti sunt grav vatamate din culpa comuna a acestora, nemaifiind posibila continuarea casatoriei.
     Pe cale de consecinta, avand in vedere situatia de fapt retinuta si dispozitiile legale citate anterior, instanta urmeaza sa admite in parte actiunea principala si cererea reconventionala si sa dispuna desfacerea casatoriei partilor din culpa comuna.
In temeiul art. 40 al. 3 C.fam. si fata de sustinerile partilor, instanta urmeaza sa dispuna ca reclamanta-parata sa revina la numele purtat anterior incheierii casatoriei, si anume "S".
     In ceea ce priveste incredintarea spre crestere si educare a copilului rezultat din casatoria partilor, instanta are in vedere urmatoarele:
     Minora, R.M.A. s-a nascut la data de 26 septembrie 2005, asa cum rezulta din mentiunile certificatului de nastere al minorului. Instanta retine ca, in perioada in care minora s-a aflat la tatal sau, dupa parasirea domiciliului conjugal de catre reclamanta-parata si plecarea acesteia in Italia, respectiv  in primavara anului 2009, si pana in prezent, reclamanta-parata nu a contribuit in mod semnificativ la cresterea si educarea minorei. Reclamanta-parata a sustinut ca a fost impiedicata in repetate randuri de catre paratul-reclamant sa contribuie financiar la cresterea si educarea minorei, reclamantul-parat refuzand pachetele pe care le trimitea pentru minora. Chiar daca s-ar retine acesta sustinere, aspect contrazis de catre martorul Sandu Constantin, minora la varsta la care a fost lasata de catre mama in grija tatalui si a rudelor acestuia ( respectiv 3 ani), avea nevoie poate mai mult decat oricand si de dragostea materna.
     Potrivit referatului de ancheta sociala efectuat la ultimul domiciliu al paratului-reclamant (Comuna Jijila, jud. Tulcea), minora locuieste in prezent cu tatal si concubina acestuia. De asemenea,  rezulta ca de cresterea, intretinerea si educarea minorei se ocupa tatal acesteia, care este ingrijita si crescuta in mod corespunzator, fiind evident atasamentul parintilor si bunicilor fata de minora. Concluziile referatului de ancheta intocmit de Primaria Comunei Jijila, sunt in sensul ca este in interesul minorei ca aceasta sa locuiasca in continuare alaturi de tatal sau si de familia acestuia.
     Instanta retine, ca pe toata perioada in care minora s-a aflat in ingrijirea tatalui, acesta a avut un rol activ in viata copilului, acesta a dus minora la gradinita, iar din caracterizare facuta de catre educatoare rezulta ca minora are un comportament adecvat varstei si nu are probleme de comportament si comunicare.
     Cu ocazia audierii minorei in camera de consiliu, in timp ce aceasta desena, a relatat ca tatal a fost cel care a invatat-o ca ferestrele sunt albastre, iar instanta a constatat  cu acea ocazie ca minora este o persoana joviala, vesela, plina de viata si isteata. Cu aceeasi ocazie, minora a rostit ca prima persoana cu care ar dori sa locuiasca pe tatal sau.
     Fata de aceasta situatie, cat si de cele prezentate anterior, instanta retine ca tatal si familia acestuia au reusit sa suplineasca in asa fel lipsa mamei incat minora sa nu fie afectata si sa aiba o dezvoltare psihofizica armonioasa.
     Din punct de vedere al conditiilor materiale pe care paratul-reclamant le poate oferi minorei, acesta este angajat al societatii S.C. ...... S.R.L si inregistreaza veniturile indicate in adeverinta eliberata de societatea angajatoare, putand asigurand cele necesare minorei.
     In ceea ce o priveste pe reclamanta-parata, instanta retine ca, aceasta a lasat minora in grija tatalui, la momentul la care avea mai mult nevoie de mama. Oricat ar fi contribuit financiar reclamanta-parata in acea perioada, nu ar fi putut suplini in niciun fel dragostea materna. Legea nr. 272/2004 subliniaza importanta rolului parintilor in cresterea si educarea copiilor, precizand ca ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor. Aceasta responsabilitate trebuie vazuta sub forma unei implicari active in toate aspectele vietii copilului. Atat mama cat si tatal trebuie sa joace un rol activ in viata copilului - sa comunice, sa se joace, sa se implice in activitati comune, sa stabileasca si sa explice reguli - implicarea ambilor parinti avand beneficii incontestabile pentru dezvoltarea psihosociala a copilului.
     Prin urmare, avand in vedere cele precizate, instanta apreciaza ca este necesar ca minora sa se bucure de stabilitate si sa traiasca intr-un mediu armonios si echilibrat pe care paratul-reclamant a demonstrat ca poate sa il asigure. Un copil are nevoie de legaturi emotionale stabile, de sentimentul apartenentei neconditionate la un grup de persoane (in esenta, tatal si familia acestuia de care s-a atasat in mod evident, asa cum rezulta din referatul de ancheta sociala de la fila 32), de un mediu securizant care sa-i permita experiente normale de viata. Unele studii au aratat ca o relatie parinte-copil disfunctionala poate avea ca rezultat dezvoltarea unor trasaturi - cum ar fi lipsa de incredere in ceilalti - care emerg din sentimentul insecuritatii emotionale (Davies & Cummings, 1994).
     Nu acelasi lucru s-ar putea spune despre reclamanta-parata care, asa cum rezulta din probatoriul administrat, nu a avut un comportament adecvat fata de copilul sau minor, preferand sa plece in strainatate, iar copilul sa ramana in grija tatalui.
     Masura incredintarii copiilor minori unuia dintre parinti atunci cand acestia nu se inteleg amiabil cu privire la acest aspect, urmareste intotdeauna interesul superior al copilului care se determina in raport de mai multe criterii si in functie de care instanta de judecata concluzioneaza in final care dintre parinti ofera cele mai bune conditii materiale si garantii morale pentru cresterea si dezvoltarea armonioasa a minorilor.
      Aceasta este si viziunea Curtii Europene a Drepturilor Omului care a aratat in jurisprudenta sa (hot.CEDO din 25.01.2000) ca instantele trebuie sa tina cont de interesele copilului, iar autoritatile trebuie sa depuna eforturi rezonabile pentru ca atunci cand interesele parintilor sunt in conflict, iar copiii nu sunt suficient de maturi pentru a-si exprima ei insisi in mod clar preferintele, interesele superioare ale copiilor sa fie promovate.
     Interesul superior al copiilor nu este definit in clar de catre legiuitor. Cu toate acestea Manualul Judecatorilor editat de catre ANPDC explica modul de cercetare al interesului superior al copilului la paginile 43 si 44 reaplicand modelul Canadian. Se observa ca decizia cu privire la incredintarea custodiei minorilor trebuie sa tina cont de o suma de factori si nu trebuie in nici un fel sa fie influentata de criteriul "sexului parintilor". Astfel cele mai importante aspecte pe care instanta ar trebui sa le ia in considerare cu privire la incredintarea minorilor catre un parinte sau altul sunt:
* nevoile fizice, emotionale si psihologice ale copilului inclusiv nevoia copilului de stabilitate
* opiniile si preferintele copilului in masura in care acestea pot fi verificate in mod rezonabil
* natura, forta si stabilitatea relatiei dintre copil si fiecare dintre cei doi soti
* natura, forta si stabilitatea relatiei dintre copil si familiile extinse din partea mamei si respectiv din partea tatalui
* capacitatea fiecaruia dintre parinti de a ingriji copilul si de a raspunde nevoilor acestuia
* capacitarea fiecaruia dintre parinti de a comunica si coopera cu celalalt parinte in chestiunile care privesc copilul
* beneficiile pe care dezvoltarea si mentinerea de relatii semnificative cu ambii soti le au asupra copilului si vointa fiecaruia dintre acestia de a sustine dezvoltarea si mentinerea unei relatii cu celalalt sot
* istoricul ingrijirii copilului
* orice plan propus pentru ingrijirea si cresterea copilului .
Fata de cele expuse anterior in fapt si retinand ca, in prezent, minorul se afla in ingrijirea de fapt a tatalui sau, fiind crescut si educat in conditii corespunzatoare de catre acesta, instanta apreciaza ca interesul superior al minorului (consacrat cu rang de principiu prin art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului) reclama consfintirea juridica a situatiei faptice existente, astfel ca, in baza dispoz. art. 42 alin. 1 Cod fam., va admite cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant, va respinge actiunea principala formulata de reclamanta-parata si ii va incredinta minora paratului-reclamant spre crestere si educare.
     Totodata, instanta are in vedere disp. art. 42 alin. 4 rap. la disp.art. 86 alin.1 si art. 107 alin. 1 Codul familiei care reglementeaza obligatia de intretinere intre parinti si copii, precum si disp. art. 31 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 potrivit carora in exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintii trebuie sa aiba in vedere interesul superior al copilului si sa asigure bunastarea materiala si spirituala a copilului si prin asigurarea cresterii, educarii si intretinerii sale. La stabilirea cuantumului pensiei de intretinere, instanta are in vedere venitul obtinut de reclamanta-parata din salariu, potrivit adeverintei de venit  inaintata de SC .....SRL.
     In consecinta, la stabilirea cuantumului pensiei de intretinere instanta va avea in vedere venitul reclamantei-parate si o va obliga pe aceasta la plata a 25% din venitul net realizat de aceasta in favoarea minorei cu titlu de pensie de intretinere cu incepere de la data de 07.10.2010, data formularii cererii reconventionale de catre paratul-reclamant si pana la majoratul minorei, respectiv 26 septembrie 2023.
     In privinta  cheltuielilor de judecata, va lua  act de  faptul ca acestea nu  au  fost  solicitate.