Prelungirea arestarii

DOSAR PENAL NR.65/254/2012
R O M A N I A
JUDECATORIA MANGALIA
INCHEIERE NR. 3
SEDINTA CAMEREI DE CONSILIU  DIN DATA DE 11.01.2012
              PRESEDINTE  : LDL - JUDECATOR
                                  GREFIER :  SF

      MINISTERUL PUBLIC REPREZENTAT PRIN PROCUROR  PD DIN CADRUL PARCHETULUI DE PE LINGA JUDECATORIA  -

Pe rol se afla solutionarea propunerii formulate de Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta, privind prelungirea masurii arestarii preventive fata de inculpatul IGV, cercetat sub aspectul savarsirii infractiunilor de marturie mincinoasa, fapta prevazuta si pedepsita de art. 260 alin. 1 C.pen. si favorizarea infractorului, fapta prevazuta si pedepsita de art.264 C.pen., ambele cu aplicarea art.33 lit.b C.pen.
La apelul nominal facut in sedinta Camerei de Consiliu a raspuns inculpatul aflat in stare de arest preventiv in Arestul I.P.J.Constanta, asistat de aparatorul desemnat din oficiu, avocat BAF, in baza imputernicirii avocatiale  seria AV nr.72/11.01.2012.
Procedura este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefiera de sedinta.
Instanta  a procedat  la verificarea, din oficiu, a regularitatii actului de sesizare si, constatand ca este legal sesizata prin referatul intocmit de Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta la data de 10.01.2012, in conformitate cu disp. art. 155-156 C.pr.pen., a  trecut la judecarea cauzei.
De asemena, instaanta a  verificat identitatea inculpatului potrivit actelor din dosar si a constat ca este fiul lui A  si L, nascut la data de  in mun. M -,  CNP . 
In baza art. 6 si 171 C.pr.pen. instanta a  adus la cunostinta inculpatului dreptul de a-si angaja aparator ales.
Inculpatul  a invederat ca intelege sa fie asistat de aparatorul desemnat din oficiu de catre instanta.
Instanta  a intrebat reprezentantul Ministerului Public si aparatorul din oficiu al inculpatului daca au de formulat cereri prealabile sau exceptii de invocat, acestia aratand ca nu au cereri de formulat sau exceptii de invocat.
        Fata de disp. art. 159, C. pr. pen.,  instanta a pus  in discutia partilor  propunerea Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta privind prelungirea masurii arestarii preventive a inculpatului  -, pentru o perioada de 24 de zile.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat prelungirea duratei masurii arestarii preventive a inculpatului aratand ca motivele pentru care se solicita   prelungirea acestei masuri subzista si in prezent, inculpatul prezentand un grad de pericol  real si concret pentru ordinea publica, avand in vedere ca cercetarile nu au fost finalizate; a solicitat admiterea propunerii Parchetului si prelungirea masurii arestarii preventive, avand in vedere ca temeiurile care au determinat luarea masurii arestarii subzista si impun, in continuare, privarea de libertate a inculpatului pentru aflarea adevarului  si finalizarea cercetarilor in conditii optime; a apreciat ca sunt intrunite disp. art. 155 C.pr.pen. si a solicitat prelungirea masurii arestarii preventive a inculpatului pentru o perioada de  24 de zile.
Aparatorul inculpatului  a solicitat instantei respingerea propunerii privind prelungirea masurii arestarii preventive a inculpatului, aratand ca  acesta se afla la primul conflict cu legea penala, are locuinta stabila, a avut un loc de munca si ca acesta a relatat aspectele legate de fapte asa cum le-a perceput si atat cat a vazut la fata locului; a aratat ca nu exista certitudinea ca se face vinovat de faptele pentru care s-a dispus masura arestarii preventive, respectiv, infractiunea de favorizare a infractorului si marturie mincinoasa.
Av. -  a mai aratat ca inculpatul nu este o persoana implicata in savarsirea vreunei infractiuni si are doar calitatea de martor, iar daca in cauza se va proba  vinovatia inculpatului, instanta va stabili o pedeapsa in concordanta cu gravitatea faptei; a aratat, de asemenea, ca lasarea inculpatului in libertate  nu va periclita procesul aflat pe rolul Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, cu atat mai mult cu cat inculpatul a fost audiat.
Pe cale de consecinta, aparatorul inculpatului  a solicitat respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive a inculpatului pentru o perioada de  24 de zile.
Instanta  a acordat ultimul cuvant inculpatului. 
Inculpatul  a solicitat respingerea propunerii formulate de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta si cercetarea sa in libertate; a  precizat ca nu are nicio legatura  directa cu persoanele care sunt cercetate in cauza.
Instanta a  declarat inchise dezbaterile si  a ramas in pronuntare.

I N S T A N T A

Asupra cererii de fata, constata:
Prin referatul inregistrat pe rolul Judecatoriei Mangalia sub nr. 65/254/2012 din data de 10.01.2012, Parchetul  de pe langa Tribunalul Constanta a solicitat instantei, in temeiul dispozitiilor art. 155 si urm. C.p.p., prelungirea pe o durata de 24 de zile - cu incepere de la data de 14.01.2012 si pana la 06.02.2012 - a masurii arestarii preventive a inculpatului IGV, fiul lui A si L, nascut la data de  - in mun. M, domiciliat in mun. -CNP  - , cercetat sub aspectul savarsirii infractiunilor de marturie mincinoasa, prevazuta de art. 260 alin.1 C.pen. si favorizarea infractorului, prevazuta de art. 264 C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.b C.pen.
In motivarea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive,         s-a aratat ca, prin rezolutia din data de 03.01.2012 a Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, s-a                dispus inceperea urmaririi penale fata de invinuit sub aspectul savarsirii infractiunilor de marturie mincinoasa si favorizarea infractorului, constand in aceea ca, la data de 03.01.2012, cu ocazia audierii sale in calitate de martor, acesta a facut declaratii neadevarate in cauza cu scopul de a ingreuna urmarirea penala efectuata fata de inculpatii  - in dosarul nr.2095/P/2011, cu precizarea ca acestia din urma sunt cercetati sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art.180 alin.2 C. pen  si art.321 alin.1 C.pen., constand in agresarea partii vatamate P pe plaja din orasul  la data de 09.08.2011, imprejurare prin care a fost tulburata linistea si ordinea publica si a fost provocat scandal public.
Prin ordonanta nr.2095/P/2011/03.01.2012 a Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpat sub aspectul savarsirii infractiunilor mentionate mai sus.
Prin ordonanta din data de 03.01.2012 a Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, s-a dispus retinerea inculpatului pe o durata de 24 de ore, incepand cu aceeasi data.
Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta a aratat ca savarsirea infractiunilor, de catre inculpat, rezulta din intreg ansamblul probator administrat in cauza, respectiv,  declaratii martori, declaratii parti vatamate, interceptari si inregistrari telefonice, procese verbale de recunoastere din planse foto, declaratii inculpati, etc.; in acest sens, s-a retinut ca intre inculpatii  - exista relatii de rudenie, iar in jurul lor s-a cristalizat o asociere formata din coinculpatii - , membrii acesteia savarsind impreuna infractiunile care fac obiectul prezentei cauze.
Din asociere fac parte si numitii  - care au savarsit la randul lor alte infractiuni cu violenta, cu acelasi mod de operare, respectiv in public si prin folosire de arme albe; de altfel, acestia din urma se afla, in present, in Arestul I.P.J. Constanta, dupa ce au agresat fizic mai multe persoane in cadrul unui conflict strad, inculpatului AD retinandu-i-se in sarcina savarsirea infractiunii de tentativa la omor calificat dupa ce a aplicat o lovitura cu un corp contondent, in regiunea capului, unui copil in varsta de 12 ani.
In aceste conditii, inculpatii - , aflati in clubul V din statiunea - , au agresat-o in noaptea de 28.05.2011 pe partea vatamata TAF.
Actele de agresiune au provocat o puternica reactie in randul asistentei aflate in discoteca, mare parte a clientilor parasind in graba si speriati localul; la dosar exista declaratiile unor martori care au afirmat ca o persoana de sex feminin si-a pierdut cunostinta in urma incidentului, iar un angajat al clubului care ii cunostea pe inculpati ca persoane violente si predispuse la scandal, le-a atras atentia sa nu provoace incidente; de asemenea, mai multi martori au relatat ca au resimtit stari de indignare si temere ca urmare a manifestarilor violente ale inculpatilor,.
Drept urmare, doua parti vatamate au depus plangere impotriva inculpatilor, fiind audiate in cauza impreuna cu mai multi martori; aceste amanunte au ajuns la cunostinta inculpatilor, care au inceput sa exercite asupra partilor vatamate si a martorilor din cauza violente fizice si verbale cu scopul de a le face sa isi retraga plangerile ori sa isi modifice declaratiile, pentru a evita tragerea la raspundere penala a participantilor la scandal.
Astfel, inca din data de 28.05.2011, imediat dupa conflictul din club, partile vatamate, martorii si membrii familiilor acestora au inceput sa fie vizitati de catre inculpati si asociati ai acestora; aceste personae au actionat intotdeauna in grup si s-au manifestat violent, exercitand amenintari, acte de agresiune, dar si de distrugere.
Astfel de incidente violente au avut loc in data de 28.05.2011 si, respective, 29.05.2011, cand au fost vizati -, ultimul dintre ei fiind agresat si in cadrul conflictului din clubul V, iar la data de 29.05.2011 a fost amenintat si TVB, fratele partii vatamate TFA.
Cu acest prilej, inculpatii TDR, DV, AD, MA, OIC, LCB si MF, inarmati cu bate si rangi metalice, s-au deplasat in apropierea locuintei fratilor A si s-au manifestat violent in spatiul public, tulburand  ordinea si linistea publica si provocand scandal public.
La data de 10.06.2011, TVB a fost amenintat, iar autoturismului sau i-au fost provocate distrugeri de catre numitii ME, AI si alti participanti ramasi necunoscuti, care au actionat la instigarea inculpatului IR; asemenea amenintari si distrugeri a suferit si partea vatamata ACD, la data de 27.06.2011, desi autorii acestor infractiuni, ME si AG, nu au fost inca inculpati in prezenta cauza.
La data de 26.06.2011, ME si AN au exercitat amenintari asupra numitului RR, care a  fost martor la incidentul din clubul V, dupa ce in ziua precedenta DDA fusese agresat si lipsit de libertate de catre ME si AG, intrucat a refuzat sa ii atraga intr-o cursa in afara orasului pe RR si PAG. 
La data de 09.08.2011, in timp ce se afla pe plaja din orasul , martorul PAG care asistase la incidentul din clubul V a fost agresat de catre  - La acest incident a participat si invinuitul MR, care i-a reprosat partii vatamate ca a dat declaratii in dosarul privind scandalul din clubul V; si in acest caz, violentele exercitate in mijlocul unei asistente numeroase de pe o plaja aglomerata au provocat o stare de tulburare a ordinii  si linistii publice.
Cu ocazia audierii, in calitate de martor, a inculpatului IGV, acesta- ca si inculpata II - a dat declaratii neadevarate cu privire la incidentul petrecut la data de 09.08.2011 pe plaja orasului -.
Caracterul mincinos al declaratiilor inculpatului IGV rezulta nu doar din declaratiile celorlalti martori si parti vatamate audiate pana in present, ci si din convorbirea telefonica purtata de inculpatii TDR si II in cadrul careia cel dintai ii cere secundei sa declare ca intre ei exista o relatie amoroasa si ca lovirea partii vatamate PAG a fost provocata de avansurile facute de acesta inculpatei.
Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta a apreciat ca temeiurile care au determinat privarea initiala de libertate a inculpatului subzista si in present, potrivit art.155 alin.1 C.proc.pen., iar in ce priveste cazul prevazut de art. 10 lit. f C.pr.pen., s-a remarcat usurinta cu care inculpatul a inteles sa faca declaratii neadevarate in fata organelor de urmarire penala, desi acesta a fost martor ocular al incidentului; in aceste conditii, declaratia sa ar fi fost nu doar utila, ci si extrem de importanta in justa solutionare a cauzei.
Lipsa de respect manifestata de inculpat fata de infaptuirea justitiei penale poate constitui un model pentru ceilalti martori care trebuie audiati in continuare, cu atat mai mult cu cat, pana in acest moment, instanta a stabilit cu autoritate de lucru de judecat ca in cauza exista indicii in sensul ca ceilalti opt inculpati arestati incearca sa impiedice aflarea adevarului prin influentarea martorilor.
Lipsa unei reactii ferme din partea organelor judiciare poate incuraja comportamente similare si din partea celorlalti martori care urmeaza a fi audiati in cauza, existand riscul de a compromite justa solutionare a cauzei.
Mai mult, nu se poate face abstractie nici de imprejurarea ca inculpatul a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa intr-un dosar cu o miza deosebita, larg mediatizat, avand ca obiect activitatea infractionala a unei grupari infractionale care a afectat intreaga comunitate din orasul  - .
In plus, inculpatul a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa cu scopul de a usura situatia mai multor inculpati aflati deja in arest, cercetati pentru infractiuni extrem de grave.
In aceste conditii, fapta inculpatului risca nu doar sa impiedice aflarea adevarului in cauza, ci si sa provoace punerea in libertate a coinculpatilor privati de libertate, iar, in final, sa impiedice tragerea la raspundere penala a acestora.
Un asemenea efect nu doar ca ar arunca in derizoriu hotararile mai multor instante, dar ar avea un puternic efect si asupra comunitatii locale din M care ar ramane din nou neprotejata in fata gruparii infractionale, temporar eliminata din societate prin masura preventiva luata deja in cauza.
Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta a conchis ca, in cauza, in vederea aflarii adevarului si pentru justa solutionare a acesteia, se impune efectuarea in continuare a urmatoarelor acte de urmarire penala:
- audierea martorilor MR, FL, RCS, SAG, GR, TV, MD, GM, DA, PG, AA;
- efectuarea de verificari la SNUAU 112;
- identificarea si audierea martorilor indicati cu prenumele/pseudonimele E, B, B, S si D;
- obtinerea relatiilor privind compararea dactiloscopica a urmelor papilare ridicate;
- audierea partii vatamate PAG, astfel incat, in cauza, prelungirea masurii arestarii preventive este nu doar intemeiata, mentinandu-se temeiurile care au justificat initial privarea de libertate a inculpatilor, ci si necesara si proportionala, in raport atat de scopurile urmarite prin luarea masurii, cat si de actele de urmarire penala care au fost efectuate si care urmeaza a se efectua.
In drept, au fost invocate disp. art. 155 si urm . din Codul de procedura  penala raportat la art. 10 lit. f din Codul de procedura penala.
A fost atasat dosarul de urmarire penala nr. 2095//P/2011 al Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta.
Din analiza actelor si lucrarilor din dosarul de urmarire penala, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Inculpatul IGV este cercetat in dosarul nr. 2095/P/2011 al Parchetului  de pe langa Tribunalul Constanta, pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa, fapta prevazuta si pedepsita de art. 260 alin.1 C.pen. si favorizarea infractorului, fapta prevazuta si pedepsita de art. 264 C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.b C.pen.
Prin rezolutia din data de 03.01.2012 a Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de inculpat, retinandu-se in sarcina sa ca,  in calitate de martor, a facut declaratii mincinoase in cauza ce formeaza obiectul dosarului mentionat mai sus, cu scopul de a ingreuna urmarirea penala efectuata fata de inculpatii  - cercetati sub aspectul savarsirii infractiunilor prevazute de art. 180 alin. 2 C. pen  si art. 321 alin. 1 C.pen..
Prin ordonanta nr.2095/P/2011/03.01.2012 a Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatul IGV sub aspectul savarsirii infractiunilor mentionate mai sus.
Prin ordonanta din data de 03.01.2012 a Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, s-a dispus retinerea inculpatului pe o durata de 24 de ore, incepand cu aceeasi data.
La data de 04.01.2012, Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta a solicitat Judecatoriei Mangalia , in temeiul dispozitiilor art. 149 ind. 1                C. pr. pen. raportat la art. 148 lit. f C. pr.pen., arestarea preventiva a inculpatului IGV pentru o perioada de 29  de zile, incepand cu  data de  04.01.2012   pana la data de  01.02.2012 .
Prin incheierea pronuntata la data de 04.01.2012 in dosarul nr. 23/254/2012, Judecatoria Mangalia a admis in parte propunerea formulata de Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta privind arestarea preventiva a inculpatului IGV, pentru o perioada de 10 zile  incepand cu  data de  04.01.2012   pana la data de  13.01.2012 inclusiv.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a constatat ca, in cauza, exista indicii temeinice ca inculpatul a savarsit faptele pentru care este cercetat; de asemenea, instanta a avut in vedere pericolul social al faptelor savar?ite, necesitatea  impiedicarii  inculpatului de a savarsi noi  fapte  prevazute  de  legea  penala ori zadarnicirea aflarii adevarului in faza de urmarire penala, dar si necesitatea restabilirii  starii  de  siguranta  si  securitate, precum si a increderii publicului in ce priveste reactia prompta a organelor judiciare si infaptuirea actului de justitie.
In esenta, instanta a apreciat ca masura arestarii inculpatului pentru o perioada de numai 10 zile este proportionala cu gravitatea faptelor pentru care acesta este cercetat, fiind suficienta pentru finalizarea cercetarilor in ce il priveste pe inculpatul IGV.
Impotriva acestei solutii Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta nu a formulat recurs.
Prin cererea formulata sub nr. 2095/P/2011/10.01.2012 si inregistrata pe rolul Judecatoriei Mangalia sub nr. 65/254/2012 din data de 10.01.2012, Parchetul  de pe langa Tribunalul Constanta a solicitat instantei, in temeiul dispozitiilor art. 155 si urm. C.p.p., prelungirea masurii arestarii preventive a inculpatului IGV pentru o perioada de 24 de zile, incepand cu data de 14.01.2012 si pana la data de 06.02.2012.
In expunerea de motive care ar justifica prelungirea masurii arestarii preventive a inculpatului cu inca 24 de zile,  Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta a aratat urmatoarele:
- cu prilejul audierii in calitate de martor in dosarul nr. 2095/P/2011, asemeni inculpatei II, inculpatul IGV a dat declaratii mincinoase cu privire la incidentul petrecut la data de 09.08.2011 pe plaja din -;
- caracterul mincinos al declaratiilor inculpatului IGV rezulta din declaratiile celorlalti martori si parti vatamate audiate pana in present si se coroboreaza cu  convorbirea telefonica purtata de inculpatii  - in cadrul careia inculpatul TDR ii cere inculpatei  II sa declare ca intre ei exista o relatie amoroasa si ca lovirea partii vatamate PAG a fost provocata de avansurile facute de acesta din urma inculpatei II;
- temeiurile care au determinat privarea initiala de libertate a inculpatului subzista si in prezent, potrivit art.155 alin.1 C.proc.pen., iar in ce priveste cazul prevazut de art. 10 lit. f C.pr.pen., s-a remarcat usurinta cu care inculpatul a inteles sa faca declaratii neadevarate in fata organelor de urmarire penala, desi acesta a fost martor ocular al incidentului;
- lipsa de respect manifestata de inculpat fata de infaptuirea justitiei penale poate constitui un model pentru ceilalti martori care trebuie audiati in continuare, cu atat mai mult cu cat, pana in acest moment, instanta a stabilit cu autoritate de lucru de judecat ca, in cauza, exista indicii in sensul ca ceilalti opt inculpati arestati incearca sa impiedice aflarea adevarului prin influentarea martorilor;
- lipsa unei reactii ferme din partea organelor judiciare poate incuraja comportamente similare si din partea celorlalti martori care urmeaza a fi audiati in cauza, existand riscul de a compromite justa solutionare a cauzei.;
- nu se poate face abstractie nici de imprejurarea ca inculpatul a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa intr-un dosar cu o miza deosebita, larg mediatizat, avand ca obiect activitatea infractionala a unei grupari infractionale care a afectat intreaga comunitate din orasul  -;
- inculpatul a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa cu scopul de a usura situatia mai multor inculpati aflati deja in arest, cercetati pentru infractiuni extrem de grave;
- in aceste conditii, fapta inculpatului risca nu doar sa impiedice aflarea adevarului in cauza, ci si sa provoace punerea in libertate a coinculpatilor privati de libertate, iar, in final, sa impiedice tragerea la raspundere penala a acestora;
- un asemenea efect nu doar ca ar arunca in derizoriu hotararile mai multor instante, dar ar avea un puternic efect si asupra comunitatii locale din  -, care ar ramane din nou neprotejata in fata gruparii infractionale, temporar eliminata din societate prin masura preventiva luata deja in cauza.
Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta a conchis ca, in cauza, in vederea aflarii adevarului si pentru justa solutionare a acesteia, se impune efectuarea in continuare a urmatoarelor acte de urmarire penala:
- audierea martorilor ,
- efectuarea de verificari la SNUAU 112;
- identificarea si audierea martorilor indicati cu prenumele/pseudonimele  - ;
- obtinerea relatiilor privind compararea dactiloscopica a urmelor papilare ridicate;
- audierea partii vatamate PAG, astfel incat, in cauza, prelungirea masurii arestarii preventive este nu doar intemeiata, mentinandu-se temeiurile care au justificat initial privarea de libertate a inculpatilor, ci si necesara si proportionala, in raport atat de scopurile urmarite prin luarea masurii, cat si de actele de urmarire penala care au fost efectuate si care urmeaza a se efectua.
Examinand propunerea de prelungire a masurii arestarii preventive fata de inculpatul IGV, prin prisma motivelor invocate, instanta retine urmatoarele:
In referire stricta la motivele care ar justifica prelungirea arestarii preventive a inculpatului, instanta retine :
- atitudinea inculpatului IGV - in calitate de martor - fata de infaptuirea justitiei penale este, intr-adevar, similara cu atitudinea inculpatei II, dar ambii au fost sanctionati prin luarea masurii arestarii preventive si, indiferent de perioada in care acestia au fost privati de libertate, instanta apreciaza ca, in raport de persoana inculpatilor, de natura infractiunilor comise si de faptul ca acestia se afla la primul conflict cu legea penala, cei doi inculpati au constientizat gravitatea faptelor pentru care sunt trimisi in judecata;
- este o simpla supozitie ca inculpatul poate constitui un model pentru ceilalti martori care trebuie audiati in continuare, dupa cum ceilalti opt inculpati arestati in cauza nu sunt si nu pot constitui un model pentru societate;
- fata de perceptia subiectiva pe care o are o persoana fata de un eveniment in care nu a fost implicat personal, nu se poate concluziona - in aceasta faza a procesului penal - ca declaratiile inculpatului au un evident caracter mincinos;
- “usurinta" cu care inculpatul a facut declaratii mincinoase in fata organelor de urmarire penala rezida intr-o multitudine de factori (perceptia personala, gradul de instruire, teama cultivata de alte persoane sau, dimpotriva, indiferenta fata de un eveniment in care nu a fost implicat personal), a caror actiune asupra perceptiei inculpatului trebuie analizata in mod temeinic;
- comportamentul inculpatului nu poate fi generalizat, in conditiile in care - asa cum s-a aratat mai sus - acesta nu este un model pentru ceilalti aproximativ       15 martori care urmeaza a fi audiati in cursul urmarii penale, dupa cum ceilalti opt inculpati din cauza nu sunt un model pentru societate, iar organele judiciare au avut deja o reactie ferma fata de acest tip de comportament antisocial, cu titlu de exemplu, care in mod cert descurajeaza comportamente similare;
- declaratiile inculpatului nu sunt esentiale in solutionarea dosarului, ci se coroboreaza cu alte depozitii si probe care, in ansamblul lor, formeaza convingerea intima a magistratului in legatura cu persoanele si faptele inculpatilor, astfel incat doar declaratiile inculpatului IGV nu pot conduce la “punerea in libertate a coinculpatilor privati de libertate" si,    intr-un final, la “impiedicarea tragerii la raspundere penala a acestora".
Mai mult, administrarea celorlalte probe in cursul cercetarii penale, cu scopul deslusirii tuturor aspectelor ce compun latura obiectiva si, deopotriva, latura subiectiva a infractiunilor pentru care sunt cercetati ceilalti inculpati, nu justifica privarea de libertate a martorului IGV, fiind fara dubiu ca o asemenea atitudine a societatii fata de genul de infractiuni pentru care este cercetat inculpatul, nu face decat sa augmenteze si sa diversifice comportamentul antisocial.
In acest sens, instanta retine ca martorul IGV a fost audiat in cauza, iar in virtutea prezumtiei care guverneaza procesul penal, respectiv, prezumtia de nevinovatie (art. 5 ind. 2 C.pr.pen.), acesta urmeaza sa raspunda pentru faptele care au justificat punerea in miscare a actiunii penale fata de acesta, dupa  coroborarea tuturor probelor administrate atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul cercetarii judecatoresti.
Avand in vedere si argumentul ca instantele de judecata au apreciat inoportuna mentinerea masurii arestarii preventive fata de inculpata II  martora in acelasi dosar, cercetata pentru savarsirea aceluiasi gen de infractiuni, respectiv marturie mincinoasa si favorizarea infractorului, instanta apreciaza ca, pentru egalitate de tratament in procesul penal, se impune respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive fata de inculpatul IGV si  inlocuirea acestei masuri cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu, urmand a se stabili in sarcina inculpatului o serie de obligatii.
Instanta apreciaza ca aceasta masura este de natura a reeduca inculpatul si a-l determina sa constientizeze rapid si eficient consecintele faptelor pentru care este cercetat in prezenta cauza.
Pe de alta parte, inculpatul se afla la primul conflict cu legea penala, astfel incat sansele acestuia de reintegrare in societate cresc proportional cu increderea pe care aceasta o acorda persoanelor aflate la primul conflict de acest gen.
Din analiza dispozitiilor art. 136 alin. 1 din Codul de procedura penala, rezulta ca scopul masurilor preventive il constituie asigurarea bunei desfasurari a procesului penal sau impiedicarea sustragerii inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata sau de la executarea pedepsei.
    In acest sens sunt si dispozitiile art. 5 paragraful 3 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, care prevad ca persoana arestata sau retinuta beneficiaza, printre altele, de dreptul de a putea fi eliberata in cursul procedurii, punerea in libertate putand fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea persoanei in cauza la audiere.
Pe de alta parte, instanta constata ca  arestarea preventiva a inculpatului a fost dispusa de catre instanta prin raportare la pericolul social al faptelor retinute in sarcina acestuia, dar mai ales al celorlalti inculpati, pericol care a fost apreciat in mod global, cu referire la ansamblul de infractiuni comise de acestia in perioada 28.05.2011-09.08.2011.
Pe cale de consecinta, instanta apreciaza ca scopul arestarii preventive dispuse fata de inculpat, respectiv asigurarea bunei desfasurari a procesului penal sau impiedicarea sustragerii de la urmarirea penala, de la judecata sau de la executarea pedepsei, poate fi atins si prin stabilirea unei masuri neprivative de libertate, dar restrictiva de drepturi si libertati si care, prin seria de obligatii ce urmeaza a fi stabilite in sarcina inculpatului si prin posibilitatea revocarii ei, in cazul savarsirii de noi infractiuni sau incalcarii obligatiilor fixate, asigura garantiile respectarii acestora si a realizarii finalitatii avute in vedere de legiuitor.
Sustinerile procurorului in sensul ca, in raport de gravitatea faptelor si temeiurile de fapt si de drept pentru care s-a dispus arestarea inculpatului, se impune prelungirea masurii arestarii preventive, nu pot fi primite.
Astfel, in absenta unor criterii legale care ar trebui sa stea la baza propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive a inculpatului, instanta trebuie sa se raporteze atat la elementele ce privesc faptele pentru care este cercetat inculpatul, cat si la datele care circumstantiaza persoana acestuia.
De asemenea, judecatorul trebuie sa aprecieze in functie de datele concrete din dosar daca temeiurile initiale justifica sau nu in continuare privarea de libertate, avand in vedere probele administrate nemijlocit, gravitatea faptei, pericolul concret pentru ordinea publica demonstrat prin probe, impactul social al faptei retinute in sarcina inculpatului, limitele de pedeapsa, durata arestului, persoana inculpatului, varsta si antecedente penale ale acestuia.
     Astfel, gravitatea unei acuzatii nu este prin sine insasi un motiv pertinent si suficient pentru a justifica privarea de libertate, decat daca se bazeaza pe date concrete, de natura sa demonstreze ca eliberarea persoanei detinute preventiv ar crea un pericol real pentru ordinea publica, iar dupa trecerea unei perioade de timp de la data luarii masurii respective, detentia provizorie nu mai poate fi mentinuta exclusiv in considerarea naturii infractiunilor si a impactului lor asupra ordinii publice.
     De asemenea, reactia opiniei publice nu poate sa justifice, in mod singular, privarea de libertate, acceptarea concluziei contrare echivaland cu a considera ca o persoana acuzata de fapte de o anumita gravitate ar trebui mentinuta in stare de arest pana la pronuntarea unei hotarari pe fond de catre instanta de judecata, fara posibilitatea liberarii acesteia in cursul procedurii.
In acest sens este jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (cauzele Calmanovici si Tarau), in care Curtea a opinat ca, in esenta, continuarea detentiei nu se mai justifica intr-o speta decat daca anumite indicii concrete releva a veritabila cerinta de interes public care prevaleaza, in ciuda prezumtiei de nevinovatie, asupra regulii de respectare a libertatii individuale stabilite la art. 5 din Conventie, iar, in cauza, nu au fost prezentate fapte concrete si nu au fost furnizate probe si  motive relevante si suficiente care sa inlature dreptul inculpatului de a beneficia de masuri alternative arestarii.
Potrivit art. 155 alin. 1 din Codul de procedura penala, arestarea inculpatului poate fi prelungita, in cursul urmaririi penale, motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun, in continuare, privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.
Analizand propunerea formulata de Parchetul  de pe langa Tribunalul Constanta  prin prisma dispozitiilor legale anterior mentionate, raportat la actele si lucrarile dosarului, instanta apreciaza ca aceasta este  neintemeiata, intrucat , in cauza, temeiurile care au determinat arestarea initiala a inculpatului IGV nu mai impun privarea sa de libertate si nici nu exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.
Pe cale de consecinta,  instanta va respinge propunerea formulata de Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta, privind prelungirea masurii arestarii preventive a inculpatului IGV, cercetat sub aspectul savarsirii infractiunilor de marturie mincinoasa, fapta prevazuta de art. 260 alin.1 C.pen. si favorizarea infractorului, fapta prevazuta de art. 264 C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.b C.pen.
Apreciind ca in cauza sunt intrunite conditiile art. 139, alin. 1 C.pr.pen. si avand in vedere disp. art. 145 Cod.proc.pen. , instanta va dispune inlocuirea masurii arestarii preventive luata fata de inculpatul IGV, cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu, respectiv municipiul -, jud. -, fara incuviintarea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata.
Fata de disp. art. 145 alin. 11 Cod pr.pen., instanta va stabili in sarcina inculpatului, pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea,  urmatoarele obligatii:
- sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;
- sa se prezinte la Politia municipiului - desemnata cu supravegherea acestuia, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie  sau ori de cate ori este chemat;
- sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei;
- sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
In raport de disp. art. 145 alin. 3 Cod pr.pen., instanta va atrage atentia inculpatului asupra consecintelor incalcarii cu rea-credinta a masurii dispuse si a obligatiilor stabilite.
De asemenea, se va face aplicarea dispozitiilor art.145 alin.21 Cod pr.pen., dispunandu-se, in acelasi timp, punerea de indata in libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventiva cu nr. 1/04.01.2012, emis de Judecatoria Mangalia, daca nu este retinut sau arestat in alta cauza.
In baza art. 159 alin. 11 Cod pr. pen., masura dispusa de instanta va fi comunicata administratiei locului de detinere.
In baza art. 189 Cod pr. pen., onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpat, avocat  -, in cuantum de 100 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei.
In baza art. 192 alin. 3 Cod pr. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat in cauza raman in sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D I S P U N E

Respinge propunerea formulata de Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta, privind prelungirea masurii arestarii preventive a inculpatului IGV, fiul lui A si L , nascut la data de  - in mun.  , domiciliat in mun.  CNP , cercetat sub aspectul savarsirii infractiunilor de marturie mincinoasa, fapta prevazuta de art. 260 alin.1 C.pen. si favorizarea infractorului, fapta prevazuta de art. 264 C.pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit.b C.pen.
In baza art.139 alin.l Cod pr.pen. rap. la art. 145 Cod.proc.pen. ,
Dispune inlocuirea masurii arestarii preventive luata fata de inculpatul IGV, cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu, respectiv municipiul  , jud. , fara incuviintarea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata.
In baza art. 145 alin. 11 Cod pr.pen.,
Pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, inculpatul este obligat sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;
- sa se prezinte la Politia municipiului  desemnata cu supravegherea acestuia, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie  sau ori de cate ori este chemat;
- sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei;
- sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 145 alin. 3 Cod pr.pen. privind consecinta incalcarii cu rea-credinta a masurii dispuse si a obligatiilor stabilite.
Face aplicarea dispozitiilor art.145 alin.21 Cod pr.pen.
Dispune punerea de indata in libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventiva cu nr. 1/04.01.2012, emis de Judecatoria Mangalia, daca nu este retinut sau arestat in alta cauza.
In baza art. 159 alin. 11 Cod pr. pen.,
Comunica masura dispusa de instanta administratiei locului de detinere.
In baza art. 189 Cod pr. pen.,
Onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpat, avocat -, in cuantum de 100 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei.
In baza art. 192 alin. 3 Cod pr. pen.,
Cheltuielile judiciare avansate de stat in cauza raman in sarcina acestuia.
Cu drept de recurs in termen de  24 de ore de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru partile lipsa.
Cercetata in Camera de Consiliu.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 11.01.2012.

PRESEDINTE                                                          GREFIER
LDL                                                                                   SF
Red./tehnored. jud. LDL
Data redactarii:11.01.2012, ex.3