Revendicare imobiliara

R O M A N I A

JUDECATORIA MOTRU Revendicare imobiliara

  Primarul comunei are doar calitatea de reprezentant , in sensul de mandatar , iar acesta nu se poate substitui partii si nu poate sta in instanta in lipsa citarii in cauza a partii pe care o reprezinta.
Persoana juridica ce are capacitate deplina de exercitiu este unitatea administrative teritoriala , iar nu primarul ori consiliul local. Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei  Motru sub nr. __../263/2011 reclamantul B. R. R. a chemat in judecata  paratii Primarul Comunei P.  si Consiliul Local P.,  solicitand instantei ca, prin sentinta ce se va pronunta  sa fie obligati paratii sa lase in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 1840 mp aflat pe amplasamentul "La Toma", situat in com. P., jud. Gorj.
In motivare  reclamantul a aratat  ca terenul in suprafata de 1840 mp  situat in punctul "La Toma", com. P., jud. Gorj a fost mostenit  de tatal sau B. Ghe. R.  de la bunicul sau Ghe. N. C.  care-l mostenise la randul sau  prin partaj succesoral , cu surorile M. C., Gh. P. M. si R. P. Gh. P. de la parintii N. C. si I. N. C.  in conformitate cu Cartea de Judecata nr. 210 - Audienta  din 8 august 1896 la Judecatoria de pact Ocol C.,jud. M..
Ca, acest act dovedeste ca tatal sau B. Gh. R. , in calitate de mostenitor al lui Ghe. N. C.  a mostenit o curea de pamant lata de 14 stanjeni, in hotarul satului P., lunga din hotarul  D., actual Valea T., spre Baia de Arama si drumul de hotar cu satul C., curea care cuprinde si suprafata ocupata de Primaria P..
Ca, la data solutionarii partajului succesoral , respectiv la  data de 16.05.2005 cand  a fost pronuntata de judecatoria Motru  s.civ. nr__. in dosarul nr. __/2004, a constatat ca terenul in suprafata de 1840 mp situat in punctul "La T."  a fost incorporat in suprafata totala de 9790 mp si a fost trecut in domeniul public al judetului Gorj, precum si a municipiilor, oraselor si  comunelor din judetul Gorj, in baza Hotararii Guvernului Romaniei nr. 973 din 05.09.2002, conform notei de fundamentare si a tabelului anexa nr. 47 pozitia 50 referitoare la stadionul din P..
Ca, acest teren a fost trecut in mod abuziv in domeniul public al Comunei P., jud. Gorj neexistand  un act de expropriere sau o cedare benevola din partea sa sau a celorlalti mostenitori, situatie care se regaseste si in cazul altor zeci de proprietari ai terenurilor vecine ce formeaza suprafata de 9790 mp.
A mai aratat reclamantul ca intelege sa invoce  in temeiul art. 4 din L.554/2004, exceptia de nelegalitate a HGR nr. 973/05.09.2002 - Tabelului Anexa nr. 47 pozitia 50  referitoare la stadionul din P..
    In dovedirea cererii sale reclamantul a depus la dosar inscrisuri(filele 6-35).
In sedinta publica din 28.09.2011 reclamantul si-a evaluat terenul revendicat la suma de 6000 lei.
Legal citat , paratul Consiliul Local al com. P. a invocat exceptia inadmisibilitatii si respectiv a tardivitatii exceptiei de nelegalitate .
In cauza a fost intocmit un raport de expertiza tehnica specialitatea topografie de catre d-l expert M. V. .
Aceasta expertiza a avut ca obiective : identificarea terenului revendicat de reclamant, cu schita, vecini si puncte de situate; sa se verifice daca terenul pretins de reclamant , in suprafata de 1840 mp este inclus in terenul in suprafata de 9790 mp aferent stadionului P. , mentionat in anexa 47 pozitia 50 a HG 973/05.09.2002; daca terenul revendicat si identificat la punctul 1 se regaseste in actele de proprietate prezentate de reclamant; daca terenul in suprafata de 9760 mp este inclus in domeniul public al com. P..; daca pe teren exista investitii efectuate si in ce constau acestea; daca aceste investitii permit ridicarea fara a degrada terenul de 1840 mp ori restul suprafetei pana la 9760 mp; alte aspecte utile cauzei.
Asupra exceptiei de nelegalitate, invocata de reclamant, respectiv a exceptiei de  tardivitate si inadmisibilitate a exceptiei de nelegalitate invocate de parate, instanta s-a  pronuntat cu precadere.
ART. 4 din L.554/2004 reglementeaza exceptia de nelegalitate.
     Potrivit textului de lege mai sus mentionat, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate. In acest caz, instanta, constatand ca de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, sesizeaza, prin incheiere motivata, instanta de contencios administrativ competenta si suspenda cauza.
In speta, reclamantul B. R. R. a invocat in temeiul art.4 din L.554/2004 exceptia de nelegalitate a HG nr.973 din 05.09.2002 - tabelul anexa nr.47, pozitia 50 referitoare la stadionul din P..
In motivarea acestei exceptii, a aratat reclamantul ca HG nr.973/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Gorj, precum si a municipiilor oraselor si comunelor din judetul Gorj , respective tabelul anexa nr.47, pozitia 50 referitoare la stadionul din comuna  P., jud. Gorj nu poate figura in domeniul public al acestei commune intrucat HG 973/2002 nu este un act constitutive al dreptului de proprietate , ci un act declarative de drepturi .
Ca, acest fapt este dovedit tocmai de temeiul legal in baza caruia Guvernul Romaniei a emis HG nr.973/2002, respective art.21 alin.3 din L.213/1998 , care se refera strict la modul in care se intocmeste evidenta bunurilor , apartinand domeniului public al unitatii administrative teritoriale, respective inventarul acesteia si nicidecum modul in care se constituie domeniul public.
A mai solicitat reclamantul B. R. sa se constate ca suprafata de 1840 mp aflata pe amplasmentul ,,La T.,,  , situate in com. P., jud.Gorj nu poate sa figureze in domeniul public al com. P., intrucat HG 973/2002 nu este un act constitutive al dreptului de proprietate , ci doar un act declarative de drepturi (fila 3 din dosar).
Ca, Hotararea Consiliului Local prin care se declara regimul juridic al proprietatii publice al unor bunuri in conditiile art.3 alin.4 din L.213/1998 nu este un mod de dobandire al proprietatii prevazut de lege.
Instanta de fond este investita cu solutionarea unei actiuni in revendicare, a carei esenta o constituie compararea titlurilor de proprietate prezentate de catre parti in justificarea dreptului pretins asupra unui imobil.
In acest sens, se retine ca reclamantul invoca dobandirea dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu pe calea mostenirii de la autorul sau, depunand ain acest sens sentinta civila nr__../16.05.2005 pronuntata de Judecatoria Motru in dosarul nr__../2004.
Pe de alta parte, paratul Consiliul Local P. a invocat imprejurarea ca terenul in litigiu este proprietate public si se regaseste inscris la pozitia nr.50 din anexa nr.47 a HG nr.973/2002.
Din concluziile raportului de expertiza intocmit in cauza de catre d-l expert M. V. , a rezultat ca terenul pretins de reclamant, in suprafata de 1840 mp este inclus in terenul in suprafata de 9790 mp aferent Stadionului P. mentionat in anexa la HG nr.973/05.09.2002 , anexa 47, pozitia 50 (fila 113 din dosar).
Prin urmare, solutionarea in fond a cauzei a depins  de solutionarea exceptiei de nelegalitate a anexei 47, pozitia 50 din HG 973/2002 invocata in cauza de catre reclamantul B.R..
In consecinta, instanta , in baza art.4 din L.554/2004 a sesizat instanta competenta , respectiv Curtea de Apel Craiova - Sectia Contencios Administrativ si Fiscal cu solutionarea  exceptiei de nelegalitate a H.G. 973 din 5.09.2002 - Tabelului anexa 47, pozitia 50 privind atestarea domeniului public al judetului Gorj, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din jud. Gorj, invocata de reclamantul B.  R. R. .
In baza art. 244 alin.1 pct. 1 C.p.civ. si art. 4 alin.1 din L.544/2004 a fost suspendata  judecata cauzei pana la solutionarea exceptiei de nelegalitate.
Prin sentinta civila nr. __../06.06.2012 pronuntata in dosarul nr. __./54/2012, a fost respinsa exceptia de nelegalitate a H.G. 973/05.09.2002 - Tabelului anexa 47, pozitia 50 privind atestarea domeniului public al judetului Gorj, precum si al municipiilor , oraselor si comunelor din judetul Gorj , invocata de reclamantul B. R. R. in contradictoriu cu paratii PRIMARUL COMUNEI P. si CONSILIUL LOCAL P. si GUVERNUL ROMANIEI, sentinta ce a ramas definitiva si irevocabila prin nerecurare.
La data de 27.02.2013 reclamantul B. R. a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol.
In sedinta publica din 08.05.2013 instanta a pus in discutia partilor exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Primarul comunei P. si Consiliul Local al comunei P. , in raport de obiectul cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor , instanta se va pronunta cu precadere.
In speta, reclamantul B. R. R. a chemat in judecata, in calitate de parati, Primarul comunei P. si Consiliul Local al comunei P..
Pentru a avea calitate procesuala pasiva este necesar sa existe o identitate intre persoana paratului si cel ce se solicita a fi obligat in acelasi raport juridic.
Potrivit dispozitiilor art.21 alin.1 din L.215/2001, unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu.
Or, in cauza de fata , Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna P. nu a fost chemata in judecata de catre reclamant  prin cererea introductiva de instanta.
Instanta nu se poate substitui partii in acest demers si nu poate introduce din oficiu parti in cauza cat timp acestea nu au fost atrase la judecata intr-una din modalitatile prevazute de lege.
Este adevarat ca , potrivit dispozitiilor art.21 alin.2 din L.215/2001 in justitie, unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean.
Acesta sta insa in judecata in calitate de reprezentant , fiind aplicabile regulile reprezentarii in justitie.
Astfel, pentru ca reprezentantul sa poata sta in justitie trebuie sa existe o persoana fizica sau juridica , cu calitatea de parte in dosar, pe care reprezentantul sa o reprezinte.
Ca este asa, in sensul ca , potrivit dispozitiilor art.21 alin.2 din L.215/2001, primarul are doar calitatea de reprezentant al intereselor unitatii administrative teritoriale , o demonstreaza si dispozitiile art.2 ind.1 din acelasi act normativ care prevad ca pentru apararea intereselor unitatilor administrativ-teritoriale, primarul, respectiv presedintele consiliului judetean, sta in judecata ca reprezentant legal si nu in nume personal.
Mai mult, art.21 alin.3 din L.215/2001 prevede ca primarul, respectiv presedintele consiliului judetean, poate imputernici o persoana cu studii superioare juridice de lunga durata din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean, sau un avocat care sa reprezinte interesele unitatii administrativ-teritoriale, precum si ale autoritatilor administratiei publice locale respective, in justitie.
In aceste conditii, este evident ca primarul comunei are doar calitatea de reprezentant , in sensul de mandatar , iar acesta nu se poate substitui partii si nu poate sta in instanta in lipsa citarii in cauza a partii pe care o reprezinta.
In ce priveste pe paratul Consiliul Local P., se retine ca , potrivit dispozitiilor art.23 din L.215/2001 autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune, orase si municipii sunt consiliile locale, comunale, orasenesti si municipale, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive.
Atributiile consiliului local , autoritatea deliberativa sunt stabilite de art.36 din L.215/2001.
In concluzie, din economia textelor de lege mai sus amintite , rezulta ca persoana juridica ce are capacitate deplina de exercitiu este unitatea administrative teritoriala , iar nu primarul ori consiliul local.
In aceste conditii si fata de considerentele mai sus expuse, se va admite exceptia lipsei calitatii procesuale passive a paratilor si se va respinge cererea reclamantului.