Reincredintare minor

Pe rol judecarea cauzei de minori si familie privind pe reclamanta S (fosta S) A si pe paratul S L, avand ca obiect reincredintare minor.
La apelul nominal facut in cauza nu se prezinta nimeni.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
  Constata ca, fondul cauzei s-a dezbatut la data de _, mersul dezbaterilor si concluziile partilor au fost consemnate in incheierea de sedinta intocmita cu respectiva ocazie, incheiere ce face parte integranta din prezenta hotarare si prin care s-a amanat pronuntarea pentru astazi, in vederea deliberarii si pentru a se da posibilitate partilor sa formuleze concluzii scrise.

INSTANTA

 Deliberand asupra actiunii de fata:
Constata ca, prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei_ la data de _, legal timbrata, reclamanta S (fosta S) A a solicitat in contradictoriu cu paratul S L: modificarea masuri de incredintare a minorului S R - F, nascut la data de _, spre crestere si educare fostului sot S L, in sensul ca minorul sa fie reincredintat  mamei, iar pe cale de consecinta  sa se stabileasca domiciliul acestuia la resedinta din comuna _; ca o consecinta a modificarii masurii de incredintare, sa se dispuna inapoierea minorului de catre parat, care  il detine in baza Sentintei Civile nr. _; obligarea corelativa a paratului  la plata unei pensii de intretinere  in cuantum de ¼ din veniturile realizate, cu incepere de la data promovarii actiunii si pana la majoratul minorului; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea in fapt a cererii se arata ca prin sentinta civila nr. _ pronuntata de Judecatoria _ in dosarul nr. _, minorul a fost incredintat spre crestere si educare paratului. Precizeaza reclamanta ca, la momentul pronuntarii hotararii, a fost constransa de parat pentru a fi de acord cu aceasta masura. Se arata ca la data de _ reclamanta a formulat actiunea de divort prin care a solicitat desfacerea casatoriei  prin acord, reluarea numelui avut anterior incheierii casatoriei  si incredintarea minorului catre mama spre crestere si educare. Indica faptul ca dupa introducerea actiunii de divort, a fost amenintata in mod violent si supusa la diverse presiuni din partea paratului cu scopul de a-si preciza actiunea in sensul de a solicita incredintarea minorului catre acesta. Se mai arata ca paratul s-a deplasat la locuinta actualului ei partener de viata si a intrat cu forta in locuinta acestuia, amenintandu-i cu o bata de baseball, cu scopul de a le provoca teama si implicit de a o determina sa renunte la capatul de cerere privind incredintarea. Arata ca minorul nu doreste sa locuiasca cu paratul. Precizeaza reclamanta ca minorul este neglijat de parat, fiind lasat singur si nesupravegheat. Mai arata ca paratul nu este interesat nici de activitatea scolara a minorului, acesta confruntandu-se cu mari probleme de atentie  si concentrare la orele de clasa. Indica faptul ca paratul nu ii permite sa ia legatura telefonic cu minorul si sa il viziteze. Apreciaza ca manifestarile paratului sunt contrare bunei cresteri si educari a minorului, acesta fiind consumator de bauturi alcoolice, o persoana foarte violenta si neglijenta.
           Sunt invocate in drept, prevederile art. 398 si urm. N.C.Civ.
           In proba?iune au fost depuse, in xerocopie, inscrisuri, respectiv SC nr. ... si certificatul de nastere al minorului.
Paratul nu a depus la dosar intampinare, dar prezent la termenul de judecata din data de ... ( f. 26) a aratat ca nu este de acord cu admiterea cererii.
La termenul de jduecata din data de ... reclamanta a depus la dosar o precizare de actiune prin care a solicitat exercitarea autoritatii parintesti doar de catre mama si stabilirea domiciliului minorului la resedinta acesteia, iar ca o consecinta a modificarii masurii de incredintare, sa se dispuna inapoierea minorului de catre parat. Si-a mentinut reclamanta pretentiile referitoare la obligarea paratului  la plata unei pensii de intretinere in cuantum de ¼ din veniturile realizate, cu incepere de la data promovarii actiunii si pana la majoratul minorului, cu cheltuieli de judecata.
Nu au fost invocate motive de fapt in sustinerea cererii precizate.
In drept au fost invocate disp. noului Cod civil.
Pe parcursul procesului, instanta a incuviintat si au fost administrate proba cu inscrisuri si cea constand in audierea minorului de catre psihologul Curtii de Apel.
rin serviciul Registratura, la data de _ s-a depus ancheta sociala nr_ efectuata de Autoritatea Tutelara din cadrul Primariei _ iar in data de _ s-a depus ancheta sociala nr. _ efectuata de Autoritatea Tutelara din cadrul Primariei _. S-a dispus si efectuat ancheta sociala si la domiciliul parintilor reclamantei din localitatea _, referatul intocmit de institutia competenta fiind depus la dosar, fila 50.
S-a procedat la ascultarea minorului S R F, nascut la data de _,  in camera de consiliu, procesul verbal intocmit cu aceea ocazie fiind ata?at la dosar, fila 31. De asemenea s-a procedat si la reascultarea acestuia in camera de consiliu, procesul verbal intocmit cu aceea ocazie fiind ata?at la dosar, fila 53
 Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In fapt, prin sentinta civila nr. _ a Judecatoriei _, prin care s-a desfacut casatoria partilor pe baza e comun acord, minorul S R F, nascut la data de _ a fost incredintat tatalui spre crestere si educare, fara obligarea reclamantei la plata vreunei pensii de intretinere in favoarea copilului.
In considerentele sentintei mentionate s-a retinut ca solutia incredintarii copilului tatalui spre crestere si educare a fost luata tinandu-se seama de acordul intervenit intre parti.
Reclamanta a solicitat reincredintarea fiului avand in vedere faptul ca a fost supusa la diverse presiuni din partea paratului, a fost constransa sa actioneze in acest mod, precum si datorita faptului ca paratul il neglijeaza pe copil, nu-i acorda sprijinul si afectiunea necesara unui copil de 7 ani.
Fata de modificarile legislative aduse odata cu intrarea in vigoare la data de _, a Codul Civil, prevederi legale de imediata aplicare in materia cererilor avand ca obiect relatiile personale dintre parinti si copii lor minori, (conform prevederilor art.6, alin. 6 coroborate cu art. 503, art.403 si art. 397-398 Cod civil), la termenul de judecata din data de _ reclamanta a precizat cererea de chemare in judecata ?i a solicitat exercitarea in mod exclusiv a autoritatii parintesti asupra minorului S R F.
Sub acest aspect instanta retine ca potrivit disp. art. 503 Cod civil autoritatea parinteasca se exercita in comun si in mod egal de catre parinti si doar in cazurile in care exista motive intemeiate, tinandu-se seama de  interesul superior al copilului, instanta poate sa hotarasca ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti, celalalt parinte pastrand dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia, conform art. 398, alin. 1 Cod civil.
Totodata, potrivit prevederilor art. 46 din Legea nr. 71/2011, dispozitiile hotararilor judecatoresti privitoare la relatiile personale si patrimoniale dintre copii si parintii lor divortati inainte de intratrea in vigoare a Codului Civil pot fi modificate potrivit dispozitiilor art. 403 Cod civil, in conditiile in care s-au schimbat imprejurarile ce s-au avut in vedere la pronuntarea hotararii judecatoresti initiale.
Rezulta astfel ca solutia instantei in privinta incredintarii minorilor nu se bucura de autoritate de lucru judecat, deoarece legiuitorul prevede posibilitatea schimbarii unei astfel de masuri si in prezent.
Pe de alta parte instanta considera ca dincolo de analiza schimbarii imprejurarilor de fapt avute in vedere la pronuntarea unei hotarari de incredintare a unui copil minor unuia sau altuia dintre parinti, in prezent, in conditiile intrarii in vigoare a noului Cod civil, o astfel de cerere trebuie analizata si prin prisma notiunii juridice de "autoritate parinteasca", notiune definita de art. 483 Cod civil ca ansamblul drepturilor si indatoririlor care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului. 
"Autoritatea parinteasca" este o institutie juridica noua si nu poate fi echivalata cu "incredintarea /reincredintarea minorului", care opera in vechiul Cod al familiei. Autoritatea parinteasca este un drept si o responsabilitate a parintilor, iar regula generala este aceea a exercitarii sale in comun de catre ambii parinti si numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia. Instanta retine ca interesul superior al copilului reclama men?inerea acestuia cat mai mult timp intr-un mediu familial normal ?i echilibrat, pentru ca riscul ruperii echilibrului sufletesc al acestuia este foarte mare odata cu divortul parintilor, cu separarea in fapt a acestora, respectiv implicarea in viata sa doar a unuia dintre parinti. Acest fapt reiese ?i din interpretarea disp. Legii nr. 272/2004 ce subliniaza importan?a rolului tatalui in cre?terea ?i educarea copiilor, precizand ca ambii parin?i sunt responsabili pentru cre?terea copiilor lor (art. 31.1 si art. 483, alin. 2 teza finala Cod civil). Aceasta responsabilitate trebuie vazuta sub forma unei implicari active in toate aspectele vie?ii copilului. Tatal si mama trebuie sa joace un rol activ in via?a copilului - sa comunice, sa se joace, sa se implice in activita?i comune, sa stabileasca ?i sa explice reguli - implicarea ambilor parin?i avand beneficii incontestabile pentru dezvoltarea psihosociala a copilului.
Totodata instanta retine ca desi legiuitorul nu a prevazut in mod expres care sunt " motivele intemeiate" care pot determina luarea unei masuri privind exercitarea in mod exclusiv, de catre un singur parinte a ansamblului drepturilor si obligatiilor ce il privesc pe minor, textul de lege este de strica interpretare si aplicare, in sensul ca daca instanta nu o va incuviinta s-ar produce minorului in cauza o vatamare grava morala sau materiala, sanatatea sau dezvoltarea fizica a copilului ar fi primejduita prin felul de exercitare a drepturilor parintesti, prin purtare abuziva sau prin neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor de parinte, ori educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului nu s-ar putea face potrivit normelor moralei si ordinii de drept.
Analizand argumentele reclamantei, instanta apreciaza ca nu exista nici un interes material important, social sau moral ce ar putea fi vatamat prin exercitarea in comun de catre ambii parinti a autoritatii parintesti asupra minorului S R F.
 Astfel, din probele administrate si sustinerile partilor, instanta retine ca din cauza neintelegerilor din familie, la august _ reclamanta impreuna cu minorul au plecat de la domiciliul conjugal, stabilit in _ si s-au mutat in _, la locuinta concubinului acesteia. Paratul a sustinut ca nu a cunoscut locul unde a fost dus minorul, astfel ca la data de _ s-a dus la locuinta concubinului reclamantei pentru a-si lua  copilul, ocazie cu care a provocat scandal, amenintandu-i pe cei doi. A fost sanctionat contraventional pentru tulburarea linistii publice (f. 42), iar fata de dorinta minorului de a ramane impreuna cu mama, acesta a fost lasat in grija mamei la locuinta din _.  Initial minorul R F a fost inscris in clasa I la scoala Generala cu clasele I- VIII din _, pentru ca ulterior, paratul sa-l transfere la Scoala generala nr. _ din _, datorita faptului ca in urma pronuntarii sentintei de divort minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare.
Dupa momentul pronuntarii divortului, data fiind relatia conflictuala dintre cei doi parinti, reclamanta a pastrat legatura cu fiul sau prin vizite pe care i le face acestuia in principal la scoala. Desi paratul nu a recunoscut cu ocazia administrarii probei cu interogatoriu faptul ca ii interzice reclamantei sa-l vada pe minor, sa se implice in viata lui, acest fapt vine in contradictie cu recunoasterile facute cu ocazia intalnirii cu psihologul Curtii de apel. A aratat paratul cu acea ocazie ca nu a fost de acord ca minorul sa isi viziteze mama pe aceasta perioada, deoarece nu este de acord cu relatia de concubinaj a fostei sale sotii. Refuzul tatalui de a-i permite sa se intalneasca cu mama reiese si din pozitia minorului, atat cu ocazia ascultarii sale de catre instanta, cat si din pozitia avuta in fata psihologului. A aratat copilul ca tatal il lasa sa se vada cu mama doar cate 5 minute sau mai rar in fata blocului. Se intalneste in schimb cu mama la scoala unde aceasta il viziteaza zilnic. Ar dori sa locuiasca cu mama intrucat aceasta are mai multa grija de el, ii este mai draga. A invederat ca a locuit o perioada cu mama in localitatea _, unde s-a simtit bine si s-a inteles cu concubinul mamei.
 In ceea ce priveste relatia cu tatal lui, copilul a mentionat ca tata este cel care ii asigura ingrijirea zilnica, ii gateste, il duce si aduce de la scoala, iar in lipsa tatalui de el are grija o bona. Constata instanta totodata ca de la momentul ascultarii sale initiale de catre instanta, (f. 31, la data de _), cand minorul a mentionat ca nu se intelege foarte bine cu tatal lui, intrucat acesta il certa, ii adresa cuvinte urate, pozitia acestuia fata de tata s-a schimbat, peste doua luni (f. 53, cu ocazia reascultarii la data de _) minorul manifestandu-si atasamentul fata de ambii sai parinti, invederand ca in prezent si tatal este mai dragastos, se joaca cu el, il ajuta la lectii. Ceea ce a ramas insa constant in pozitia minorului a fost dorinta acestuia de a locui pe viitor cu mama sa, fata de care pozitia de atasament, dorinta de a o vedea, de a-i fi in preajma a ramas neschimbata.
Aceiasi atitudine a avut-o copilul si cu prilejul audierii sale de catre psihologul Curtii de Apel, ocazie cu care s-a constatat ca minorul arata o apropiere fata de ambii parinti, interactiunile dintre tata - copil fiind limitate la situatii de joc in prezenta mamei. In ceea ce priveste relatia cu mama, s-a constatat ca interactioneaza cu aceasta, comunica prin intrebari - raspunsuri, o imbratiseaza, o saruta, dar manifesta o retinere fata de ea, ori de cate ori interactiona cu aceasta, inainte il privea pe tatal sau, atitudinea copilului in fata mamei sale, in cadrul intalnirilor cu d-na psiholog, fiind explicabila prin tendinta tatalui de a impune minorului anumite reguli in legatura cu relatia cu mama si de a-l influenta in alegerile lui (f. 37 din concluziile raportului psihologic de audiere intocmit)
Desi o asemenea atitudine nu este benefica fata de un copil in varsta de 7 ani, instanta retine ca o astfel de manifestare a paratului nu este de natura a-i forma convingerea ca in cauza ar fi intervenit o imprejurare suficient de grava in situatia minorului care ar indreptati-o sa considere ca masura exercitarii in comun a autoritatii parintesti de catre ambii parinti nu ar reflecta interesul superior al copilului, a carui sanatate fizica si/sau psihica ar fi periclitate daca nu i s-ar schimba situatia juridica.
Nici faptul ca paratul a determinat copilul sa intre intr-un conflict de loialitati intre parinti, conflict ce nu-i cade in sarcina -l gestiona, nu reprezinta un motiv de exercitare in mod exclusiv a autoritatii parintesti asupra minorului . Aceasta intrucat instanta trebuie sa priveasca situatia minorului in ansamblu, stabilitatea sa psihica, emotionala, fizica, vointa copilului si numai in masura in care aceasta stabilitate este grav afectata, datorita comportamentului parintelui se poate considera ca exista motive temeinice de a admite o asemenea cerere.
Ori in cauza astfel de motive nu exista. Din contra minorul doreste sa fie cat mai mult timp in prezenta ambilor parinti,  fata de care este deopotriva atasatat, dorinta lui fiind aceea ca cei doi sa nu se mai certe. Nu s-a dovedit ca minorul nu ar fi fost ingrijit corespunzator de catre tata, ca acesta l-ar fi neglijat, ca nu ar fi fost hranit sau nu i s-ar fi asigurat cele necesare pe perioada in care a locuit cu acesta, din probele administrate si referatul de ancheta psihosociala efectuate la domiciliul paratului (f. 21) reiesind ca acesta si-a indeplinit atributiile de crestere si educare a minorului in mod corespunzator. Ceea ce-l afecteaza in schimb pe copil este starea permanent conflictuala dintre cei doi parinti, faptul ca paratul nu reuseste sa faca diferenta intre relatiile dintre el si fosta sotie si raporturile dintre ei ca si parinti ai unui copil minor .
Natura relatiilor dintre parinti si faptul ca acestia au stiluri parentale diferite,  atata timp cat nu se pune in pericol grav interesul copilului nu este in masura sa impuna luarea masurii exercitarii exclusiv de catre un parinte a autoritatii parintesti. In interesul superior al copilului este sa dezvolte relatii firesti cu ambii parinti, este necesar ca acestia sa se implice in viata sa tocmai pentru a-l sprijini si a-i asigura o dezvoltare fizica si psihica armonioasa si pe viitor. In interesul copilului lor parintii trebuie sa colaboreze, sa ia toate masurile necesare educarii si dezvoltarii sale - inclusiv prin apelarea la consiliere psihologica de specialitate - si doar in cazul in care se dovedeste ca prin refuzul de colabora sau prin masurile dispuse, interesul copilului este lezat, instanta va putea modifica oricand modalitatea de exercitare a autoritatii parintesti.
Fata de toate aspectele de fapt si de drept mai sus expuse, tinand seama de interesul superior al minorului, vazand ca minorul este atasat deopotriva de ambii parin?i, tinand seama de prevederile art. 397-art.398, art. 483 si urmatoarele Cod civil, instanta va dispune ca autoritatea parinteasca asupra minorului S R F, nascut la data de _ sa se exercite in comun de ambii parinti.
In ceea ce priveste stabilirea locuintei minorului instanta considera ca masura existenta in prezent, cu privire la locuinta copilului se impune a fi modificata. Aceasta intrucat in cauza este vorba de un copil in varsta de numai 7 ani, pus atat in situatia de a se duce in primul an la scoala, cat si a face fata separarii in fapt a parintilor sai si starii conflictuale dintre ei. Ori varsta copilului si preocuparile specifice acesteia sunt relevante si trebuie avute in vedere, deoarece la aceasta varsta sentimentele de afectiune ale copilului sunt mai puternice fata de mama decat fata de tata, iar la aceasta varsta frageda copilul are mai multa nevoie de ingrijirea, afectiunea si prezenta mamei. Minorul Raul si-a manifestat de fiecare data dorinta de a locui cu mama sa, si-a manifestat atasamentul profund fata de acesta. Ii simte lipsa, iar atitudinea tatalui de a-i interzice a pastra un contact permanent cu ea, inclusiv prin vizite la domiciliu, nu i-a fost indiferenta minorului. Ori a-i interzice mamei -  a carei  permanenta reprezinta pentru acesta stabilitate si siguranta - sa se ingrijeasca zilnic de copil, a-i interzice sa locuiasca alaturi de acesta, a fi in apropierea lui, ar putea produce traume profunde copilului, greu de gestionat pe viitor
In nici un caz copilul nu trebuie supus unor stari si situatii traumatizante, parintii in acest caz trebuind sa dea dovada de intelegere si maturitate pentru a asigura copilului un climat de liniste, siguranta si echilibru.
In consecinta, tinand seama si de concluziile referatelor de ancheta sociala din care rezulta ca mama poate oferi conditii bune de locuit, ca aceasta are conditiile materiale si morale unei cresteri si dezvoltari corespunzatoare a copilului minor, ca minorul il cunoaste pe concubinul mamei cu care a avut activitati comune (f. 37), tinand seama de disp. art. 403, rap. la art. 400, alin 2 Cod civil, instanta va stabili locuinta minorului la locuinta mamei si pe cale de consecinta obliga paratul sa-l predea pe copil  mamei sale.
Avand in vedere pe de o parte nevoile minorului care trebuie sa beneficieze de sprijinul material al ambilor parinti, instanta in temeiul art.403, art.499, art. 525 si 530, alin. 3 Cod civil, va dispune obligarea paratului sa contribuie la cheltuielile de crestere, invatatura, educare si pregatire profesionala ale acestuia prin plata unei pensii de intre?inere lunare, in cuantum de ¼ din venitul net realizat, cu incepere de la data pronuntarii hotararii, respectiv ... si pana la majoratul beneficiarului sau noi dispozitii.
La stabilirea cuantumului pensiei de intretinere, instanta a avut in vedere dispozitiile art. 527 ?i ale art. 529 Cod civil potrivit carora, cand intretinerea este datorata de catre parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul net pentru un copil, precum si veniturile obtinute de parat, asa cum rezulta din cuprinsul adeverintei depuse la fila 54 din dosar. In ceea ce prive?te data de la care a fost obligat tatal la plata pensiei de intre?inere, instan?a a avut in vedere data pronuntarii prezentei, dat fiind faptul ca pana la acest moment minorul a ramas in intretinerea sa, obligatia de intretinere fiind executata de acesta in natura.
In ceea ce prive?te durata maxima pana la care se poate dispune obligarea paratului la plata pensiei de intre?inere, in baza prevederilor art. 499, alin. 1 Cod civil ce stabilesc dreptul copilului la pensiei de intre?inere pe durata minorita?ii, instan?a a avut in vedere implinirea varstei majoratului de catre fiul par?ilor.
Fata de cele mai sus expuse, in baza considerentelor de fapt ?i de drept enun?ate, instanta va admite in parte cererea formulata, potrivit dispozitivului.
In baza art. 274 Cod procedura civila, fata de solutia admiterii doar in parte a pretentiilor reclamantei, retinand si culpa procesuala a paratului, instanta va dispune obligarea acestuia la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu partial de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:


                 Admite in parte cererea formulata de reclamanta  S   A cu  domiciliul procedural ales la Cabinet Av. _ din _  in contradictoriu cu paratul S L domiciliat in _ si cu resedinta in _ , 
Dispune exercitarea autoritatii parintesti in privinta minorului S R F nascut la data de _ in localitatea _, in comun , de catre ambii parinti.
            Stabileste locuinta minorului la locuinta mamei si pe cale de consecinta obliga paratul sa-l predea pe copil  mamei sale.
            Obliga paratul sa plateasca in favoarea minorului o pensie de intretinere lunara in cuantum de ¼ din venitul net lunar , cu incepere de la data pronuntarii hotararii respectiv _ si pana la majoratul minorului sau noi dispozitiuni.
Obliga paratul sa plateasca reclamantei suma de 400 lei cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, _.   PRESEDINTE,                             GREFIER,